Politică
STOP VOT România! Mobilizare fantastică la urne! 8,94 milioane de români au votat pentru Alegerile Europarlamentare
Prezență la urne, ora 21.00, închiderea secțiilor de votare în România. Procent impresionant de prezență la secțiile de votare din țară: 48,97%, ceea ce se traduce prin faptul că 8.947.312 milioane de români și-au exercitat dreptul de a-și vota favoriții pentru Parlamentul European. Topul județelor unde mobilizarea a fost mare sunt: Ilfov (63,9%), Cluj (61,02%), Giurgiu (55,47%), Sibiu (55,04%) și Brașov (54,21%). În coada clasamentului se află județele Ialomița (42,48%), Suceava (42,46%), Satu Mare (41,63%), Botoșani (39,67%) și Vaslui (34,79%). Brăila se situează pe locul 32, cu un procent de 44,02%. 127.511 de brăileni din totalul de 289.642 înscriși pe liste permanente au votat la alegerile europarlamentare.
În municipiul Brăila, au trecut pragul secțiilor de votare 80.504 alegători, înregistrându-se un procent de 46,33% prezență. Secțiile „harnice” sunt Grădinița Waldorf (62,31%), Colegiul „Murgoci” (57,64%) și Grădinița nr. 37 „Dumbrava minunată” (55%), în timp ce la coada clasamentului se află Liceul „C-tin Brâncoveanu” (36,09%), Colegiul „Ana Aslan” (35,43%) și Școala „Gheorghe Naum” (34,6%).
În județ, cea mai mare prezență s-a înregistrat în Școala Maraloiu (80,6%), Școala Primară Muchea (73,45%) și Căminul Cultural Surdila Găiseanca (69,46%), la polul opus fiind Căminul Cultural din Spiru Haret (26,17%), Școala Gimnazială Șuțești (25,6%) și Școala „Spiru Haret” din Însurăței (24,52%).
Cei mai mulți votanți brăileni provin din mediul urban, cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani.
În ceea ce privește Referendumul, media națională de prezență la urne este de 41,26%, adică 7.538.443 de români au răspuns întrebărilor despre Justiție.
Topul județelor arată cam așa: Ilfov (56,99%), Cluj (56,4%) și Sibiu (51,65%). La polul opus sunt județele Botoșani (31,96%), Mehedinți (31,65%) și Vaslui (29,4%).
Brăila se situează pe locul 27 în topul național al prezenței la urne, votând 106.834 de locuitori ai județului nostru. În municipiu, procentul este de 38,12% prezență la referendum. În județ, procentul cel mai ridicat înregistrat este la Școala Maraloiu – 81,03% iar cel mai scăzut în secția din Școala „Spiru Haret” Însurăței (20,88%).
La fel ca-n cazul alegerilor europarlamentare, cei mai mulți votanți brăileni provin din mediul urban, cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani.
Prezență la vot, ora 19.00: Aproape 8 milioane de români au mers la urne pentru a-și vota candidații favoriți pentru alegerile europarlamentare, ceea ce înseamnă un procent de 43,24%. Județele fruntașe la prezența la vot sunt, în continuare, Ilfov (53,79%), Cluj (53,02%) și Sibiu (49,18%). La polul opus, se situează Ialomița (36,49%), Botoșani (35,95%) și Vaslui (31,29%).
Județul Brăila avea o prezență la vot de 39,22%, asta însemnând că au votat deja 113.608 persoane. Totuși, județul nostru se situează pe locul 34 în topul clasamentului în ceea ce privește mobilizarea la urne. În municipiu, procentul înregistrat la ora 19.00 era de 41,96%, aproape 73.000 brăileni exercitaseră dreptul de vot.
În județ, localitățile cu cea mai mare prezență la urne erau Maraloiu (71,12%), Muchea (64,89%) și Surdila Găiseanca (Căminul Cultural) cu 61,44%. În coada clasamentului se află Căminul Cultural Mărașu (20,75%) și două secții de votare din incinta Școlii de Arte și Meserii Șuțești (19,9% și, respectiv, 19,83%).
Cei mai mulți brăileni care au votat deja până în jurul orei 19.00 provin din mediul urban și au între 45 și 64 de ani.
În ceea ce privește Referendumul, acesta a fost validat, deoarece prezența la urne a depășit 30% încă de la ora 17.18, ajungând la 36,51% la nivel național la ora 19.00. Asta înseamnă că 6.669.780 de alegători au răspuns la întrebările despre Justiție.
Topul județelor arată cam așa: Cluj cu 49,22%, urmat de Ilfov – 48,13% și Sibiu cu 46,44%. La polul opus sunt județele: Teleorman (28,31%), Mehedinți (27,55%) și Vaslui (26,50%).
Brăila se situa pe locul 29 în topul național al prezenței la urne, votând 94.977 de locuitori ai județului nostru. În municipiu, procentul era de 34,43% prezență la referendum. În județ, procentul cel mai ridicat înregistrat este la Școala Maraloiu – 71,55% iar cel mai scăzut în secția din Școala „Spiru Haret” Însurăței (17,67%).
UPDATE: Prezență la vot, ora 16.30: Peste 86.700 de brăileni și-au exercitat dreptul de vot pentru alegerile europarlamentare până în jurul orei 16.30, județul păstrându-se în continuare sub media națională (Brăila – 29,94%; media națională – 33,47%). În toată țara, au votat deja pentru Europarlamentare peste 6 milioane de oameni.
În topul județelor, Brăila a ajuns pe locul 35, coborând 5 poziții față de ora 14.30, în ceea ce privește prezența la vot. Județele Ilfov (41,03%), Cluj (40,43%) și Sibiu (38,59%) se mențin în vârful clasamentului. La polul opus, se situează Călărași (27,6%), Ialomița (26,83%) și Vaslui (24,18%).
La nivelul județului nostru, clasamentul prezenței la urne este condus de localitatea Maraloiu, cu 54,3%, urmată de Muchea (48,37%). Grădinița Waldorf din municipiu se află pe locul III, cu 47,53%. În coada clasamentului se situează Lacu Rezii (14,24%), Școala „Spiru Haret” Însurăței (14,03% și Școala de Arte și Meserii Șuțești (13,11%).
În municipiu, au votat 57.497 de persoane, însemnând un procent de 33,14%.
Cei mai mulți brăileni care au votat deja până în jurul orei 16.30 provin din mediul urban și au între 45 și 64 de ani (36.078), urmați de cei trecuți de 65 de ani (24.160). Tinerii de 18-24 de ani sunt cei care au votat cel mai puțin până acum, doar 4.936 la număr.
La Referendum, Brăila se situa pe locul 30 în topul național al prezenței la urne. La nivel național votaseră 5.070.401 alegători (27,75%). Pe primul loc în top se situa județul Cluj cu 36,99%, urmat de Ilfov – 36,02% și Sibiu cu 36,01%.
În Brăila au mers la urne pentru a vota la referendum 71.127 de oameni (24,55%). În județ, procentul cel mai ridicat înregistrat este la Școala Maraloiu – 54,74% iar cel mai scăzut în secția din școala gimnazială din Lacu Rezii – 10,29%. În municipiu, au votat 46.025 de alegători din totalul de 173.750 înscriși pe listele permanente (26,48%). Aici, procentul cel mai mare al prezenței la urne s-a înregistrat la Grădinița Waldorf – 35,50%.
Ca segment de vârstă, precizăm că cele mai multe voturi la nivel național, la referendum, provin de la persoane cu vârsta cuprinsă între 45-64 de ani, urmate de cele cu peste 65 de ani și cei între 35-44 de ani. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 – 24 ani, au votat cel mai puțin, abia au sărit de 200.000. De asemenea, trebuie punctat că și femeile conduc situația prezenței la vot, însă doar cu câteva procente. În ceea ce privește situația privind votul la țară și la oraș, precizăm că în continuare cele mai multe voturi provin din mediul urban la referendum.
Dacă aruncăm o privire pe statisticile privind județul Brăila, situația se menține asemănătoare cu cea de la nivel național, în sensul că tot persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-64 au votat cel mai mult la referendum, fiind urmate de cele cu 65+. Și la topul după gen putem spune că femeile conduc, însă sunt urmate îndeaproape de alegătorii bărbați. În județul nostru, alegătorii din mediul urban sunt mult mai mulți decât cei din mediul rural: 49.723 la 21.711.
UPDATE: Prezență la vot, ora 14.30: Aproape 70.000 de brăileni și-au exercitat dreptul de vot pentru alegerile europarlamentare până în jurul orei 14.30, județul fiind sub media națională cu aproximativ 2 procente (Brăila – 24,09%; media națională – 26,03%). În toată țara, au votat deja pentru Europarlamentare 4.765.164 oameni. Și în topul județelor, Brăila a căzut pe locul 30 în ceea ce privește prezența la vot. Județele cu cele mai mari procente la urne sunt Ilfov (31,40%), Cluj (30,41%) și Sibiu (29,77%). În coada clasamentului se situează Satu Mare (21,15%), Ialomița (20,96%) și Vaslui (18,48%). Așa cum se poate observa, județul Teleorman, cel care a ocupat poziția fruntașă în ceea ce privește prezența la urne încă de la ora 7 dimineața și tot acolo se afla și în jurul orei 11.30, se clasează acum abia pe locul 17 la nivel național.
La nivelul județului nostru, Grădinița Waldorf din municipiu conduce clasamentul prezenței la urne, cu un procent de 37,91%, urmată îndeaproape de localitatea Pântecani, cu 37,58%. Maraloiu își păstrează cea de-a treia poziție în top, cu 37,5%. La polul opus, cel mai scăzut procent se înregistrează la secțiile de votare din Lacu Rezii (9,49%), Școala de Arte și Meserii Șuțești (10,28%) și Școala „Spiru Haret” Însurăței (10,39%).
În municipiu, au votat 48.300 de persoane, însemnând un procent de 27,79%.
Cei mai mulți brăileni care au votat deja până în jurul orei 14.30 provin din mediul urban și au între 45 și 64 de ani, urmați de cei trecuți de 65 de ani. Tinerii de 18-24 de ani sunt cei care au votat cel mai puțin până acum.
La Referendumul pentru Justiție, Brăila se situa pe locul 27 în topul național al prezenței la urne. Până la această oră, la nivel național votaseră 3.912.934 alegători (21,41%). Pe primul loc în top se afla județul Cluj cu 27,83%, urmat de Sibiu – 27,82% și Ilfov – 27,55%. În Brăila discutăm despre 56.848 de votanți (19,62%). În județ, procentul cel mai ridicat s-a înregistrat la Școala Maraloiu – 33,93%. În municipiu, erau 37.584 de votanți din totalul de 173.750 înscriși pe listele permanente. Deci 21,63%. Aici, procentul cel mai mare al prezenței la urne s-a înregistrat la Școala Gimnazială nr. 7, ”Ion Creangă” – 28,79%.
Ca segment de vârstă, precizăm că cele mai multe voturi la nivel național la referendum provin de la persoane între 45-64 de ani, urmate de cele cu peste 65 de ani. Cei cu vârsta cuprinsă între 18 – 24 ani, au votat cel mai puțin. De asemenea, trebuie punctat că și femeile și bărbații sunt aproape la egalitate în ceea ce privește votul la referndum, însă în mediul urban s-a votat considerabil mai mult decât în cel rural până în prezent.
În ceea ce privește județul Brăila, situația este asemănătoare cu cea de la nivel național, în sensul că tot persoanele cu vârsta cuprinsă între 45-64 au votat la referendum, femeile și bărbații se află aproape la egalitate, iar în urban s-a votat mult mai mult decât în mediul rural: 41.700 la 17.120 de votanți.
UPDATE: Prezență la urne, ora 11.30. Județul Brăila a fost cu aproape un procent peste media națională în ceea ce privește prezența la vot, potrivit site-ului Biroului Electoral Central. Și-au exercitat dreptul de vot pentru alegerile europarlamentare 39.451 de brăileni, asta însemnând o prezență de 13,62%, în timp ce media națională era de 12,84%. Acest procent a clasat Brăila pe locul 16 în topul județelor. Pozițiile fruntașe erau ocupate de Teleorman (15,91%), Ilfov (15,60%) și Dâmbovița (15,39%). În coada clasamentului se aflau județele Suceava (10,07%), Satu Mare (9,90%) și Vaslui (9,59%).
Cei mai mulți dintre brăilenii care au votat până la ora 11.30 provin din mediul urban. La nivelul județului nostru, prezența la urne cea mai mare s-a înregistrat în localitățile Pântecani (27,65%), Maraloiu (24,13%) și la Grădinița Waldorf din municipiu (22,10%). Cea mai scăzută prezență la vot s-a înregistrat în Băndoiu (6,14%), Însurăței (două secții a câte 6,09% și, respectiv, 5,97%) și Mărașu (5,61%).
La Referendumul pentru Justiție, la ora 11.30, au votat cu aproape 10.000 de persoane mai puțin față de alegerile europarlamentare. Brăila avea un procent de 10,58% prezență, în timp ce media națională era de 10,22%. Cei mai mulți oameni care au votat la Referendum provin din județele Ilfov (13,52%), Constanța (13,06%) și Sibiu (13,05%). Prezența cea mai scăzută s-a înregistrat în județele Suceava (8,37%), Botoșani (8,34%) și Vaslui (7,90%).
Știre inițială: Astăzi, brăilenii își aleg reprezentanții în Parlamentul European și, totodată, au ocazia de a-și exprima opinia în legătură cu modificarea Legilor Justiției în cadrul Referendumului. Cele 280 de secții din municipiu și județ au fost deschise la ora 7.00. Din cei 289.642 de brăileni înscriși pe liste permanente, 3.321 și-au exercitat deja dreptul de a vota pentru Europarlamentare, asta însemnând o prezență de 1,20%, cam cât este și media națională de prezență la urne. La Referendum, au votat deja 3.000 de brăileni, traducându-se într-un procent de 1,03%, asta în timp ce media națională este de 0,98%.
În topul județelor, Brăila se află pe locul 16 ca prezență la urne. Locurile fruntașe sunt ocupate de județele Teleorman, (1,68%), Dâmbovița, Giurgiu (câte 1,64%) și Olt (1,58%). În coada clasamentului național se află județele Covasna (0,90%), Harghita (0,91%) și Bistrița Năsăud (0,97%).
În schimb, la Referendum, Constanța conduce topul clasamentului în ceea ce privește prezența la urne, iar pe locul doi se află județul Ilfov. Pe locul trei se clasează Dâmbovița. Județele cu cel mai scăzut procent de prezență la Referendum sunt aceleași ca-n cazul Alegerilor Europarlamentare.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
