Politică
Brăileni, votaţi duminică! Aveţi cu cine!
• aceştia, la fel ca restul românilor, vor avea ocazia, duminică, în intervalul 7:00 – 21:00, să îşi aleagă cei 33 de reprezentanţi în Parlamentul European • în cursă sunt înscrise 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi – în total 16 opţiuni • tot duminică, în aceleaşi secţii, dar pe buletine de vot separate, brăilenii îşi vor putea exprima, dacă doresc, opţiunea de vot pentru Referendumul Naţional pe Justiţie (două buletine de vot cu două întrebări) • în judeţul Brăila sunt 280 de secţii de votare, din care 140 în Municipiu • la Referendumul pentru “Familie” din 2018, pe listele electorale din judeţul nostru erau înscrişi 292.072 alegători
Campania electorală s-a încheiat şi duminică (26 mai) urmează votul pentru alegerea reprezentanţilor României în viitorul Parlament European, dar şi Referendumul Naţional pe tema Legilor Justiţiei. Ţara noastră are alocat un număr de 33 de europarlamentari la Bruxelles, iar în cursă sunt înscrise 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi – în total 16 opţiuni. Potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Interne, potrivit legii, atât pentru Alegerile Europarlamentare cât şi pentru Referendum, cetăţenii votează în aceleaşi secţii de votare, în acelaşi interval de timp, respectiv 7.00 – 21.00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, dar pe buletine de vot separate: unul pentru Alegerile Europarlamentare şi două pentru Referendum – câte un buletin pentru fiecare întrebare.
Tot acolo se precizează faptul că alegătorii votează la secţiile de votare la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, conform listelor electorale permanente. Însă cetăţenii care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea de domiciliu pot să îşi exercite dreptul de vot în localitatea în care se află, la orice secţie de votare, urmând a fi înscrişi într-o listă suplimentară. Astfel, trebuie subliniat că la nivel naţional, se organizează 18.730 de secţii de votare. După cum a precizat presa Centrală, dar şi autorităţile, în străinătate au fost organizate 441 secţii de votare pe baza propunerilor misiunilor diplomatice şi ţinând cont de solicitările comunităţilor de români din străinătate.
Ei bine, în Municipiul Brăila sunt 140 de secţii de votare, iar la nivelul întregului judeţ figurează în total 280 de secţii. Cei interesaţi să vadă la ce secţie sunt arondaţi pot consulta site-ul Prefecturii Judeţului Brăila secţiunea Alegeri Europarlamentare, sau accesând următorul link. Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare în judeţul nostru este disponibilă şi aici, pe localităţi. De asemenea, pe site-ul Autorităţi Electorale Permanente, cetăţenii pot afla cu exactitate secţia unde sunt arondaţi, prin introducerea datelor personale în partea de sus a paginii, în rubrica dedicată.
Precizăm că la Referendumul pentru “Familie” din 2018, cel mai recent proces electoral, pe listele permanente din judeţul nostru erau înscrişi 292.072 alegători.
Modelul buletinului de vot pentru Alegerile Europarlamentare
Trebuie precizat că modelul buletinului de vot pentru alegerea viitorilor parlamentari europeni a fost publicat deja pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC). Potrivit specimenului prezentat, buletinul de vot pentru Europarlamentarele din 2019 are în total opt pagini. Pe prima pagină (copertă) se menţionează faptul că buletinul de vot serveşte alegerii membrilor României în Parlamentul European. Pe cea de-a doua pagină se află o legendă unde se precizează că se poate alege dintre 13 formaţiuni politice (partide sau alianţe) şi trei candidaţi independenţi – în total 16 opţiuni. Pe următoarele patru pagini se află chenare cu însemnele partidelor şi alianţelor, în care sunt trecute numele tuturor candidaţilor aflaţi pe liste. Ultimele trei chenare sunt destinate candidaţilor independenţi. De asemenea, ultimele două pagini sunt goale.
Concret, ordinea partidelor şi candidaţilor independenţi pe buletinul de vot este următoarea: 1 – Partidul Social Democrat (PSD), 2 – Alianţa 2020 USR PLUS, 3 – Partidul Pro România, 4 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), 5 – Partidul Naţional Liberal (PNL), 6 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), 7 – Partidul PRODEMO, 8 – Partidul Mişcarea Populară (PMP), 9 – Partidul Socialist Român (PSR), 10 – Partidul Social Democrat Independent (PSDI), 11 – Partidul România Unită (PRU), 12 – Uniunea Naţională pentru Progresul României (UNPR), 13 – Blocul Unităţii Naţionale (BUN), 14 – Candidatul Independent Gregoriana – Carmen Tudoran, Candidatul Independent – George-Nicolae Simion, 16 – Candidat Independent – Peter Costea.
Cum vor arăta cele două buletine de vot la Referendum
Aşa cum am amintit mai sus, duminică, brăilenii, ca şi restul românilor vor avea în faţă trei buletine de vot diferite, pe care le vor introduce în trei urne diferite. Cu alte cuvinte, pe lângă exprimarea votului în cadrul Alegerilor Europarlamentare 2019, aceştia vor avea şi posibilitatea de a participa la Referendumul Naţional răspunzând la două întrebări propuse la iniţiativa preşedintelui României, Klaus Iohannis. Astfel, facem precizarea că buletinul de vot nr. 1 la Referendumul Naţional din 26 mai se referă la “Interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie”. Alegătorii vor avea de răspuns, punând ştampila pe “DA” sau “NU” la întrebarea: “Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”
Buletinul de vot nr. 2 la referendum se referă la “Intezicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorităţi constituţioanale de a sesiza direct Curtea Constituţională cu privire la ordonanţe”.
Şi în acest caz alegătorii vor avea posibilitatea de a pune ştampila pe căsuţa cu “DA”sau pe cea cu “NU”, ca răspuns la întrebarea:
“Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”
Procedura de vot
Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central din 14 mai, privind unele măsuri pentru desfăşurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European şi a Referendumului Naţional din 26 mai 2019, se vor respecta mai multe proceduri, dintre care amintim:
Alegătorul îşi va prezenta actul de indentitate operatorului de calculator al biroului electoral al secţiei de votare. Apoi operatorul va scana actul de identitate sau va introduce în SIMPV datele personale ale alegătorului în cazul în care nu se poate folosi scanarea, pentru a verifica dacă cetăţeanul îşi poate exercita dreptul la vot. Dacă aplicaţia SIMPV nu semnalează niciun impediment la exercitarea dreptului la vot sau nu indică necesitatea dirijării alegătorului la o altă secţie de votare, operatorul va aduce la cunoştinţa alegătorului faptul că SIMPV înregistrează prezenţa la vot, separat pentru fiecare scrutin în parte, şi că acesta poate opta pentru a-şi exercita dreptul la vot atât la alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional sau doar pentru unul din aceste scrutine.
Operatorul de calculator al biroului electoral al secţiei de votare va înregistra în SIMPV opţiunea alegătorului de a vota numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutine, aşa cum a fost comunicată de către acesta.
Tot acesta va aduce la cunoştinţa preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare atât mesajele furnizate de SIMPV, cât şi opţiunile alegătorului, astfel încât alegătorul să primească buletinele de vot conform opţiunii exprimate şi înscrise în SIMPV.
Alegătorul care doreşte să îşi exercite dreptul de vot la referendumul naţional va primi în mod obligatoriu ambele buletine de vot corespunzătoare celor două întrebări de la referendum, neavând posibilitatea de a opta pentru una sau alta din întrebări.
Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de acesta va indica alegătorului să semneze în rubrica dedicată semnăturii în lista electorală permanentă corespunzătoare (pe rând, dacă alegătorul a optat pentru ambele scrutine, în ambele liste electorale permanente) sau, după caz, pe lista electorală suplimentară corespunzătoare (pe rând, dacă alegătorul a optat pentru ambele scrutine, în ambele liste electorale suplimentare, sau, dacă a optat pentru un singur scrutin, doar în singura listă electorală suplimentară în care a fost înscris).
În cazul în care alegătorul optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă, aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. În cazul în care alegătorul este dintre cei care trebuie înscrişi în lista electorală suplimentară, acesta va fi în scris doar în lista suplimentară corespunzătoare tipului de scrutin pentru care a optat.
De reţinut că introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia. De asemenea, secţiile de votare din ţară vor avea o singură urnă specială. În aceasta vor fi introduse atât buletinul de vot de la alegerile pentru Parlamentul European, cât şi buletinele de vot de la referendum, urmând a fi separate după deschiderea urnelor.
Decizia nr. 72D/14.05.2019 poate fi consultată în integralitate aici.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















