Economie
Şoferii îşi pierd răbdarea cu lucrările la podul de pe Centura Brăilei: “Ăştia îşi bat joc de noi!”
• un consilier local din Chiscani, care circulă zilnic pe această rută, ne-a trimis la redacţie un scurt film, pentru a demonstra că şantierul de pe pod este aproape pustiu, iar puţinii muncitori văzuţi pe acolo mai mult stau decât muncesc • asta în timp ce, din cauza lucrărilor, se formează cozi kilometrice de maşini • lucrarea ar fi trebuit să fie gata în luna aprilie a.c., însă noul termen primit de constructorul gălăţean care a preluat lucrarea de la CNAIR este finalul lunii august
Blocajele de zeci de minute din zona podului de pe Centura Brăilei îi exasperează pe şoferi, în special pe cei care, din cauza serviciului, sunt nevoiţi să circule zilnic pe această rută. Stresul provocat de cozile interminabile de maşini este amplificat de indignare, atunci când şoferii văd că muncitorii de pe şantierul deschis pe pod lucrează în ritm de melc sau chiar stau, pur şi simplu, degeaba aproape toată ziua. Vasile Radu, consilier local din comuna Chiscani, este unul dintre cei direct afectaţi de situaţie. Ieri, nervos la culme, acesta ne-a contactat la redacţie, pentru a ne sesiza faptul că pe şantierul deschis pe pod nu se văd decât balizele ce marchează lucrarea, iar când mai apar doi-trei muncitori “în cadru”, aceştia mai mult se sprijină în coada lopeţii sau stau pe margine şi fumează tacticoşi, în loc să muncească. “Este bătaie de joc treaba asta de aici. De un an de zile ţin podul ăsta blocati! Eu circul zilnic pe Şoseaua de Centură, pentru că sunt obligat de situaţie, am afaceri în zonă. Şi ce văd? În loc să se muncească la foc automat, ca să termine odată lucrarea, să nu mai fie blocajele astea în trafic, nu e aproape nimeni pe şantier, în afară de doi – trei oameni care şi ăia mai mult stau degeaba decât muncesc!”, ne-a spus politicianul din Chiscani. Pentru a demonstra cele afirmate, acesta ne-a pus la dispoziţie un scurt clip video, filmat, ieri, cu telefonul, la o oră când activitatea de pe şantier ar fi trebuit să fie în plină desfăşurare.
Reamintim că lucrările de reabilitare a podului peste calea ferată, de pe Şoseaua de Centură a Brăilei, au început în vara anului trecut şi păreau finalizate, în urmă cu câteva săptămâni. Din luna iunie, pe pod s-a putut circula fără restricţii, iar după cum arăta atât partea carosabilă cât şi trotuarul, cu parapeţii aferenţi, toată lumea a crezut că lucrările sunt, în sfârşit finalizate, şi că nu vor mai exista blocaje. Din păcate, nu a fost să fie… La începutul lunii august, s-au amplasat din nou mai multe balize şi câte un semafor la ambele capete ale podului, iar coşmarul din trafic a fost reluat. Se circulă din nou alternativ, motiv pentru care coloanele de maşini se întind, la orele de vârf, pe mai mult de jumătate de kilometru, iar timpii de aşteptare pot ajunge şi până la jumătate de oră.
După cum se ştie, podul peste calea ferată de pe Şoseaua de Centură se află în administrarea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR), care în vara anului trecut a contractat o firmă pentru lucrări de reabilitare. “Lemacons” SRL Galaţi a semnat cu CNAIR pentru reabilitarea pasajului de cale ferată de pe DN 2B (Centura Brăilei). De aceşti bani, în linii mari, antreprenorul şi-a asumat să execute consolidarea pasajului prin execuţia unei plăci de suprabetonare suplă, cu grosime de minim 8 cm, asigurând un gabarit de minim 7,8 m carosabil şi două trotuare a câte 1m fiecare. Contractul mai stipula protejarea, cu vopseluri speciale, a betoanelor expuse fenomenelor naturii şi refacerea hidroizolaţiilor. În plus, a fost prevăzută şi o consolidare a rampei de acces pe pod dinspre oraş. Valoarea contractului se ridică la 4.769.547,27 lei, fără TVA, iar lucrările ar fi trebuit să fie finalizate până în luna aprilie 2019.
Suntem aproape de jumătatea lunii august, iar podul este tot blocat de un şantier care pare că nu se mai termină. Conform informaţiilor primite de la reprezentanţii CNAIR, constructorul din Galaţi a finalizat lucrările la suprastructura podului, însă mai trebuie să monteze dispozitivele de acoperire a rosturilor. Termenul de finalizare acordat pentru această operaţiune este 31 august 2019, deci şoferii vor mai avea de îndurat coşmarul din trafic încă vreo trei săptămâni.
Reamintim că, deoarece mulţi dintre conducătorii auto acuză Primăria Brăila pentru această situaţie, primarul Marian Dragomir a ţinut să precizeze, în cadrul unei conferinţe de presă, că Şoseaua de Centură se află în administrarea CNAIR, iar autorităţile locale nu au nicio legătură cu lucrările desfăşurate acolo.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
