Social Media

Economie

Scandal la ECO

Timp de citire: 11 minute

• ex-directorul general al companiei, Alexandru Micu se plânge că a fost pedepsit prin demitere din cauză că în mandatul său ECO a dat în judecată Serviciul de Gospodărire Locală pentru recuperarea unor importante sume de bani • mai mult, este convins că procedura de înlăturare a sa de la conducerea unităţii s-a făcut ilegal, sub forma unui abuz, aşa că s-a adresat instanţei • “directorul general şi administratorii companiei şi-au făcut treaba şi şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile, context în care nu se justifică decizia de revocare a mea la finalul anului trecut!”, susţine Micu • de cealaltă parte, primarul Marian Dragomir şi consilierul PSD George Caranica, reprezentantul CLM în AGA la ECO, subliniază că nu a fost vorba de o demitere ci de încetarea de drept a mandatului directorului Micu
 
Fostul director al operatorului public de salubritate SC ECO SA Brăila, Alexandru Micu, se plânge că a fost în mod abuziv dat afară din companie pentru că nu ar fi răspuns la comenzi politice. El susţine că încercarea sa de a recupera creanţele ECO din relaţia cu Serviciul de Gospodărire Locală, însemnând câteva miliarde de lei vechi, precum şi contestarea la instanţă a tăierilor din facturile lunare practicate de către aceeaşi instituţie la decontul lunar al serviciilor prestate de cei 3 operatori locali au fost interpretate drept o declaraţie de război la Primărie dar şi la partid, context în care, în doi timpi şi trei mişcări, i s-a pregătit şi livrat “debarcarea”. Drept dovadă, spune Micu, actele de demitere sunt făcute pe genunchi, dar şi mai grav, fără respectarea legii şi a protocolului impus de legislaţia în domeniul guvernării corporative. Aşa că fostul director a mers la instanţă pentru a răsturna şi anula demiterea sa. Iar principala sa armă în apărare este faptul că la venirea sa în unitate, în urmă cu 9 ani, a preluat o companie falimentară, iar acum a predat o firmă pe profit cu indicatori economico-financiari net superiori. Recunoaşte că i s-a oferit postul de director adjunct la ECO după instalarea la cârma companiei a noului director Ionuţ Pisică, dar susţine că a refuzat pe motiv că este conştient că orice gest sau decizie i-ar fi fost interpretate drept acţiuni subversive ţintite împotriva noului număr 1 din unitate.  
 
Cu cărţile pe faţă
Fostul director al operatorului local de salubritate ECO SA Brăila, unde acţionarul majoritar este Consiliul Local Municipal Brăila, Alexandru Micu a ales să dea cărţile pe faţă în ce priveşte motivul schimbării sale din fruntea acestei companii. El povesteşte că demiterea sa i s-a tras, în cea mai mare parte, de la faptul că, aflat la cârma SC ECO, a făcut paşii legali şi procedurali pentru recuperarea unor creanţe de câteva miliarde de lei vechi de la Serviciul de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL), instituţie aflată şi ea în subordinea Primăriei. Mai mult, a contribuit esenţial la eliminarea sa din companie, povesteşte Micu, şi faptul că a cerut oficial explicaţii privitor la faptul că, lunar, acelaşi SUPAGL le tăia tuturor operatorilor, aşadar inclusiv la SC ECO SA Brăila, din valoarea facturilor de decont pentru serviciile de salubritate prestate. Iar asta în contextul în care ECO se confrunta cu o lipsă de lichidităţi, având în derulare un contract draconic de eşalonare a datoriilor către Fisc unde gaj fusese pus un teren al municipalităţii, şi toate acestea sub presiunea respectării zilelor de salariu în companie. 
“În primăvara anului 2016 am fost nevoiţi să deschidem la instanţă un proces prin care ECO SA a chemat în judecată Serviciul de Utilitate Publică de Administrare şi Gospodărire Locală Brăila având ca obiect recuperarea creanţelor de la SUPAGL Brăila pentru servicii de salubrizare prestate de către ECO SA şi neplătite. De exemplu, la sfârşitul anului 2015  SUPAGL Brăila înregistra restanţe către ECO SA Brăila de peste 550.000 lei, la sfârşitul anului 2016, restanţe de peste 950.000 lei, iar la finele lui 2017, restanţe de peste 1.850.000 lei, sume confirmate prin extras de cont. Neplata serviciilor prestate de către SUPAGL a generat reacţii în lanţ în interiorul companiei ECO în sensul că au apărut automat restanţe la plata salariilor, restanţe către bugetele locale şi către bugetul statului, către furnizori, precum şi efectuarea unor servicii de salubrizare de slabă calitate. Iar toate acestea în condiţiile în care compania avea în derulare un grafic de eşalonare cu ANAF-ul privind plata obligaţiilor fiscale, Primăria fiind garant în numele ECO cu acel teren de 25 ha aparţinând municipalităţii, situat în intravilanul oraşului. Altfel spus, dacă ECO nu plătea eşalonarea Fiscul putea executa acel teren. Vă daţi seama ce responsabilitate atârna pe umerii noştri, ai conducerii companiei. Ba chiar la un moment dat, pentru a evita riscul executării acelui teren, alături de personalul TESA din firmă care m-a girat, am contractat un împrumut în nume personal pentru a avea asigurată sursa financiară pentru plata obligaţiilor fiscale. Adică s-au făcut nişte eforturi din partea salariaţilor pentru a duce la capăt acea eşalonare. Iar acum totul a fost şers cu buretele şi dat la coşul de gunoi prin demiterea mea”, a spus Micu, adăugând că se aşteaptă pronunţarea în dosarul pentru recuperarea creanţelor de la SUPAGL.
Un alt aspect asupra căruia a insistat sursa citată vizează cel de-al doilea proces pe care ECO l-a demarat, tot în 2016, în mandatul lui Micu, împotriva municipalităţii, de această dată legat de tăierea unor cantităţi din gunoiul colectat de la populaţie şi depozitat la Muchea şi transferul acestora la capitolul gunoi colectat de la agenţi economici. “Colectarea gunoiului din oraş se face separat pentru populaţie, pentru agenţi economici şi gunoiul stradal. Plata pentru depozitarea la Muchea a gunoiului stradal şi celui de la populaţie o face municipalitatea din sursă proprie, în timp ce pentru gunoiul de la agenţi economici plata depozitării o face ECO. Practic ce făcea SUPAGL, din cantităţile de la populaţie tăia anumite cantităţi pe care apoi le punea la agenţi economici pentru care plătea ECO. Lunar discutam de cantităţi de ordinul zecilor de tone de deşeuri tăiate de la populaţie şi puse în sarcina de plată a ECO. Doi dintre cei 3 experţi numiţi la instanţă pentru a anliza această speţă au ajuns la această concluzie evidentă, mai puţin expertul numit de Primărie care a făcut opinie diferită. Procesul a fost soluţionat aici, la Brăila, în defavoarea ECO, dar compania a făcut recurs la Curtea de Apel Galaţi unde dosarul este acum pe rol”, a explicat Micu.
 
ECO a avut un reviriment în ultimii ani
Fostul director al operatorului public de salubritate a atras atenţia asupra faptului că de la venirea sa la cârma unităţii firma a înregistrat în mod constat o îmbunătăţire a incidatorilor economico-financiari. De altfel, Micu a subliniat în repetate rânduri de-a lungul timpului că la momentul venirii sale la conducere, în vara lui 2009, unitatea avea două găuri mari: 2,8 milioane de lei datorie la Finanţe şi 2,4 milioane lei către “Tracon”. Pentru datoria la Fisc compania a reuşit, cu ajutorul municipalităţii, să încheie un grafic de eşalonare pe care l-a finalizat în 2016, în decembrie. Interesant de punctat aici este că la momentul 2003, când “Tracon” a devenit acţionar important la “ECO”, unitatea avea un activ net pozitiv – adică datoriile erau mai mici decât valoarea totală a activelor – undeva la 0,5 milioane lei. În 2009, când Consiliul Local Municipal a redevenit oficial acţionar majoritar, datoriile depăşeau cu 20,5 milioane lei totalul activelor, adică activul net avea o valoare negativă. Îmbunătăţirea indicatorului activ net a survenit pe fondul situaţiei în care, în ultimii ani, compania a ieşit în mod constant pe profit. “La momentul începerii mandatului meu, adică la 31.07.2009, compania înregistra o pierdere de 880.481 lei, iar până la final de an am reuşit să reduc pierderile la 621.328 lei”, ne-a explicat directorul SC “ECO” SA, Alexandru Micu, adăugând că de atunci, în mod constant compania a reuşit să înregistreze profit: în 2010 – 153.330 lei, 2011 – 691.657 lei, 2012 – 128.163 lei, 2013 – 64.125 lei, 2014 – 128.606 lei, 2015 – 29.037 lei, 2016 – 257.569 lei. “Ce se înţelege de aici? Faptul că directorul general şi administratorii companiei şi-au făcut treaba şi şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile, context în care nu se justifică decizia de revocare a mea la finalul anului trecut. Mai mult, întregul proces de înlăturare a mea din conducerea firmei s-a întâmplat fără respectarea procedurilor legale în domeniul guvernării corporative, la fel şi în cazul numirii noului director care m-a înlocuit. Tocmai de aceea am contestat în instanţă întreaga procedură parcursă la finalul anului trecut în cadrul şedinţelor AGA şi sunt convins că magistraţii care se vor ocupa de dosar vor ajunge la aceeaşi concluzie”.
 
Majorare de capital la ECO
Reamintim că, pe finalul anului trecut, a fost aprobată o hotărâre CLM privind majorarea de capital la această companie cu 9 milioane lei. Banii au dublă destinaţie: pe de o parte, vor face din ECO o companie fără datorii, iar pe de altă parte, îi va asigura acesteia banii necesari să-şi cumpere utilaje de salubrizare mai mult decât necesare pentru a întreţine curăţenia în acest oraş. Mai precis, potrivit prevederilor HCLM în discuţie, capitalul acestei firme creşte de la 1.118.407,2 lei la 10.118.407,2 lei. Mai mult de jumătate din aportul suplimentar la capital se duce pe stingerea tuturor datoriilor ECO: este vorba despre suma de 5.244.511 lei din care cu puţin peste 4 milioane s-au achitat furnizorii restanţi înregistraţi la data de 30 septembrie anul curent, cu alte 0,5 milioane, obligaţiile către bugetele locale (taxe şi impozite aferente proprietăţilor deţinute de companie pe raza judeţului Brăila şi Tulcea), cu 0,42 milioane, obligaţiile fiscale aferente bugetului de stat şi cu alţi aproape 0,3 milioane s-au stins restanţele la plata propriilor salariaţi. De precizat că circa 2,75 milioane lei s-au dus în visteria SC “Tracon”, proprietarul gropii ecologice de la Muchea şi, de altfel, unul dintre acţionarii minoritari ai “ECO”, toate în contul unor datorii istorice, facturi restante, penalităţi, dobânzi şi cheltuieli de judecată. Restul de 3.755.489 lei, compania va putea să-i investească în achiziţia de utilaje noi de care are mare nevoie pentru a-şi putea face treaba mult mai eficient în sensul asigurării serviciului de salubritate în cartierele pe care le are în sarcină. Iată şi lista completă de cumpărături propusă de ECO: 350 de pubele zincate de 1,1 mc, 250 de pubele metalice cu capac din plastic (cu o capacitate de 1.100 l) cu ajutorul cărora se va face colectarea selectivă a gunoiului de la populaţie, 2 autogunoiere de capacitate mare, o automăturătoare de 16 t, o autospecială multifuncţională dotată inclusiv cu aspirator de frunze şi container pentru moluz, un tractor de capacitate 110 CP inclusiv cu priză de putere şi tiranţi faţă, o remorcă agricolă dotată cu suprastructură de tip “hook an lift”, un încărcător frontal cu cupă şi o perie frontală BEMA.
 
Dragomir: “Micu nu a fost dat afară, de fapt, i-a încetat mandatul de drept”
Contactat de redactorii “Obiectiv”, primarul municipiului Marian Dragomir a respins ideea că fostul director Alexandru Micu ar fi fost pedepsit în vreun fel pentru vreo presupusă insubordonare: “Din punctul meu de vedere, mandatul domnului Micu a încetat de drept, la termen. Mandatul dumnealui oricum a mai fost prelungit de mai multe ori. În nici un caz nu a fost demis!”, a punctat sec sursa citată.
Aceeaşi idee a fost susţinută şi de către consilierul municipal George Caranica, reprezentantul CLM în AGA la ECO: “Nu a fost nici un fel de demitere. Mandatul domniei sale a încetat la termen. Procedura guvernării corporative acum o implementăm în această companie şi se fac toţi paşii legali pentru stabilirea administratorilor. Până acolo însă s-au respectat prevederile Legii societăţilor comerciale, pentru că să nu uităm ECO este o societate pe acţiuni. Dar repet, mandatul domnului Micu a încetat la termen”, a spus Caranica.  

Economie

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Publicat

în

Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR

Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.

Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.

Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.

Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS

Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.

Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.

Astfel, față de octombrie 2025:

  • Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
  • Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
  • Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.

Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.

Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri

Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.

Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.

Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.

O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.

În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.

Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.

BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului

Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.

Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.

Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.

Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.

Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.

Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.

De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent

O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.

Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.

De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.

Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.

Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.

Citește articolul complet

Economie

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Publicat

în

Schimbări importante pentru românii care au panouri fotovoltaice

Românii care și-au instalat panouri fotovoltaice și livrează energie electrică în rețea vor beneficia de reguli noi privind compensarea energiei, plata surplusului și utilizarea banilor obținuți din energia produsă. Modificările au fost aprobate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și aduc câteva avantaje importante pentru prosumatori, inclusiv posibilitatea de a folosi valoarea energiei livrate pentru achitarea facturilor aferente altor locuințe.

Noua metodologie, aprobată prin Ordinul ANRE nr. 67/2026 și publicată în Monitorul Oficial pe 13 noiembrie, înlocuiește vechile reguli și pune în aplicare prevederile Legii nr. 160/2026. Schimbările sunt importante într-un moment în care numărul românilor care produc energie electrică pentru propriul consum a crescut considerabil.

Potrivit datelor prezentate de ANRE, la sfârșitul lunii august 2026, România avea aproape 386.000 de prosumatori, cu o putere instalată de peste 4.280 MW.

Compensarea energiei se va face lunar

Una dintre cele mai importante modificări privește modul în care furnizorii calculează energia produsă și livrată în rețea de proprietarii de panouri fotovoltaice.

Începând cu energia livrată din 26 iulie 2026, compensarea se realizează lunar, prin compararea cantității de energie injectate în rețea cu cea consumată din rețea în aceeași lună, la același loc de consum.

Practic, furnizorul va compara cele două cantități și va compensa energia livrată în rețea în limita energiei consumate. Dacă un prosumator a injectat mai multă energie decât a preluat din rețea, diferența reprezintă surplusul care va fi valorificat conform noilor reguli.

Mecanismul se aplică și contractelor aflate deja în derulare, astfel că modificările nu îi vizează doar pe cei care devin prosumatori de acum înainte.

Surplusul de energie poate fi folosit pentru alte locuințe

O altă noutate importantă este introducerea mecanismului de alocare valorică între mai multe locuri de consum.

Astfel, un român care are panouri fotovoltaice instalate la o casă și produce mai multă energie decât consumă poate utiliza valoarea surplusului pentru plata facturilor de electricitate aferente altor locuințe pe care le deține.

Există însă o condiție importantă: locurile de consum trebuie să aparțină aceluiași prosumator și să se afle în portofoliul aceluiași furnizor de energie electrică.

De exemplu, o persoană care locuiește într-o casă dotată cu panouri fotovoltaice, dar deține și un apartament în altă localitate, va putea folosi valoarea energiei livrate în rețea pentru a reduce factura de electricitate a apartamentului, dacă ambele contracte sunt încheiate cu același furnizor.

Noua metodologie permite și rezervarea sumelor disponibile pentru plata unor facturi deja emise, dar care nu au ajuns încă la scadență.

Facturile la gaze naturale pot fi achitate din surplusul de energie

Pentru anumite categorii de prosumatori, modificările aduc și o facilitate suplimentară.

Persoanele fizice care au instalații de producere a energiei regenerabile cu o putere instalată de cel mult 27 kW la locul de consum pot opta pentru utilizarea valorii disponibile fie pentru plata facturilor de electricitate, fie pentru plata facturilor la gaze naturale, în condițiile prevăzute de metodologie.

Cele două destinații sunt alternative, iar opțiunea trebuie menținută pentru o perioadă de minimum 12 luni.

Este o modificare care poate fi avantajoasă mai ales pentru familiile care au investit în panouri fotovoltaice, dar continuă să aibă cheltuieli importante cu încălzirea locuinței pe timpul sezonului rece.

Ce se întâmplă cu banii pe care furnizorii îi datorează prosumatorilor

Noile reguli clarifică și situația sumelor acumulate din energia livrată în rețea și rămasă necompensată.

Pentru energia livrată până la 25 iulie 2026 inclusiv, furnizorii trebuie să păstreze o evidență distinctă a cantităților și valorilor reportate. Prosumatorii vor putea primi o situație detaliată, în care să fie precizate soldul inițial, sumele utilizate și valoarea rămasă de încasat.

Metodologia stabilește un termen de maximum 40 de zile lucrătoare de la intrarea sa în vigoare pentru plata acestor sume.

De asemenea, energia livrată în perioada 26 iulie – 12 noiembrie 2026 trebuie regularizată în termen de cel mult 40 de zile lucrătoare de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial.

Prin urmare, cei care au acumulat sume de încasat de la furnizori ar trebui să urmărească modul în care acestea sunt evidențiate și achitate.

Mai puțină birocrație pentru proprietarii de panouri fotovoltaice

O altă prevedere simplifică obligațiile administrative pentru persoanele fizice care au instalații cu o putere de cel mult 27 kW la locul de consum.

Acești prosumatori nu mai au obligația să emită facturi pentru energia electrică livrată în rețea. Documentele necesare pentru achiziție și decontare vor fi întocmite de furnizorul de energie electrică.

În plus, operatorii de distribuție au obligația de a efectua lunar citirea cantităților de energie consumate din rețea și a celor livrate în rețea. În cazul în care apar probleme de comunicare cu un contor inteligent, datele trebuie recuperate prin mijloace tehnice alternative.

Ce trebuie să știe românii despre aplicarea noilor reguli

Furnizorii de energie electrică au obligația să își adapteze sistemele informatice și operaționale până la 31 decembrie 2026. ANRE precizează însă că acest termen nu reprezintă o amânare a drepturilor prosumatorilor, ci doar termenul-limită pentru finalizarea adaptărilor tehnice.

Noua metodologie stabilește și că mecanismul de compensare cantitativă pentru instalațiile cu puteri de cel mult 200 kW va continua până la 31 decembrie 2030. Începând cu 1 ianuarie 2031, energia livrată în rețea va putea fi valorificată prin mecanismul de regularizare financiară prevăzut de lege.

Pentru moment, noile prevederi aduc mai multă flexibilitate în folosirea energiei produse în gospodării și stabilesc reguli mai clare pentru relația dintre prosumatori și furnizorii de electricitate.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧