Economie
Seminar de achiziţii publice la Brăila, susţinut cu mult profesionalism de specialişti cu o bogată expertiză
• evenimentul a avut loc miercuri, 8 iulie, fiind organizat de Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila
Miercuri, 8 iulie, la invitaţia preşedintelui Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, ing. Ştefan Fusea, o echipă de profesionişti de la Asociaţia Experţilor în Achiziţii (AEXA) şi Ceparu & Irimia Consulting SRL a susţinut “Seminarul de achiziţii publice”, adresat autorităţilor publice şi operatorilor din judeţul Brăila.
La seminar au participat reprezentanţi ai mediului de afaceri brăilean şi ai diverselor instituţiilor publice implicate în domeniu (Consiliul Judeţean Brăila, Primăria Municipiului Brăila, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, Organismul Intermediar POS DRU Regiunea Sud Est etc.).
Seminarul a fost susţinut de specialişti cu o bogată expertiză în domeniu: Florin IRIMIA – preşedinte executiv Asociaţia Experţilor în Achiziţii (AEXA), avocat asociat Societatea de Avocaţi „Ceparu şi Irimia”; Marius GOGESCU, avocat Societatea de Avocaţi „Ceparu şi Irimia”, fost preşedinte Autoritatea Naţională de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP), fost Director al Agenţiei pentru Agenda Digitală a României, operator SEAP; Eduard BADEA, director general Ceparu & Irimia Consulting SRL, fost director în Direcţia de Reglementare în cadrul Agenţiei Naţionale de Achiziţii Publice.
Tematica a constat în analiza din perspectivă juridică, tehnică şi economică a următoarelor aspecte: planificarea şi iniţierea achiziţiilor publice; derularea procedurilor de atribuire; contractele de achiziţie publică; modul practic în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP); prezentare speţe, decizii de practică administrativ-jurisdicţională şi judiciară.
În a doua parte a întâlnirii a avut loc o sesiune de întrebări adresate de cei prezenţi, la care experţii invitaţi au răspuns punctual pe fiecare speţă, conferind întâlnirii un plus de valoare, pe lângă prelegerea susţinută. Seminarul a atras aprecieri şi mulţumiri din partea tuturor celor prezenţi.
Economie
Deficitul extern al României se apropie de 23 de miliarde de euro. Investițiile străine au scăzut puternic
România a acumulat un deficit de cont curent de 22,88 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României. Dezechilibrul este mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, când se ridica la 22 de miliarde de euro.
Datele BNR, publicate luni, 16 noiembrie, arată și o reducere semnificativă a investițiilor străine directe. Acestea au însumat 4,26 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu 6,82 miliarde de euro în primele nouă luni din 2025. Scăderea este de aproximativ 37,5%.
Evoluțiile indică presiuni asupra poziției externe a economiei românești, în condițiile în care deficitul comercial continuă să fie ridicat, iar investițiile străine care pot contribui la finanțarea economiei sunt mai mici decât în anul precedent.
Importurile depășesc exporturile cu peste 25 de miliarde de euro
Cea mai mare contribuție negativă la deficitul de cont curent vine din comerțul cu bunuri. În primele nouă luni ale anului, deficitul acestei componente a ajuns la 25,31 miliarde de euro, cu 1,13 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară din 2025.
Exporturile de bunuri au însumat aproximativ 70,3 miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la 95,61 miliarde de euro. Diferența arată dependența economiei românești de produsele cumpărate din străinătate.
O contribuție pozitivă a venit din sectorul serviciilor, unde România a înregistrat un excedent de 10,46 miliarde de euro, cu 740 de milioane de euro peste nivelul din primele nouă luni ale anului trecut.
Transporturile și serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale au avut contribuții importante. În schimb, turismul a continuat să genereze un deficit: cheltuielile românilor pentru călătoriile în străinătate au depășit încasările obținute din turismul internațional cu aproximativ 3,32 miliarde de euro.
Investițiile străine au scăzut cu peste o treime
Un alt indicator urmărit de economiști este evoluția investițiilor directe ale nerezidenților în România. În perioada ianuarie-septembrie 2026, acestea au totalizat 4,26 miliarde de euro, față de 6,82 miliarde de euro în intervalul similar din 2025.
Din suma înregistrată în acest an, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 3,24 miliarde de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 1,02 miliarde de euro.
Reducerea investițiilor este importantă în contextul deficitului extern, deoarece investițiile directe reprezintă una dintre sursele de finanțare ale economiei. Datele statistice nu arată însă, prin ele însele, de ce au scăzut investițiile și nici nu înseamnă că toate proiectele străine din România au fost amânate sau abandonate.
În același timp, datoria externă totală a României a ajuns la 234,19 miliarde de euro la 30 septembrie 2026, în creștere cu aproximativ 3,57 miliarde de euro față de sfârșitul anului trecut.
Datoria pe termen lung reprezenta 77,3% din total, în timp ce datoria pe termen scurt a ajuns la 53,17 miliarde de euro.
Ce înseamnă deficitul de cont curent pentru economie
Deficitul de cont curent nu trebuie confundat cu deficitul bugetar al statului. Primul reflectă diferența dintre încasările și plățile unei țări în relația economică cu exteriorul, incluzând comerțul cu bunuri și servicii, veniturile și transferurile. Deficitul bugetar arată, în schimb, diferența dintre cheltuielile și veniturile statului.
Un deficit extern ridicat trebuie finanțat prin intrări de capital, investiții, împrumuturi sau alte fluxuri financiare. Atunci când investițiile străine directe scad, devine mai importantă urmărirea modului în care este finanțat acest dezechilibru.
La finalul lunii septembrie, rezervele internaționale ale României acopereau echivalentul a 5,4 luni de importuri de bunuri și servicii, față de șase luni la sfârșitul anului 2025. Totodată, rezervele valutare acopereau 87,8% din datoria externă pe termen scurt, comparativ cu 102,8% la sfârșitul anului trecut.
Indicatorii publicate de BNR arată că dezechilibrul extern rămâne o problemă importantă pentru economia României, în special prin deficitul comercial ridicat și reducerea investițiilor străine directe.
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.























