De marți, 27 octombrie 2026, a început, potrivit calendarului anunțat de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, evaluarea administrativă a planurilor manageriale depuse de candidații care au trecut de primele două probe ale concursului.

Este prima etapă a probei de interviu, o etapă eliminatorie, desfășurată fără prezența candidaților în fața comisiei. La prima vedere, totul pare simplu: candidații au susținut probele de competențe și proba scrisă, iar acum trebuie să demonstreze că au o viziune managerială coerentă pentru școala pe care doresc să o conducă.

Numai că, înainte de a ajunge la întrebările despre proiecte, strategii și performanță, apare o altă întrebare, la fel de importantă pentru încrederea în concurs: cine face parte din comisiile care decid dacă un candidat merge mai departe?

Mai ales că actualul inspector școlar general Dan Gheorghiță candidează el însuși la funcția de director al Colegiului Murgoci. Gheorghiță declară sus și tare că și-a delegat competențele tocmai pentru a nu exista suspiciuni cu privire la corectitudinea concursurilor. Cu toate acestea, coincidență, din comisia de examinare de la Murgoci face parte și o prietenă de familie a lui Gheorghiță. Cică din partea mediului de afaceri.

127 de funcții de conducere și o miză importantă pentru școlile din Brăila

În această sesiune sunt scoase la concurs, la nivelul județului Brăila, 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți.

Nu este puțin lucru. În spatele acestor funcții se află instituții de învățământ, colective de profesori, elevi, părinți și comunități locale care așteaptă ca viitorii manageri să fie selectați pe criterii de competență, profesionalism și integritate.

Metodologia aprobată prin Ordinul ministrului Educației nr. 4.155/2026 stabilește cadrul de organizare a concursului, inclusiv constituirea comisiilor prin decizie a inspectorului școlar general.

Comisiile de evaluare a interviului au o structură care urmărește să asigure reprezentarea mai multor categorii: inspectoratul școlar, cadrele didactice, autoritatea publică locală și mediul economic sau universitar.

Pe hârtie, formula este una care ar trebui să ofere echilibru și o perspectivă cât mai largă asupra competențelor manageriale ale candidaților. În practică, însă, contează nu doar câte categorii sunt reprezentate, ci și cum sunt desemnați oamenii care ocupă aceste locuri.

Cine îi evaluează pe viitorii directori?

Potrivit structurii prevăzute pentru comisia de evaluare a probei de interviu, aceasta este alcătuită din cinci membri.

Unul dintre ei este inspector școlar sau profesor metodist al inspectoratului școlar. Doi membri sunt cadre didactice titulare din unitatea de învățământ respectivă, desemnate prin vot secret în consiliul profesoral.

Un alt membru reprezintă autoritatea publică locală, iar cel de-al cincilea provine din mediul economic sau universitar. Tocmai acest ultim loc merită o atenție aparte. Reprezentantul mediului economic ar trebui să aducă în comisie experiență relevantă în domeniul managementului, al resurselor umane ori al recrutării.

Prezența sa poate contribui la o evaluare mai aplicată a competențelor de conducere, a capacității de organizare și a modului în care un candidat înțelege administrarea unei instituții. Dar cum se ajunge la desemnarea acestui reprezentant?

Cine face propunerile, ce criterii sunt aplicate și cât de ușor pot fi verificate public aceste informații? Întrebări firești atunci când vorbim despre un concurs pentru funcții de conducere într-un sistem public.

Mediul de afaceri, invitat la masa evaluării

La prima vedere un rol important în această procedură îi revine Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila. Doar la prima vedere! În realitate, conducerea CCIA Brăila a întrebat societățile membre dacă au disponibilitatea de a desemna salariați care să participe în comisiile de evaluare a directorilor, a întocmit o listă și a trimis-o la Inspectoratul Școlar.

Așadar, Inspectoratul Școlar a decis cine și la ce liceu/școală va evalua directorii. Cum aminteam mai sus, coincidență, din partea mediului de afaceri a fost desemnată o prietenă de familie a lui Gheorghiță, în comisia pentru evaluarea directorilor la Colegiul Murgoci.

Fix acolo unde candidează actualul inspector școlar general cu competențe delegate unei subaltern. Ceea ce rămâne important pentru public este să poată înțelege și traseul ulterior al acestor propuneri: câte persoane au fost nominalizate, după ce criterii au fost selectate și în ce comisii au ajuns să participe.

Asta pentru că transparența este una dintre cele mai bune garanții ale încrederii publice. Când evaluarea privește ocuparea unor funcții de conducere în școli, întrebarea ”cine evaluează?” este la fel de legitimă ca întrebarea ”cine candidează?”.

Profesorii universitari trimiși să evalueze directorii școlilor de la țară! Universitățile din Brăila, o altă sursă de expertiză, irosită la țară

Pentru completarea comisiilor s-a implicat și mediul universitar, respectiv Universitatea ”Dunărea de Jos” și Universitatea ”Constantin Brâncoveanu”, care, potrivit informațiilor furnizate, au desemnat 42 de cadre didactice universitare cu competențe adecvate pentru participarea în comisii.

Ei bine, nu o să vă vină să credeți dar acești specialiști au fost direcționați să evalueze planurile de management ale viitorilor directori din județ! Asta deși în municipiu sunt școli și licee care, de departe, aveau nevoie de implicarea universităților. În acest context, după ce criterii a decis Inspectoratul Școlar Județean repartizarea cadrelor universitare?

În cazul reprezentanților autorității publice locale, Consiliul Local Municipal Brăila a aprobat, prin Hotărârea nr. 501 din 28 septembrie 2026, desemnarea reprezentanților titulari și supleanți pentru cele 36 de unități de învățământ din municipiu.

Pentru unitățile de învățământ din celelalte localități ale județului, desemnarea reprezentanților revine autorităților administrației publice locale competente.

Avem, prin urmare, mai multe instituții implicate și mai multe categorii de reprezentanți. Un mecanism care poate funcționa corect, cu condiția ca regulile să fie respectate, iar responsabilitățile să fie clare.

Și aici apare un semn de întrebare. De exemplu, consilierii municipali ar fi fost informați când să se prezinte în comisiile de evaluare printr-un email duminică seara. Unii au avut timp să se pregătească, alții, Dumnezeu cu mila, au făcut doar act de prezență, deoarece evaluarea se face după un regulament, nu după ureche.

Un concurs cu reguli stricte. Dar și cu obligații pentru cei care evaluează

Metodologia prevede reguli privind incompatibilitățile și conflictele de interese. Persoanele care au soțul, soția, rude sau afini până la gradul al IV-lea inclusiv printre candidați nu pot face parte din comisiile respective.

Dar dacă sunt prieteni, dar dacă sunt colegi de partid, nu-i nicio problem legală! De asemenea, membrii comisiilor de organizare sau evaluare nu pot candida în aceeași sesiune, iar membrii comisiilor și observatorii trebuie să respecte cerințele aplicabile privind declararea conflictelor de interese. Aceste prevederi sunt esențiale.

Totuși, existența lor în metodologie nu înseamnă că subiectul poate fi considerat închis. Un concurs corect nu presupune doar reguli scrise, ci și aplicarea lor consecventă. Înseamnă verificarea incompatibilităților, asumarea responsabilității de către fiecare membru și posibilitatea de a clarifica, atunci când este necesar, aspectele care țin de procedură. Iar când miza este conducerea școlilor, orice întrebare legitimă privind transparența merită un răspuns clar.

De marți, 27 octombrie, începe filtrul administrativ al proiectelor manageriale

Începând de marți, 27 octombrie 2026, concursul a intrat în etapa evaluării administrative a proiectelor planurilor manageriale. Această etapă este eliminatorie și se desfășoară în lipsa candidaților. Membrii comisiilor analizează documentele încărcate în platformă, folosind grila de evaluare prevăzută de metodologia concursului.

Nu este încă momentul susținerii proiectului în fața comisiei. Este momentul în care documentul trebuie să demonstreze că viitorul manager știe să analizeze realitatea instituției, să identifice problemele, să stabilească obiective și să propună soluții realizabile.

Evaluarea administrativă verifică structura proiectului, calitatea diagnozei, realismul obiectivelor și corelarea propunerilor cu specificul unității de învățământ.

Pentru a ajunge la interviul propriu-zis, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota 7.
Conform programării publicate de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, această etapă urmează să se încheie la 3 noiembrie, ultimul candidat fiind programat pentru evaluare la ora 13:00. Rezultatele evaluării administrative au început deja să apară pe site-ul ISJ Brăila, iar interviurile propriu-zise se vor desfășura în perioada 12–27 noiembrie 2026, potrivit calendarului concursului.

45 de minute în care trebuie să demonstrezi că poți conduce o școală

Candidații care trec de evaluarea administrativă vor ajunge în fața comisiilor pentru interviul propriu-zis, cu o durată de maximum 45 de minute.

Proba este împărțită în trei secțiuni. În primele 20 de minute, candidatul își prezintă proiectul planului managerial și își susține viziunea asupra dezvoltării școlii. Următoarele 15 minute sunt rezervate rezolvării unei situații-problemă, care poate viza gestionarea unei crize, relația cu părinții, probleme de comunicare, aplicarea legislației sau aspecte administrative.

Ultimele 10 minute sunt dedicate competențelor digitale și de operare necesare unui director. Nu este, așadar, suficient să ai un proiect bine scris. Trebuie să îl poți explica, să demonstrezi că poți lua decizii și să arăți că înțelegi responsabilitățile concrete ale funcției.

Dar nici cea mai bine construită probă nu poate compensa lipsa încrederii în procedură. De aceea, rigoarea evaluării trebuie să meargă mână în mână cu rigoarea constituirii comisiilor.

O întrebare care nu trebuie să rămână fără răspuns

Mai există un aspect instituțional care merită clarificat public. Având în vedere că inspectorul școlar general, profesorul Dan Mihai Gheorghiță, participă la acest concurs , este important ca situația atribuțiilor de conducere ale inspectoratului pe durata concursului să fie explicată transparent, inclusiv în ceea ce privește delegarea acestora.

Contactat telefonic, acesta ne-a precizat că măsurile necesare pentru asigurarea imparțialității au fost luate încă de la începutul anului școlar 2026–2027, înainte de desfășurarea probelor concursului.

Potrivit informațiilor transmise, în ședința Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Brăila din 3 septembrie 2026 a fost aprobată delegarea atribuțiilor administrative privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct, sesiunea august–decembrie 2026.

Măsura a fost formalizată prin Decizia nr. 1751 din 3 septembrie 2026, atribuțiile respective fiind preluate de inspectorul școlar general adjunct. Decizia a fost luată tocmai pentru a asigura imparțialitatea procedurii și pentru a preveni eventualele situații de incompatibilitate sau conflicte de interese care ar putea apărea în contextul participării inspectorului școlar general la concurs.

Astfel, potrivit precizărilor făcute de inspectorul școlar general Dan Mihai Gheorghiță, responsabilitățile administrative referitoare la organizarea și desfășurarea concursului au fost separate de atribuțiile sale, printr-o măsură adoptată la nivelul instituției încă din luna septembrie.

Într-un concurs cu o asemenea miză pentru sistemul de învățământ brăilean, clarificarea acestor aspecte este importantă pentru informarea corectă a publicului și pentru înțelegerea modului în care sunt aplicate măsurile administrative prevăzute de cadrul legal. În

r-un sistem în care inspectoratul școlar are un rol central în organizarea concursului, orice situație care poate ridica întrebări privind separarea atribuțiilor trebuie tratată cu atenție și explicată pe baza documentelor oficiale.

În cele din urmă, dincolo de proceduri și decizii, rămâne esențial ca întregul concurs să se desfășoare cu respectarea metodologiei, în condiții de imparțialitate și cu șanse egale pentru toți candidații.

Comisiile sunt formate. Candidații sunt evaluați. Urmează rezultatele.

Concursul pentru cele 127 de funcții de director și director adjunct din județul Brăila continuă conform calendarului stabilit.

După evaluarea proiectelor manageriale, candidații care îndeplinesc condițiile vor susține interviurile, iar rezultatele finale sunt programate pentru 9 decembrie 2026. Până atunci, există timp pentru evaluare, verificare și clarificări.

Rămâne de văzut dacă toate etapele se vor desfășura fără probleme și dacă rezultatul final va convinge nu doar candidații declarați admiși, ci și comunitățile școlare care așteaptă manageri competenți, imparțiali și capabili să schimbe în bine lucrurile.

Pentru că, dincolo de punctaje, grile și comisii, miza reală nu este ocuparea unor funcții, ci felul în care vor fi conduse școlile începând cu 1 ianuarie 2027. Iar când vine vorba despre transparență, selecție și responsabilitate publică, întrebările nu trebuie să deranjeze. Dimpotrivă, răspunsurile clare pot întări încrederea în întregul proces.

Așadar, comisiile sunt constituite, proiectele au intrat în evaluare, iar concursul merge mai departe. Dacă procedurile vor fi respectate întocmai, dacă selecția va fi una corectă și dacă toate întrebările legitime își vor găsi răspunsul, vom vedea la final.
Până atunci, om trăi și om vedea!

Zâmbete, emoții, întrebări curioase și dorința de a explora au însoțit activitățile desfășurate în cadrul programului ”Săptămâna Altfel” la Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6, structură a Școlii Gimnaziale ”Ion Băncilă” din Brăila.

Pentru cei aproximativ 70 de preșcolari participanți, fiecare zi a adus o nouă provocare și o ocazie de a descoperi lumea prin joc, experimentare și interacțiune. Programul a cuprins activități variate, adaptate vârstei copiilor, demonstrând că învățarea devine mai atractivă atunci când cei mici sunt încurajați să participe, să pună întrebări și să descopere singuri lucruri noi.

Dincolo de activitățile propriu-zise, săptămâna a evidențiat implicarea cadrelor didactice și importanța colaborării dintre grădiniță, familie și comunitate.Unul dintre cele mai așteptate momente ale săptămânii a fost tradiționalul Târg de toamnă, organizat pentru cele patru grupe de preșcolari. Evenimentul a adus împreună copii, părinți și educatoare, într-o atmosferă în care creativitatea, tradițiile și bucuria de a petrece timp împreună au ocupat un loc important.

Micuții au participat la ateliere de creație alături de părinți, au realizat portrete de familie și au pictat și decorat dovleci și figurine inspirate de frumusețea toamnei. Fiecare lucrare a reflectat imaginația copiilor și bucuria de a crea alături de cei dragi.

Nici bunătățile de sezon nu au lipsit. Plăcintele, cozonacii și borcanele cu murături pregătite pentru eveniment au completat atmosfera de sărbătoare și au readus în prim-plan tradițiile care apropie generațiile.

Pentru copii, târgul a însemnat mai mult decât o activitate festivă. A fost o ocazie de a învăța să colaboreze, de a-și exprima ideile și de a descoperi satisfacția lucrului făcut împreună.
Cadrele didactice au urmărit ca fiecare copil să se simtă implicat și apreciat, punând accent pe bucuria participării și pe experiența împărtășită cu familia.

Astfel de momente au o valoare aparte, după cum subliniază și educatoarele, deoarece îi ajută pe copii să se exprime liber și să capete încredere în propriile posibilități. În același timp, părinții au ocazia să fie parte din experiențele educaționale ale celor mici, într-un cadru relaxat și apropiat de universul copilăriei.

Dacă în grădiniță imaginația a prins culoare în atelierele de toamnă, vizita la Ferma de la Coadă le-a oferit copiilor ocazia de a descoperi lumea într-un mod diferit

Întâlnirea cu animalele și activitățile specifice vieții la fermă au fost experiențe care le-au stârnit curiozitatea. Copiii s-au plimbat cu calul și cu căruța, au hrănit animalele și au aflat cum se mulge o vacă. Au descoperit, de asemenea, ce se poate obține din semințe, cum sunt acestea prelucrate și care sunt etapele pregătirii pâinii.

Pentru cei mici, fiecare activitate a fost o nouă descoperire. Au avut ocazia să afle de unde provin unele dintre alimentele pe care le consumăm, cum trebuie îngrijite animalele și câtă muncă se află în spatele unor lucruri pe care, de obicei, le considerăm firești. Experiența le-a stimulat spiritul de observație și dorința de a pune întrebări, oferindu-le posibilitatea de a intra în contact direct cu natura și cu activitățile gospodărești.

Cadrele didactice consideră că asemenea experiențe sunt importante pentru dezvoltarea copiilor, mai ales la vârsta la care învățarea se realizează în mare măsură prin explorare și joc.
”La această vârstă, copiii învață cel mai bine atunci când pot atinge, observa și experimenta. Prin activități simple, adaptate nevoilor lor, urmărim să le dezvoltăm autonomia, creativitatea și încrederea în propriile posibilități, fără să pierdem din vedere bucuria jocului”, au explicat profesoarele de educație timpurie Gena Grosu și Ștefania Mîlîia. O vizită în afara grădiniței poate transforma informațiile în experiențe concrete, pe care copiii le înțeleg mai ușor și de care își amintesc cu plăcere.

Pentru preșcolarii din cele două grupe mari, ”Săptămâna Altfel” a adus și o experiență cu o semnificație aparte: apropierea de mediul școlar. Însoțiți de cadrele didactice, copiii au vizitat elevii clasei a IV-a și au avut ocazia să descopere un univers pe care îl vor cunoaște mai bine în anii următori. Întâlnirea a fost una a curiozității și a emoțiilor, dar și un prilej de a afla mai multe despre viața de școlar.

Cei mici și elevii mai mari au lucrat împreună la realizarea unui copăcel de toamnă, folosind materiale simple și prietenoase cu mediul. Activitatea le-a oferit ocazia să colaboreze, să-și pună creativitatea în valoare și să descopere că pot învăța unii de la alții, chiar dacă se află în etape diferite ale parcursului educațional. Pentru cadrele didactice, astfel de întâlniri reprezintă un pas important în pregătirea tranziției de la grădiniță la școală.

”Ne dorim ca fiecare copil să privească școala cu încredere și curiozitate. Astfel de întâlniri îi ajută să se familiarizeze treptat cu un mediu nou, să comunice cu elevii mai mari și să înțeleagă că învățarea poate fi o experiență frumoasă, în care fiecare pas contează”, au transmis profesoarele de educație timpurie Rodica Pisică, Viorica Tilihoi și educatoarea Andreea Baciu.

Dincolo de activitatea creativă, copiii au avut ocazia să observe cum se desfășoară unele activități școlare și să interacționeze cu elevii într-un cadru prietenos. Experiența poate contribui la diminuarea emoțiilor legate de schimbarea mediului și la formarea unei atitudini pozitive față de școală.

Pentru copiii de la grupa mică, îndrumați de profesorii pentru educație timpurie Adriana Sandu și Mirela Mocanu, activitățile au fost prilejuri de explorare și de descoperire a unor deprinderi noi. Spălatul hăinuțelor, curățatul porumbului și jocurile cu materiale colorate le-au stârnit curiozitatea și le-au oferit ocazia de a învăța prin joacă și experiențe practice.

Alături de ei s-au aflat și copiii de la grupa mare, îndrumați de profesoara de educație timpurie Rodica Pisică și educatoarea Andreea Baciu, care i-au ajutat și i-au încurajat să participe, transformând activitățile într-un frumos prilej de colaborare și învățare împreună.

Cu sprijinul celor mai mari, cei mici au prins curaj să încerce lucruri noi și s-au bucurat de fiecare reușită. ”Fiecare experiență nouă contează în dezvoltarea copiilor. Prin joc și activități practice, ei învață să exploreze, să colaboreze și să capete încredere în propriile forțe. Ne bucurăm să le vedem entuziasmul atunci când descoperă că pot face singuri lucruri noi”, au precizat cadrele didactice implicate.

Ultima zi a programului a adus o altă experiență: întâlnirea cu lumea teatrului.
Vizionarea unei piese de teatru a încheiat săptămâna într-o atmosferă de sărbătoare, oferindu-le copiilor un moment de relaxare, emoție și bucurie artistică. Pentru preșcolari, teatrul înseamnă mai mult decât un spectacol.

Personajele și poveștile le stimulează imaginația, le îmbogățesc vocabularul și îi ajută să recunoască și să înțeleagă emoțiile celor din jur. Astfel, experiența artistică a completat firesc activitățile desfășurate pe parcursul săptămânii, în care copiii au descoperit lumea prin natură, joc, activități practice și interacțiune socială.

Experiențele din cadrul ”Săptămânii Altfel” se înscriu într-un demers educațional mai amplu al Grădiniței cu Program Prelungit Nr. 6, instituție care a obținut, în anul 2024, titlul de ”Școală Europeană”, în urma proiectelor internaționale câștigate și derulate

Portofoliul grădiniței cuprinde patru proiecte Erasmus+ și trei proiecte eTwinning, care reflectă deschiderea către colaborare, schimb de bune practici și dezvoltarea unui mediu educațional conectat la valorile europene

Obținerea acestui titlu reprezintă o recunoaștere a activității instituției și a preocupării pentru creșterea calității educației. În spatele proiectelor se află implicarea cadrelor didactice, disponibilitatea de a inova și dorința de a le oferi copiilor experiențe de învățare cât mai diverse. În prezent, grădinița are înscriși 85 de preșcolari, care beneficiază de program prelungit sau program normal. Activitatea educațională este susținută de un colectiv de cadre didactice care contribuie, prin profesionalism, creativitate și responsabilitate, la dezvoltarea armonioasă a celor mici.

La Grădinița cu Program Prelungit Nr. 6, deschiderea europeană se reflectă și în lucrurile simple de zi cu zi: respectul față de ceilalți, grija față de natură, colaborarea, curiozitatea și încrederea în propriile forțe.