Să iubim natura
Sunt vulnerabile sau nu păsările de apă care iernează în UE?
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
“Uniunea Europeană este un refugiu de iernare critic pentru milioane de păsări de apă, multe dintre ele sosind aici din zone de cuibărit aflate la mii de kilometri distanță, dincolo de granițele continentului. În acest peisaj în continuă mișcare, raportul „Trends of wintering waterbirds in the EU 2025”, publicat de Wetlands International Europe, nu este doar un document tehnic; el reprezintă „buletinul de sănătate” al zonelor umede din Europa.
Anul acesta, datele poartă o greutate istorică deosebită, s-a desfășurat cel de-al 60-lea Recensământ Internațional al Păsărilor de Apă (IWC), care a avut loc în perioada 10-20 ianuarie. Acest efort colosal, susținut de mii de voluntari, ne permite să privim în oglinda apelor europene și să ne întrebăm: cum s-a schimbat cerul nostru de la adoptarea Directivei Păsări, în 1979? Rezultatele dezvăluie o Europă a contrastelor, unde speciile strict protejate prosperă, în timp ce păsările comune se luptă pentru supraviețuire într-un mediu transformat de om și de climă.
Pentru această analiză au fost selectat specii pentru care cea mai mare parte a cel puțin unei populații iernează în principal în UE și care sunt în mare măsură asociate zonelor umede interioare și de coastă. Gâștele (asociate în principal terenurilor agricole), păsările acvatice care iernează preponderent pe mare și pescărușii au fost, de asemenea, excluse, deoarece Recensământul Internațional al Păsărilor de Apă nu este cea mai potrivită metodă de monitorizare în aceste cazuri.
Succesul protecției: specii în ascensiune și nuanțele conservării
Datele pentru speciile listate în Anexa I a Directivei Păsări (specii care necesită măsuri speciale de conservare a habitatelor pentru a li se asigura supraviețuirea și sunt considerate prioritare pentru eforturile de conservare ale Uniunii Europene) demonstrează că politicile de conservare funcționează atunci când sunt aplicate cu rigoare.
Indicele calculat pentru șapte dintre aceste păsări prioritare a înregistrat o creștere anuală de 2% în ultimul deceniu. Totuși, specialiștii privesc dincolo de optimismul cifrelor globale: deși șase din cele șapte specii analizate prezintă o tendință crescătoare de la intrarea în vigoare a Directivei, trei dintre acestea prezintă tendințe negative pe termen scurt, semn că presiunea asupra habitatelor nu a dispărut.
Exemplele de succes rămân însă spectaculoase:
- Flamingo (Phoenicopterus roseus): o creștere de 7,6% anual pe termen lung, simbol al
adaptării în bazinul mediteraneean.
- Egreta mare (Ardea alba): o explozie de 8,8% anual pe termen lung, specia extinzându-și
rapid arealul în nord-vestul Europei.
- Rața cu cap alb (Oxyura leucocephala): deși populația spaniolă este în scădere din anul 2000,
specia a înregistrat o creștere de 8,1% pe termen scurt, propulsată de cifrele din Bulgaria și Grecia.
Criza „cetățenilor comuni” (Anexa II)
În spatele succeselor răsunătoare se ascunde o realitate tulburătoare: păsările de apă din Anexa II – speciile care pot fi vânate – se află într-un declin structural profund. Deși indicele lor pentru toate cele 18 specii analizate a crescut timid cu 0,8% anual în ultimul deceniu, populațiile rămân mult sub nivelul de referință din 1980. Avem de-a face cu un grup de specii aflate în „declin dublu” (atât pe termen lung, cât și pe termen scurt), care necesită o atenție imediată:
- Populațiile a 8 dintre cele 18 specii analizate sunt în declin pe termen lung și 10 pe termen
scurt, printre care rața mare (Anas platyrhynchos), raţa moţată (Aythya fuligula), găinuşa de baltă, (Gallinula chloropus) și raţă cu cap castaniu (Aythya ferina)
- Scoicarul (Haematopus ostralegus): situația sa este critică, fiind listat ca Aproape
amenințat la nivel global (2019) și deja Vulnerabilpe Lista Roșie a UE.
Pentru a răspunde acestei crize, în 2022 a fost înființată EU Task Force for the Recovery of Birds, cu misiunea de a sprijini elaborarea măsurilor necesare pentru a facilita refacerea populațiilor speciilor la care vânătoarea este permisă.
Există însă și raze de speranță: raţa cu cap castaniu (Aythya ferina), specie vulnerabilă la nivel global, și raţa sunătoare (Bucephala clangula) dau semne de recuperare parțială în ultimii 10 ani, la fel și raţa fluierătoare (Mareca penelope), specie pentru care a fost aplicat un managementul adaptiv activității de vânătoare, pentru a inversa tendințele negative.
Migrația spre nord și est: noua hartă a iernii
Schimbările climatice rescriu harta migrației prin fenomenul de „short-stopping”. Păsările nu mai călătoresc până în zonele tradiționale de iernare din sud, deoarece regiunile mai nordice și estice au devenit mai primitoare.
- Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): un declin clar în Danemarca, Germania și Belgia,
compensat însă de creșteri masive în Suedia, Polonia și țările Baltice.
- Ferestraşul mic (Mergellus albellus): specie care își mută vizibil cartierul de iernare din
nord-vestul Europei către regiunea Baltică și Rusia.
Această redistribuire înseamnă că un declin observat în Franța sau Grecia nu reflectă neapărat o prăbușire a populației, ci o schimbare a „adresei de iarnă”, ceea ce face cooperarea transfrontalieră mai importantă ca niciodată.
Cazul lebedei mici: singura excepție de la regulă
Lebăda mică (Cygnus columbianus) deține un record trist în raportul din 2025: este singura specie din Anexa I care prezintă un declin pe termen lung, cu o rată de -0,4% anual din 1980.
Lebedele mici care iernează în NV Europei sunt tot mai puține în vestul arealului, în timp ce crește ușor numărul exemplarelor care iernează în Germania și Polonia. Cele care iernează în SE Europei și zona Mării Caspice au stabilit o nouă rută de migrație spre sud-est, pe coasta de nord a Mării Negre către Delta Evros. Această schimbare a dus la o creștere rapidă a numărului de exemplare în Grecia, Bulgaria și România, transformând regiunea noastră într-un pilon vital pentru supraviețuirea acestei populații.
Concluzie: un apel la acțiune și monitorizare
Raportul 2025 este un semnal de alarmă pentru Strategia UE privind Biodiversitatea 2030. Obiectivul de a inversa declinul pentru 30% din speciile cu statut nefavorabil este o cursă contra cronometru, în special pentru păsările din Anexa II.
Concluziile prezentate în acest raport sunt posibile în mare măsură datorită implicării voluntarilor care efectuează numărătorile și a coordonatorilor naționali ai programului.
Întrebarea care rămâne nu este dacă păsările se pot adapta – ele o fac deja, modificându-și arealele și rutele – ci dacă noi, oamenii, suntem capabili de aceeași flexibilitate. Suntem pregătiți să ne ajustăm politicile de vânătoare și de conservare înainte ca speciile „comune” să devină doar amintiri ale cerului de altădată?”
Sursa de informare:
https://europe.wetlands.org/trends-of-wintering-waterbirds-in-the-eu-2025/
https://www.sor.ro/ce-ne-spun-pasarile-de-apa-care-ierneaza-in-ue/
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.






















