Social Media

ADMINISTRAȚIE

Soarta terenului din spatele Muzeului «Carol I» rămâne incertă

Timp de citire: 7 minute

• viceprimarul Alexandru Jantea a afirmat, ieri, că Primăria a renunţat iniţial la exercitarea dreptului de preempţiune pentru cei 1.326 mp «din rapiditate şi exerciţiu», după care a reanalizat oportunitatea şi s-a răzgândit  • acesta a punctat că din discuţiile avute cu proprietara, interlopul Marian Dănuţ Soare, cel care deja are un antecontract pentru teren, ar fi dispus să renunţe, deşi a achitat suma integral • chiar şi aşa, autorităţile nu au încă un răspuns în scris de la proprietar sau de la cumpărător • de cealaltă parte, consilierul municipal PNL, Sorin Ioniţă,  a emis un comunicat de presă prin care îl condamnă pe primarul Marian Dragomir pentru faptul că s-a ajuns în această situaţie problematică
 
Se amplifică scandalul legat de terenul de 1.326 mp din spatele Muzeului Brăilei „Carol I”, spaţiul verde pe care municipalitatea ar dori acum să îl cumpere, deşi i-a dat flit în primă fază. Contactat de redactorii „Obiectiv – Vocea Brăilei”, viceprimarul Alexandru Jantea a afirmat, ieri, că motivul pentru care Primăria nu a dorit să îşi exercite dreptul de preempţiune pentru acel teren în primă fază a fost o decizie pripită, bazată pe faptul că în general municipalitatea nu se aruncă să cumpere proprietăţi, din lipsă de fonduri. Jantea a ţinut să sublinieze că oricum contractul dintre proprietar şi interlopul Marian Dănuţ Soare a fost întocmit înainte ca Primăria să se pronunţe pro sau contra. După ce a primit oferta privind cumpărarea terenului şi a refuzat-o în primă fază, potrivit lui Jantea, a existat o întâlnire între primarul Marian Dragomir şi preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac legată de oportunitatea achiziţionării spaţiului respectiv, astfel că s-a revenit asupra deciziei. Chiar şi aşa, viceprimarul nu se fereşte să spună că din discuţiile avute cu proprietara terenului, Sofia Klarsfeld, o brăileancă de 90 de ani, mutată acum în Franţa, a tras concluzia că familia Soare ar fi dispusă să renunţe la contract, în ciuda faptului că deja ar fi achitat toată suma.
„Nu ţine neapărat de o dispoziţie a primarului, dar în general, municipalitatea nu şi-a exprimat pentru niciun teren dreptul de preempţiune. Pentru că nu beneficiem de atât de multe fonduri încât să cumpărăm absolut toate terenurile din zona istorică a municipalităţii. Şi nici nu considerăm că doar noi ar trebui să fim unici investitori în zona de centru. Este liber şi pentru investitorii privaţi să facă acest lucru. Dar la momentul la care ne-a venit această solicitare de exercitare a dreptului de preempţiune din rapiditate şi din exerciţiu – pentru că repet, ăsta este singurul teren faţă de care ne-am exercitat dreptul de preempţiune -, s-a emis această adresă prin care am anunţat că nu exercităm acest drept. Pentru că este o cutumă. Noi în general nu ne exercităm acest drept. Dar imediat după ce am emis această adresă că nu ne exprimăm dreptul de preempţiune, am făcut o revenire în care am specificat că ne exercităm dreptul de preempţiune.
Practic, aceeaşi solicitare a venit şi către Consiliul Judeţean Brăila pentru exercitarea dreptului de preemţiune. Am avut o discuţie împreună cu domnul primar Marian Dragomir şi domnul preşedinte de Consiliu Judeţean Francisk Chiriac, am analizat oportunitatea achiziţionării acestui teren şi am considerat că este de folos municipalităţii fiind în zona zero a centrului istoric. Oricum, dacă nu ne exprimam noi dreptul de preempţiune putea să şi-l exprime fără niciun fel de problemă şi Consiliul Judeţean”, a precizat Jantea, încercând să explice de ce municipalitatea nu a avut o poziţie fermă pe subiect de la bun început.
 
Jantea vrea ca proiectul să fie reluat
Viceprimarul a mai adăugat că a purtat o discuţie cu proprietarul şi aşteaptă un răspuns să vadă dacă mai poate iniţia încă un proiect pe această temă, după ce în şedinţa de îndată de luni acest punct a fost respins prin lipsa mai multor consilieri şi abţinerea liberalilor.
„Vom încerca să purtăm o discuţie cu dumneaei să vedem dacă doreşte să ne mai ofere şansa să achiziţionăm acest teren. Din ce mi-a spus până acum, nici cetăţeanul care a dat suma de bani, domnul Soare, nu mai este interesat de acest teren. Nu avem o hârtie oficială din care să reiasă acest aspect. Dar am avut această discuţie cu doamna Klarsfeld. Dumneaei mi-a relatat acest fapt şi ne-a spus că în eventualitatea în care va mai decide să ne mai ofere o şansă şi noi vom mai face o dată raport de specialitate şi îl vom mai reintroduce într-o şedinţă de CLM, este posibil să ne aducă şi o hârtie, o adresă de la domnul Soare în care spune că nu are niciun fel de interes asupra acestui teren şi că nu este în măsură să ne dea în judecată. Dar aspectul acesta a fost ridicat de colegii de la PNL şi este total aberant. Pentru că legislaţia în vigoare prevede că noi ca municipalitate avem drept de preempţiune. Orice proces în speţă ar fi fost lovit de nulitate în momentul în care ar fi fost prezentat unei instanţe de judecată”, a mai completat Jantea, făcând precizarea că oricum contractul dintre proprietar şi familia Soare a fost făcut înainte ca Primăria să aibă timp să îşi exercite sau nu dreptul de preempţiune.
 
PNL-iştii îl acuză dur pe primarul Marian Dragomir
De cealaltă parte, consilierii municipali PNL, prin vocea lui Sorin Ioniţă, cel care de altfel a prezidat şedinţa de îndată în care s-a dezbătut subiectul achiziţionării terenului din centrul vechi cu suma de 165.000 euro, au emis un comunicat de presă pentru a sublinia că se consideră minţiţi de primarul Marian Dragomir.
Ioniţă punctează că PSD-iştii au ascuns o serie de informaţii importante legate de acest proiect, fapt ce le-a ridicat semne de întrebare şi au refuzat să îl mai aprobe, deşi iniţial au spus «DA» ideii şi prinderii banilor necesari în buget.
„Chiar dacă nu a fost prezent la şedinţa din 21 august, primarul Marian Dragomir are obligaţia să le răspundă brăilenilor la o serie de întrebări: De ce aţi minţit, domnule primar Dragomir, şi nu ne-aţi spus că, iniţial, Primăria Brăila a anunţat în scris proprietarul că nu doreşte să îşi exercite dreptul de preempţiune? În baza acestei semnături, care probabil vă aparţine, proprietarul a demarat negocieri cu un alt posibil cumpărător. În aceste condiţii, de ce aţi ascuns faptul că terenul care ar urma să fie cumpărat din bani publici şi să facă parte din domeniul public, nu este în acest moment liber de sarcini, fiind înscris în cartea funciară promisiunea de a-l înstrăina către un cumpărător privat? Dumneavoastră, domnule Dragomir, aţi cumpăra o casă care a mai fost vândută şi altcuiva? Cum a fost posibil să veniţi în faţa consilierilor fără documente clare, care să arate că potenţialul cumpărător a renunţat să mai cumpere şi că din cartea funciară a fost radiată promisiunea de cumpărare? Altfel, cine ne garantează, domnule Dragomir, că cel care a început demersul de cumpărare nu ne va da în judecată pentru a-şi recupera pământul?”, scrie Ioniţă, iritat de subiect.
Consilierul a ţinut să sublinieze că liberalii nu se opun acestei achiziţii de teren, dar au pretenţia ca achiziţionarea să se realizeze transparent, cu toate documentele la zi, astfel încât să se clarifice dacă terenul este liber sau nu şi că preţul stabilit este unul corect.
 

ADMINISTRAȚIE

Încă o surpriză în Piaţa Mare

* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut

Publicat

în

Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.

Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.

Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.

În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.

Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică

* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin

Publicat

în

Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.

După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.

”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.

Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.

Renovare cu fonduri europene

După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.

La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.

Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.

Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.

Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.

Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.

„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.

S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧