Economie
Stimulente de la stat, ignorate total la Brăila
• deși statul oferă un stimulent financiar lunar pentru angajarea elevilor și studenților pe perioada vacanței, niciun angajator din județul Brăila nu a solicitat acest sprijin în ultimii ani • Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Brăila confirmă lipsa totală de interes pentru un program ce ar putea susține atât mediul de afaceri local, cât și tinerii aflați la început de drum profesional • ultimul an în care a fost utilizat acest sprijin a fost 2018, când 6 angajatori au încadrat 5 elevi și 4 studenți
Într-un context economic tot mai tensionat de criza forței de muncă și de îmbătrânirea populației active, Brăila ratează una dintre puținele oportunități reale de a sprijini integrarea tinerilor pe piața muncii. Deși statul oferă stimulente financiare pentru angajarea elevilor și studenților în timpul vacanțelor, niciun angajator din județ nu a accesat această facilitate în ultimii ani. Conform unui răspuns transmis redacției noastre de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Brăila, în perioada 2022–2025 (până în prezent) nicio firmă, instituție sau întreprindere din județ nu a depus solicitări pentru încadrarea în muncă a elevilor sau studenților conform Legii nr. 72/2007. De asemenea, cu excepția anului 2023, când nu au fost alocate fonduri pentru acest scop, bugetele disponibile în anii 2022, 2024 și 2025 au rămas complet neutilizate. Ultimul an în care angajatorii brăileni au accesat acest sprijin a fost 2018. Atunci, au fost înregistrate opt convenții pentru încadrarea în muncă a nouă tineri (cinci elevi și patru studenți), încheiate de șase angajatori din domenii precum restaurante, comerț, industrie alimentară, activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal.Ce oferă statul și cum se obține stimulentul. Procedura, pas cu pasPotrivit legislației în vigoare, angajatorii care încadrează elevi sau studenți în timpul vacanței beneficiază de un stimulent financiar lunar în valoare de 330 de lei (reprezentând 50% din Indicatorul Social de Referință, care în 2025 este de 660 lei), acordat pentru maximum 60 de zile lucrătoare pe an pentru fiecare tânăr angajat.
Măsura ar putea avea un impact dublu: sprijinirea dezvoltării profesionale a tinerilor, care acumulează experiență practică, și acoperirea deficitului temporar de personal, frecvent invocat de angajatori în perioadele de vârf de activitate.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar, angajatorii trebuie să urmeze câțiva pași simpli:angajarea elevului sau studentului pe perioada vacanței, prin contract individual de muncă pe durată determinată (cu normă întreagă sau parțială), sau contract de muncă temporară; depunerea unei convenții la AJOFM în termen de maximum 30 de zile de la data angajării, însoțită de copia contractului de muncă, actul de identitate al tânărului, adeverință de la instituția de învățământ care atestă statutul de elev/student și perioada vacanței; respectarea condițiilor legale privind durata muncii – pentru minorii sub 18 ani, norma maximă este de 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână, considerată normă întreagă în acest context. De asemenea, sprijinul nu se acordă în cazul angajărilor realizate în afara perioadei vacanței sau dacă a fost depășită limita de 60 de zile lucrătoare pentru un tânăr în același an calendaristic.Pentru a beneficia de acordarea stimulentului financiar, angajatorii trebuie să încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă judeţeană, în termen de 30 de zile de la data angajării elevilor şi studenţilor. Nu beneficiază de stimulentul financiar angajatorii care încadrează în muncă elevi şi studenţi anterior datei de începere a vacanţei stabilite potrivit legii. Informații suplimentare se pot obține la sediul A.J.O.F.M. Brăila, din bulevardul Dorobanților, nr. 603-605, parter, biroul nr. 3, sau la tel/fax 0239/611386, int.115.
Birocrație sau lipsă de comunicare?Chiar dacă mecanismul legal este relativ accesibil, realitatea arată că el este complet ignorat. Este posibil ca mulți angajatori să nu cunoască această facilitate, în lipsa unei campanii eficiente de informare. În alte cazuri, poate interveni lipsa de interes față de implicarea tinerilor în activitățile economice ale firmei sau reticența în fața birocrației, chiar dacă procedura este una simplificată. În lipsa unor măsuri de promovare activă și a unui parteneriat real între autorități și mediul economic, acest sprijin oferit de stat rămâne doar pe hârtie.
Refuzul sistematic de a accesa această formă de cofinanțare ridică semne de întrebare nu doar în privința funcționării programului, ci și a relației dintre instituții și mediul privat. Într-un oraș care are nevoie de un suflu nou în economie, tinerii reprezintă o resursă esențială. A-i ține departe de oportunități concrete de angajare, chiar și temporară, înseamnă a prelungi dependența de sistemul de asistență socială și a limita perspectivele de dezvoltare locală. Dacă nu se schimbă nimic în modul de comunicare și aplicare a acestui program, Brăila riscă să continue să piardă teren în fața altor județe care reușesc să își atragă și să își pregătească resursa umană încă de pe băncile școlii.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
CELE MAI CITITE
