Social Media

Cultură

Șansa unui festival

Timp de citire: 6 minute
Șansa unui festival
Lucian Sabados

Instituțional, am plecat din Brăila ȋn februarie 2021, prin pensionare.

Dar, ȋn fapt, prin dorul, nevoia, gândul şi emoția mea, nu am plecat şi sigur nu voi pleca niciodată!

Pare puțin patetic? Credeți-mă că nu e deloc, ba mai mult, este un gând şi o evaluare făcută “la rece”, pentru că timpul aşează lucrurile din viața noastră, le dă valoarea reală şi conturul pe care le merită.

Ca şi ȋn cazul amintirilor din armată, rămân mai consistente şi perceptibile lucrurile frumoase, emoționante şi chiar amuzante…

Am revenit la teatrul brăilean chiar din primul an al pensionării, ȋntr-un ritm aproape normal, pentru a viziona premierele instituției pe care am avut onoarea şi bucuria de a o conduce şapte ani şi jumătate!

Apoi, odată cu trecerea anilor, varianta vizionării fiecărei premiere, urmată, firesc, de ȋntoarcerea ȋn aceeaşi seară la Ploieşti, oraşul meu natal, a devenit din ce ȋn ce mai anevoioasă. Aşa că, din 2023 m-am gândit că şansa de a vedea premierele stagiunii anterioare “la pachet”, ȋn cadrul Festivalului de Teatru şi Arte Performative de la Brăila este o oportunitate mai ofertantă.

Aceasta pentru că ȋn 3-4 zile poți vedea toate premierele din stagiunea anterioară şi deci poți avea o perspectivă mai clară asupra strategiei repertoriale, a proiectului artistic şi al formei ȋn care se află trupa. În cazul celei de la TMF, care ȋn ultimii patru ani şi-a completat benefic echipa cu câțiva tineri actori, acest “boost” de tinerețe, ambiție, energie şi disponibilitate la efort a completat ȋn mod fericit experiența, talentul şi reputația actorilor de bază ai teatrului.

Aşadar, ajuns ȋn anul de grație 2026, la ȋnvitația generoasă a colegului şi prietenului Radu Nichifor, managerul TMF, m-am pus la drum, propunându-mi explicit, ca şi ȋn anii trecuți, să văd spectacolele teatrului gazdă, grupate fericit ȋn acest an ȋn perioada 18-21 septembrie.

Aşteptările şi curiozitatea mi-au fost răsplătite cu asupra de măsură, având şansa să vizionez patru spectacole, marca TMF, atât la sala mare cât şi la sala Studio.

Am văzut comedie, dar mai ales drame, moderne şi contemporane, ba chiar şi un Cehov, e drept adaptat de regizorul spectacolului.

Cronologic, a fost mai ȋntâi spectacolul O oră de linişte, o comedie de Florian Zeller, sub conducerea artistică a debutantului ȋntr-ale regiei Ciprian Chiricheş, binecunoscutul şi ȋndrăgitul actor al teatrului.

A rezultat un spectacol “rotund”, ca distribuție, gândire şi construcție scenică, ritm şi intensitate, calități susținute de o trupă experimentată, exersată ȋn genul comic, bine strunită de regizor ȋn direcția păstrării măsurii şi a nivelului umorului, cu o energie şi o construcție sigură şi mai ales cu o deosebită capacitate de a furniza publicului surpriza, răsturnarea de situație, poanta şi, ȋn ultimă instanță, amuzamentul copios.

A fost şi un “recital” Alin Florea, care, ȋnsă, nu ar fi putut străluci fără interacțiunea cu talentații parteneri de scenă, respectiv Ramona Gȋngă, Teodora Antal, Adrian Ştefan, Ciprian Chiricheş, Teofil Memelis şi Adrian Iacov.

Un succes spectaculos de casă şi o inspirată alegere pentru deschiderea unui festival de teatru!

Al doilea spectacol vizionat, Evadări (3.1) este, spuneam, o adaptare modernă, curajoasă şi provocatoare după celebra piesă “Trei surori” de Cehov, ȋn regia lui Zalan Zakarias. Un spectacol studio ce-şi propune reluarea intrigii lui Cehov, dar văzută prin unghiul subiectiv al celor trei surori, Olga (Ramona Gȋngă), Maşa (Corina Borş) şi Irina (Teodora Antal), aflate ȋn conflict permanent, la ȋnceput latent, apoi ȋntr-un crescendo dramatic cu cumnata lor, Nataşa (Cătălina Nedelea).

Un spectacol de un dramatism real, cu o corectă concepție şi interpretare a fişei caracteriale a celor trei surori, partituri susținute convingător de interprete, dar şi cu o, poate, prea ȋngroşată duritate şi liniaritate a construcției regizorale a Nataşei, ceea ce i-a lăsat o plajă interpretativă mai redusă Cătălinei Nedelea, dealtminteri o actriță valoroasă. Este ȋnsă posibil ca, ȋn timp, să se estompeze ȋn jocul actriței aceste note mai stridente, ȋn beneficiul credibilității relației Nataşei cu cele trei surori.

Spectacolul Omul care aduce ploaia, după celebra piesă a americanului Richard Nash, ȋn regia lui Andrei Huțuleac, probează o dată ȋn plus talentul, experiența şi intuiția artistică a regizorului, dar mai ales interacțiunea sa fericită cu trupa pe care o cunoaşte atât de bine!

Am fost martorul unui spectacol admirabil, “de pus pe rană”!

Povestea arhicunoscută devine, prin construcția regizorală, o şansă fructificată din plin de trupă ȋn direcția şlefuirii şi dezvăluirii acestor personaje perfect credibile, ȋn literă şi ȋn spirit, ba chiar din epocă (anii ’50 ai secolului trecut) şi din spațiul american.

Ideea de “film ȋn film” este foarte originală şi se susține convingător.

Iar interpretarea, prin ştiința şi generozitatea construcției regizorale devine “Perla coroanei”.

Ileana Ursu (Lizzie), Teofil Memelis (Starbuck), Valentin Terente (Harry), Ciprian Chiricheş (Noah), Blanca Doba (Jim) ȋntr-un dificil dar adorabil contre-emploi, Sever Bârzan (File) şi Marcel Turcoianu (Şeriful Thomas), cu toții strălucesc prin virtuozitate, acuratețea mijloacelor de expresie, autenticitate, desigur toate orchestrate de regie.

Moartea unui comisvoiajor, celebrul text al altui mare dramaturg american Arthur Miller devine ȋn regia ȋncă tânărului Mădălin Hâncu o demonstrație de perenitate şi de “valoare de circulație” a acestui text, ȋn perimetrul dramei moderne cu valențe tragice.

Regia ştie să lase să curgă implacabil textul, luminându-i cu inteligență şi sensibilitate valențele umane, oferind un desen sigur al partiturilor actoriceşti.

Toți interpreții strălucesc, dovedind ȋncă o dată identitatea şcolii şi a caratelor teatrului brăilean: Valentin Terente (Willy), Monica Ivaşcu (Linda), Sever Bârzan (Biff), Teofil Memelis (Happy), Marcel Turcoianu (Unchiul Ben), Liviu Pintileasa (Charley), Adelin Ilie (Bernard), Adrian Ştefan (Howard Wagner), Cătălina Nedelea şi Teodora Antal contribuie, după ȋntinderea şi ponderea fiecărui rol ȋn parte la imaginea unei trupe mature, ambițioase, care ȋşi cunoaşte puterile şi care este pusă ȋn valoare de un repertoriu important, cu titluri şi autori fundamentali.

Felicitări şi managerului TMF, unui Radu Nichifor matur, responsabil, conştient de valoarea şi ambiția trupei sale şi aflat ȋn fața aşteptărilor unui public exersat cu teatrul de calitate.

Iată de ce, la ȋnceputul acestor mărturisiri ale mele, pe alocuri probabil subiective, vorbeam despre dorul şi nostalgia de Brăila…

Pe curând, sper, al dumneavoastră sincer, Lucian  Sabados

Cultură

Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”

• este vorba de „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, lucrare din anul 1845 – reper fundamental pentru muzica psaltică românească • prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al lansării de carte este dr. Eduard Claudiu Brăileanu

Publicat

în

Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”

Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4) găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, de Anton Pann.

Preocupat de formarea muzicienilor și a cântăreților de strană, marele Anton Pann a elaborat, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Bazul teoretic și practic al muzicii” – cea mai amplă lucrare teoretică a sa și un reper fundamental pentru muzica psaltică românească.

Potrivit organizatorilor lansării, volumul sintetizează cunoștințele muzicale ale epocii, având un important rol pedagogic și normativ, dar și o relevanță actuală prin explicațiile privind interpretarea și tehnica vocală.

Ediția îngrijită de dr. Constantin Răileanu reunește facsimilul ediției din anul 1845, cu text chirilic și notația muzicală originală, transliterarea și adaptarea textului la limba română actuală, precum și transpunerea notației în sistemul muzical occidental. Volumul este completat de un amplu studiu introductiv semnat de dr. Constantin Răileanu și de o postfață a prof. univ. dr. Vasile Vasile, care oferă contextul istoric și teoretic necesar înțelegerii lucrării.

Prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al evenimentului cultural este dr. Eduard Claudiu Brăileanu, din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.

Citește articolul complet

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧