Social Media

Politică

Șeful PNL Brăila după locale: rezultat dezamăgitor pe municipiu, mulțumitor pe județ

Timp de citire: 12 minute

• cam acestea ar fi concluziile liderului PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, după Alegerile Locale din 9 iunie • acesta a susținut marți după-amiază o conferință de presă, în care a comentat scorul obținut de liberali la Alegerile Locale • Popa s-a declarat complet dezamăgit de rezultatul PNL Brăila pe municipiu, însă a apreciat că la nivelul județului, faptul că organizația a pierdut doi primari, dar a câștigat nouă, este un plus ce nu poate fi ignorat • parlamentarul a declarat că în weekend va urma un Consiliu Director Județean PNL în care va analiza rezultatele alături de echipa sa și în care se vor lua și anumite măsuri • despre votul politic la CJ și scorul lui personal, Popa n-a suflat un cuvințel
 
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a dat de înțeles că preferă să vadă partea plină a paharului atunci când vine vorba de rezultatul Alegerilor Locale din 9 iunie. Mai precis, faptul că deși la municipiu scorul a fost unul extrem de slab, cum tot slab a fost și votul politic la CJ, precum și scorul obținut de însuși Popa, la primăriile din județ situația nu arată deloc rău pentru PNL-iști. Popa a afirmat că deși a pierdut doi primari din schema de dinainte de alegeri și nu și-ar fi dorit acest lucru, a câștigat nouă în localități în care până la acest moment au condus alte partide. Ba mai mult, a dorit să se mândrească și cu faptul că liberalii au câștigat primăria orașului Făurei.
”Despre rezultatele pe care le-a avut PNL la alegerile care tocmai s-au încheiat sau care urmează să se încheie pentru că încă mai avem o comună în care se numără voturile (n.r. – luni, la ora 16:00), o să fac o analiză foarte clară. Dar în primul rând vreau să mulțumesc brăilenilor care au avut încredere în noi. Să mulțumesc membrilor de partid care s-au implicat în activitățile electorale care s-au desfășurat în două luni de zile. Rezultatul nu pot spune că este unul foarte bun. Dar uitându-mă la nivel național, PNL filiala Brăila se află undeva între locul 21 și locul 24. Mai sunt rezultate de încărcat, de aceea spun că nu știm exact unde ne aflăm. Dar în momentul în care am preluat organizația PNL Brăila, aceasta se afla pe locul 37 sau 38. Nu mai rețin exact. Tocmai de aceea a fost schimbată și conducerea”, a afirmat Popa.
Parlamentarul a ținut să puncteze că în prima fază după aflarea rezultatului a fost extrem de dezamăgit, însă și-a schimbat ulterior poziția după o discuție cu conducerea națională a PNL.
”Vreau să vă spun că domnul președinte m-a felicitat și că mi-a spus că are încredere în mine. Spre supărarea unora, vor mai urma încă patru ani cu Popa. Le convine sau nu, nu au scăpat! Rezultatele foarte slabe ale noastre au fost pe municipiu. Încă nu le-am centralizat, dar probabil că vor fi din două cifre. Sau chiar dintr-o cifră: 9 – 10%. În ședința pe care o vom face în Consiliul Director Județean voi lua deciziile care se cuvin alături de colegii mei. Nu vreau să iau o decizie până nu se discută în partid. Știți destul de bine, din momentul în care am fost ales președintele PNL am încercat să iau decizii doar în cadrul partidului. Dar repet, rezultatele pe municipiu nu sunt bune. Sunt chiar foarte proaste. Sunt rezultate pe care trebuie să le discutăm. Eu m-am ocupat în special de partea de județ. Și pe partea de județ să știți că, din punctul meu de vedere – n-am centralizat toate rezultatele la acest moment -, dar se va apropia de 40% (la primăriile din județ- n.n.) Probabil că este unul dintre cele mai bune rezultate pe care PNL le-a luat de la Revoluție și până acum”, a dorit să atragă atenția Popa.
 
Părțile rele și părțile bune din perspectiva lui Popa
Liderul liberalilor brăileni, deputatul Alexandru Popa, a afirmat că în momentul în care a preluat organizația, avea doar 13 primari, condiții în care a intrat în cursa pentru alegerile din 2024 cu o echipă destul de slabă, cotată pe locul 37 sau 38 la nivel național. Totuși, în urma Alegerilor Locale din 2024, PNL se mândrește cu 20 de primari în județul Brăila, dintre care unul într-unul din cele trei orașe.
”Marele câștig pe care îl păstoresc eu astăzi este numărul de primari. PNL a reușit să câștige 19 comune și un oraș. Premieră pentru organizația noastră: 20 de primari. PNL niciodată nu a avut atât de mulți primari de la Revoluție și până acum. Și cred că asta spune foarte multe. Toată lumea încearcă să prezinte alegerile ca un eșec total, dar din punctul meu de vedere sunt și foarte multe lucruri bune. Dacă ne uităm, sunt multe organizații în țară, organizații care au miniștri, care sunt de tradiție și care se află în spatele organizației brăilene. Unii încearcă să îmi spună că se putea mai mult. Cu siguranță că se putea mai mult! Am crezut în unii colegi care nu au dat rezultatele pe care eu le așteptam. Se va face o analiză vineri sau sâmbătă, când vom face un Consiliu Director Județean și se vor lua anumite măsuri”, a mai adăugat Popa, punctând și că Făurei este orașul său de suflet pentru că acolo a făcut liceul, astfel că se bucură pentru faptul că oamenii de acolo au ales să sprijine candidatul PNL.
Alexandru Popa a mai declarat că va rămâne un oponent al PSD-iștilor și un om care își asumă ceea ce spune și face. Acesta a adăugat că în următorii patru ani vor urma ”lupte crâncene” cu PSD-ul. Popa a spus că respectă votul dat de brăileni, dar îl vede și ca pe o ocazie de a se pregăti și mai bine pentru alegerile din 2028.
”Repet, spre supărarea unora care se așteptau să îmi rup gâtul, nu se va întâmpla treaba aceasta. Voi continua în partid, voi continua să conduc acest partid și vă promit că în 2028 probabil că vom face 25 sau 30. Pentru că eu vin cu rezultate clare”, a ținut să mai precizeze Popa.
Deputatul a dorit să precizeze că din punctul său de vedere lupta cu social-democrații abia a început, nu s-a terminat.”Dacă vă uitați cum arăta județul Brăila în 2020 când am preluat eu organizația veți vedea că era o mare roșie. Mai apărea USR, o comună, 13 comune PNL plus o comună PMP. Dacă ne uităm astăzi, PNL are un număr apropiat de PSD. Noi avem 20 de primari, dumnealor au 24. Cum se spune în limbaj popular, cred că nu am putut să răstorn căruța din primul scrutin de alegeri, dar urmează patru ani foarte grei, de opoziție, în care eu voi încerca să fac lucrurile mai bune. Am pe județ deja 20 de primari și lucrurile se vor vedea. Primarii PNL vor arăta și comunelor limitrofe că urmează și în comuna dumnealor să facă schimbarea cu un primar liberal. Urmează pe municipiu să am o implicare mult mai mare. Probabil că negăsind nimic, mi-am dorit să organizez județul. Am organizat județul, dar pe municipiu lucrurile nu au fost așa cum trebuie. Ne asumăm și treaba asta. Facem analiză. Vedem cine rămâne, cine nu rămâne. Cine trebuie să răspundă pentru aceste rezultate. Dar vă spun, măsurile care se iau nu o să vi le spun decât după acea ședință alături de colegii mei”, a mai declarat sursa citată.
 
Câștigul PNL Brăila: 20 de primari
Mergând pe aceeași linie, deputatul a dorit să facă o analiză destul de amplă privind primăriile din județ pe care le-a câștigat PNL Brăila, dar și privind localitățile unde candidații săi au pierdut bătălia.
”Vreau să felicit primarii care au câștigat pentru prima oară sub steagul PNL. Aici mă gândesc la domnul primar de la Galbenu, doamna primar de la Romanu, de la Viziru. Cu toată opoziția PSD au reușit să câștige. Domnul primar de la Bertești și-a recâștigat un mandat. Domnul primar de la Tichilești. Avem și noi comune sub steag galben pe lângă galebenul de la Racovița, Romanu și Viziru, care au fost în 2020 în cealaltă echipă a PSD. Acum au candidat din partea PNL. Prietenul meu Costică Cojea a pierdut alegerile la Chiscani. Îmi pare foarte rău pentru el. Dar cu siguranță vom face echipă și vom încerca să reconstruim organizația la Chiscani. Eu rămân alături de oamenii mei și când pierd și când câștigă. Pentru că nu am cum să alung un om care a venit cu un crez foarte bine stabilit că putem schimba ceva în județul Brăila. Costică este singurul care a pierdut alegerile dintre cei cinci primari ce au venit de la alte partide, de la PSD și de la PMP, în echipa PNL”, a declarat Popa.
Cât despre primăriile pierdute, Popa a dorit să vină cu unele explicații.
”Am pierdut Cazasu, care se afla sub steag galben. Domnul primar nu a dorit să mai candideze, a candidat domnul viceprimar, un tânăr de perspectivă. Dar construcția de la Cazasu nu se oprește în acest moment. Vom continua să facem ceea ce trebuie să facem, lucruri mult mai serioase și mai aplicate, ca să putem să recuperăm comuna în 2028. Am pierdut comuna Salcia Tudor. A fost probabil și o greșeală din partea domnului primar pentru că a spus că nu mai candidează și apoi a plecat la AUR. Au fructificat cei de la PSD. Candidatul nostru și candidatul AUR sunt veri primari. Voturile s-au împărțit și cei de la PSD au reușit să câștige cu 100 și ceva de voturi în fața candidatului AUR și cu 150 în fața candidatului nostru. Astea au fost marile dezamăgiri din județ. Dar pot spune că prietenul meu Marius Stancu a reușit la Dudești după 31 de ani de la Revoluție ca acea comună să fie condusă pentru prima oară de un primar PNL. La Roșiori, Nicu Crețu a reușit pentru prima oară să ajungă primar din partea PNL. Și în ultimul rând Vali Mangiurea (n.r. – Ciocile) care a fost consecvent, ca și domnul primar Bănică (n.r. – Vasile Bănică, Ulmu), care a câștigat a patra oară când a candidat, a patra oară a fost cu succes. Ne-am implicat și am reușit să câștigăm”, a mai spus acesta.
Potrivit lui Popa PNL Brăila a obținut ”rezultate extraordinare” în mai multe comune precum: Surdila Greci – 82%. Surdila Găiseanca – 82-83%. Ulmu – 83%. Mircea Vodă – 65%. Cireșu – 97%. Gradiștea – 90%. Bertești – 65%. Gropeni – 60%. Tichilești – 65%.
”La Mărașu am pierdut alegerile. Este una dintre organizațiile în care vom face o analiză foarte serioasă. Au fost organizații foarte bune, unde noi luam circa 100 de voturi. Vedeți, la Movila Miresii am reușit să luăm 700 și ceva de voturi, un rezultat bun, pot spune, deși mă așteptam ca Mădălin să câștige. La Traian am pierdut la 67 de voturi, dar încă se numără voturile și acum, la momentul acesta. Noi acolo aveam o organizație care lua în mod normal 5%. La Stăncuța am schimbat candidatul și am avut anumite discuții cu unii care erau plecați din PNL au spus că am stricat coloana partidului pentru că am schimbat un om de 65 de ani cu un tânăr de 30 de ani, de vârsta mea și că nu am experiență. Acolo am pierdut la 66 de voturi, iar candidatul pe care ei îl susțineau a luat 700 de voturi în 2020 a mai luat doar 68 de voturi. Au fost comune în care am avut dreptate și flerul meu și modul în care am gândit lucrurile a fost unul constructiv. Vreau să vă spun că nu sunt foarte mulțumit de aceste alegeri, dar pe partea de județ sunt foarte mulțumit. PNL de la Revoluție și până acum nu a avut niciodată 20 de primari. Iar acest lucru s-a întâmplat sub conducerea mea!”, a mai precizat deputatul.
În încheiere, Popa a afirmat că organizația se va pregăti pentru Alegerile Parlamentare și Prezidențiale. Cu această ocazie, liderul PNL Brăila a anunțat că își dorește să candideze pentru primul loc pe lista pentru poziția de deputat.
De remarcat că Popa n-a suflat nicio vorbă despre scorul slab obținut de el însuși la Consiliul Județean și de votul politic mai slab ca la ultimele alegeri ceea ce înseamnă că PNL va avea mai puțini consilieri județeni. În plus e clar că primarii din județ care au candidat acum sub culoarea galbenă s-au zbătut pentru ei nu și pentru CJ și funcția de președinte al CJ.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧