Economie
Disponibilizări la CUP Dunărea
• este vorba despre 24 de posturi la care se va renunţa, după cum explică managerul Companiei de Utilităţi Publice “Dunărea” Brăila, Silviu Mangiurea • este vorba despre cititori de contoare şi încasatori, însă ar putea urma şi operatori de la staţia de epurare, după ce societatea s-a dotat cu tehnică înaltă şi posturile nu se mai justifică • măsura a fost negociată cu sindicatele, mai ales că urmează măriri de salarii, urmare acestor disponibilizări • consilierul judeţean PND Cătălin Iordache a sesizat situaţia, afirmând că s-ar face disponibilizări masive la CUP Dunărea, iar societatea ar fi aproape de faliment • managerul CUP Dunărea neagă vehement afirmaţiile consilierului judeţean, societatea fiind pe profit • Iordache l-a acuzat şi pe preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, că nu ştia despre ce este vorba • pe de altă parte, Chiriac a evitat să comenteze acuzaţiile lui Iordache, precizând doar că nu face parte din conducerea Companiei, ci din ADI Dunărea, unde nu se iau decizii manageriale
Compania de Utilităţi Publice (CUP) Dunărea Brăila a început, recent, o procedură de desfiinţare a mai multor posturi, ca urmare a modernizărilor ce au avut loc în ultima perioadă. Potrivit managerului Silviu Mangiurea, este vorba despre o negociere făcută cu sindicatele, în urma căreia s-a decis mărirea salariilor, însă concomitent cu renunţarea la 24 de posturi (pentru început) care nu îşi mai găsesc utilitatea. Mai exact, poziţiile de cititori de contoare, încasatori şi probabil, pe viitor, cele de operatori la staţiile de epurare.
Situaţia ne-a fost semnalată de consilierul judeţean PND Cătălin Iordache, care însă a vorbit despre disponibilizări masive la Companie, şi despre faptul că societatea s-ar afla în pragul falimentului. Iordache a ţinut să precizeze că l-a contactat telefonic şi pe şeful CJ Brăila, Francisk Chiriac, pentru a-i semnala situaţia şi a obţine lămuriri, însă acesta nu ştia despre ce este vorba.
“L-am sunat pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila să îl întreb de ce au fost disponibilizaţi 94 de oameni de la CUP Dunărea. El mi-a zis în prima fază că habar n-are. După aceea mi-a spus că el nu reprezintă CUP Dunărea ceea ce mă face să cred că e bolnav. El mi-a zis că să discut cu avocatul. Domnule, eu te sun în calitate de consilier judeţean să vedem ce e cu oamenii ăia? De ce i-aţi dat afară? Ce s-a întâmplat? De ce face CUP Dunărea restructurări şi se apropie de insolvenţă, în condiţiile în care cere fonduri europene pentru continuarea lucrărilor. Deci eu l-am sunat în calitate de consilier judeţean şi el îmi spunea de avocat. Dar stai domnule puţin! M-au sunat şi pe mine nişte oameni, mi-au zis că au o problemă, sunt daţi afară! Zi-mi şi mie ce se întâmplă! «Hai domnule, lasă-mă în pace. Avocatul». Dar nu înţelegi despre ce vorbesc. «Nu am nicio treabă eu cu CUP Dunărea». Bine, dacă nu ai… sun şi eu la ziare atunci. Eu ce pot să fac?!”, a declarat Iordache.
Mangiurea susţine că nu este vorba despre 94 de posturi, ci 24
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, managerul CUP Dunărea Brăila Silviu Mangiurea a explicat că nu se pune problema de concedieri colective, ci doar de renunţarea la anumite posturi care nu îşi mai găsesc justificarea în contextul modernizărilor din ultima vreme.
“Nu este adevărat. Noi am avut negocierea contractului colectiv de muncă. Am încheiat această negociere cu sindicatele. În final, s-a stabilit de comun acord un procent de mărire a salariilor, cu condiţia să desfiinţăm un număr de posturi. De-a lungul timpului, pe un an de zile. Sunt posturi care nu îşi mai au obiectul muncii. Adică: dacă noi am montat contoare cu citire de la distanţă, normal că cititorii nu îşi mai au sensul. Acum, eu cu un om într-o zi citesc 5.000 – 6.000 de contoare. Şi aveam un cititor care citea 300 – 600 de contoare, maxim 1.000. Cu tehnologia modernă am rezolvat problema în alt mod. Deci banul public trebuie bine chivernisit ca să nu vină cineva să ne spună: «domnule, dar de ce mai plătiţi oamenii aceştia, când aveţi tehnologie modernă?!» De asemenea, facturile sunt achitate prin PayPoint, prin bănci. Nicio societate la ora actuală – la electricitate, gaz, telefoane -, nu îşi mai permite încasatori. Toată lumea se duce şi îşi achită datoria la una dintre aceste entităţi, prin urmare nu mai este justificată nici prezenţa încasatorilor. Just, nu? Nu avem ce să facem. În această lună am făcut o gândire şi conform legislaţiei în vigoare, am desfiinţat 24 de locuri de muncă, urmând să analizăm să vedem în continuare, lunile viitoare ce poziţii mai desfiinţăm astfel încât să facem economii”, a declarat Mangiurea.
Potrivit directorului, sunt luaţi în vizor operatorii de la staţiile de tratare a apei, deoarece şi acolo s-au făcut investiţii şi în prezent procedura este făcută prin intermediul calculatorului.
“Până acum făceam clorinarea manual. Acum, conform noilor investiţii, clorinarea se face direct de pe calculator, bine determinat, astfel încât oamenii aceia nu îşi mai au obiectul muncii. Nu ştiu câte posturi sunt în total. Deocamdată, pe prima perioadă sunt 24 de persoane. Mai analizăm şi o să vedem. Dar nu suntem în zona concedierilor colective cum aţi spus. Nu. Codul Muncii, articolul 68 spune clar: o societate cu minim 300 de angajaţi, ca să intre în zona concedierilor colective trebuie să desfiinţeze 30 de posturi. Or, noi nu am desfiinţat 30, am desfiinţat 24”, a mai adăugat sursa citată, cu precizarea că toate deciziile s-au luat şi cu acordul sindicatelor.
De asemenea, Mangiurea a ţinut să precizeze că la nivelul CUP Dunărea nu se pune problema apropierii de faliment aşa cum s-au lansat zvonuri.
“Ce faliment, ce insolvenţă?! Nu se pune problema. Noi avem 15% profit! Avem indicatori de performanţă pe care ni i-am îndeplinit. Deci nu se pune problema să fim acolo. Domnul consilier Iordache m-a sunat şi pe mine, dar l-am lămurit. Asta este situaţia. Era de aşteptat. Eu le-am spus angajaţilor de când am venit la conducerea companiei că va veni vremea când o să trebuiască să ne despărţim de unii dintre noi. Pentru că eram prea mulţi. Şi suntem prea mulţi. Şi doi: toată lumea spune «Ei, la Companie sunt o grămadă»! Uite că a venit momentul. Justificat. Că eu nu puteam să dau afară lumea fără motiv. Dar dacă am tehnologie modernă nu pot să mai ţin oamenii care fac acelaşi lucru şi să îi plătesc”, a conchis Mangiurea.
Chiriac susţine că deciziile sunt asumate de conducerea Companiei
Preşedintele Consiliului Judeţean Brăila Francisk Chiriac nu a dorit să comenteze acuzaţiile pe care i le-a adus consilierul judeţean Cătălin Iordache precizând că are pe rol mai multe procese cu acesta. Chiar şi aşa, a dorit să precizeze că este membru în Asociaţia de Dezvoltare Dunărea Brăila, nu şi în conducerea CUP Dunărea sau în Consiliul de Administraţie unde se iau decizii de acest gen. Chiriac a mai adăugat că l-a sunat totuşi pe Silviu Mangiurea pentru a-i cere lămuriri în privinţa disponibilizărilor şi a primit răspunsuri pe care le-a considerat pertinente.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
