Cultură
Șansa unui festival
Instituțional, am plecat din Brăila ȋn februarie 2021, prin pensionare.
Dar, ȋn fapt, prin dorul, nevoia, gândul şi emoția mea, nu am plecat şi sigur nu voi pleca niciodată!
Pare puțin patetic? Credeți-mă că nu e deloc, ba mai mult, este un gând şi o evaluare făcută “la rece”, pentru că timpul aşează lucrurile din viața noastră, le dă valoarea reală şi conturul pe care le merită.
Ca şi ȋn cazul amintirilor din armată, rămân mai consistente şi perceptibile lucrurile frumoase, emoționante şi chiar amuzante…
Am revenit la teatrul brăilean chiar din primul an al pensionării, ȋntr-un ritm aproape normal, pentru a viziona premierele instituției pe care am avut onoarea şi bucuria de a o conduce şapte ani şi jumătate!
Apoi, odată cu trecerea anilor, varianta vizionării fiecărei premiere, urmată, firesc, de ȋntoarcerea ȋn aceeaşi seară la Ploieşti, oraşul meu natal, a devenit din ce ȋn ce mai anevoioasă. Aşa că, din 2023 m-am gândit că şansa de a vedea premierele stagiunii anterioare “la pachet”, ȋn cadrul Festivalului de Teatru şi Arte Performative de la Brăila este o oportunitate mai ofertantă.
Aceasta pentru că ȋn 3-4 zile poți vedea toate premierele din stagiunea anterioară şi deci poți avea o perspectivă mai clară asupra strategiei repertoriale, a proiectului artistic şi al formei ȋn care se află trupa. În cazul celei de la TMF, care ȋn ultimii patru ani şi-a completat benefic echipa cu câțiva tineri actori, acest “boost” de tinerețe, ambiție, energie şi disponibilitate la efort a completat ȋn mod fericit experiența, talentul şi reputația actorilor de bază ai teatrului.
Aşadar, ajuns ȋn anul de grație 2026, la ȋnvitația generoasă a colegului şi prietenului Radu Nichifor, managerul TMF, m-am pus la drum, propunându-mi explicit, ca şi ȋn anii trecuți, să văd spectacolele teatrului gazdă, grupate fericit ȋn acest an ȋn perioada 18-21 septembrie.
Aşteptările şi curiozitatea mi-au fost răsplătite cu asupra de măsură, având şansa să vizionez patru spectacole, marca TMF, atât la sala mare cât şi la sala Studio.
Am văzut comedie, dar mai ales drame, moderne şi contemporane, ba chiar şi un Cehov, e drept adaptat de regizorul spectacolului.
Cronologic, a fost mai ȋntâi spectacolul O oră de linişte, o comedie de Florian Zeller, sub conducerea artistică a debutantului ȋntr-ale regiei Ciprian Chiricheş, binecunoscutul şi ȋndrăgitul actor al teatrului.
A rezultat un spectacol “rotund”, ca distribuție, gândire şi construcție scenică, ritm şi intensitate, calități susținute de o trupă experimentată, exersată ȋn genul comic, bine strunită de regizor ȋn direcția păstrării măsurii şi a nivelului umorului, cu o energie şi o construcție sigură şi mai ales cu o deosebită capacitate de a furniza publicului surpriza, răsturnarea de situație, poanta şi, ȋn ultimă instanță, amuzamentul copios.
A fost şi un “recital” Alin Florea, care, ȋnsă, nu ar fi putut străluci fără interacțiunea cu talentații parteneri de scenă, respectiv Ramona Gȋngă, Teodora Antal, Adrian Ştefan, Ciprian Chiricheş, Teofil Memelis şi Adrian Iacov.
Un succes spectaculos de casă şi o inspirată alegere pentru deschiderea unui festival de teatru!
Al doilea spectacol vizionat, Evadări (3.1) este, spuneam, o adaptare modernă, curajoasă şi provocatoare după celebra piesă “Trei surori” de Cehov, ȋn regia lui Zalan Zakarias. Un spectacol studio ce-şi propune reluarea intrigii lui Cehov, dar văzută prin unghiul subiectiv al celor trei surori, Olga (Ramona Gȋngă), Maşa (Corina Borş) şi Irina (Teodora Antal), aflate ȋn conflict permanent, la ȋnceput latent, apoi ȋntr-un crescendo dramatic cu cumnata lor, Nataşa (Cătălina Nedelea).
Un spectacol de un dramatism real, cu o corectă concepție şi interpretare a fişei caracteriale a celor trei surori, partituri susținute convingător de interprete, dar şi cu o, poate, prea ȋngroşată duritate şi liniaritate a construcției regizorale a Nataşei, ceea ce i-a lăsat o plajă interpretativă mai redusă Cătălinei Nedelea, dealtminteri o actriță valoroasă. Este ȋnsă posibil ca, ȋn timp, să se estompeze ȋn jocul actriței aceste note mai stridente, ȋn beneficiul credibilității relației Nataşei cu cele trei surori.
Spectacolul Omul care aduce ploaia, după celebra piesă a americanului Richard Nash, ȋn regia lui Andrei Huțuleac, probează o dată ȋn plus talentul, experiența şi intuiția artistică a regizorului, dar mai ales interacțiunea sa fericită cu trupa pe care o cunoaşte atât de bine!
Am fost martorul unui spectacol admirabil, “de pus pe rană”!
Povestea arhicunoscută devine, prin construcția regizorală, o şansă fructificată din plin de trupă ȋn direcția şlefuirii şi dezvăluirii acestor personaje perfect credibile, ȋn literă şi ȋn spirit, ba chiar din epocă (anii ’50 ai secolului trecut) şi din spațiul american.
Ideea de “film ȋn film” este foarte originală şi se susține convingător.
Iar interpretarea, prin ştiința şi generozitatea construcției regizorale devine “Perla coroanei”.
Ileana Ursu (Lizzie), Teofil Memelis (Starbuck), Valentin Terente (Harry), Ciprian Chiricheş (Noah), Blanca Doba (Jim) ȋntr-un dificil dar adorabil contre-emploi, Sever Bârzan (File) şi Marcel Turcoianu (Şeriful Thomas), cu toții strălucesc prin virtuozitate, acuratețea mijloacelor de expresie, autenticitate, desigur toate orchestrate de regie.
Moartea unui comisvoiajor, celebrul text al altui mare dramaturg american Arthur Miller devine ȋn regia ȋncă tânărului Mădălin Hâncu o demonstrație de perenitate şi de “valoare de circulație” a acestui text, ȋn perimetrul dramei moderne cu valențe tragice.
Regia ştie să lase să curgă implacabil textul, luminându-i cu inteligență şi sensibilitate valențele umane, oferind un desen sigur al partiturilor actoriceşti.
Toți interpreții strălucesc, dovedind ȋncă o dată identitatea şcolii şi a caratelor teatrului brăilean: Valentin Terente (Willy), Monica Ivaşcu (Linda), Sever Bârzan (Biff), Teofil Memelis (Happy), Marcel Turcoianu (Unchiul Ben), Liviu Pintileasa (Charley), Adelin Ilie (Bernard), Adrian Ştefan (Howard Wagner), Cătălina Nedelea şi Teodora Antal contribuie, după ȋntinderea şi ponderea fiecărui rol ȋn parte la imaginea unei trupe mature, ambițioase, care ȋşi cunoaşte puterile şi care este pusă ȋn valoare de un repertoriu important, cu titluri şi autori fundamentali.
Felicitări şi managerului TMF, unui Radu Nichifor matur, responsabil, conştient de valoarea şi ambiția trupei sale şi aflat ȋn fața aşteptărilor unui public exersat cu teatrul de calitate.
Iată de ce, la ȋnceputul acestor mărturisiri ale mele, pe alocuri probabil subiective, vorbeam despre dorul şi nostalgia de Brăila…
Pe curând, sper, al dumneavoastră sincer, Lucian Sabados
Cultură
Clădirea-amiral de pe strada Împăratul Traian
Una dintre cele mai masive şi mai frumoase clădiri din Brăila, care domină de peste 100 de ani strada Împăratul Traian, principala cale de acces din centrul oraşului spre Dunăre, și-a recăpătat frumusețea originală, după ce a trecut printr-un amplu proces de reabilitare, în perioada 2018 -2022. Este vorba despre sediul Flotilei Fluviale ”Mihail Kogălniceanu”, care a beneficiat de o investiție masivă, de peste 20 milioane de lei, una dintre cele mai mari investiții făcute în ultimii ani la Brăila pentru salvarea unui imobil de patrimoniu.
Banii nu au fost daţi nici de autorităţile locale şi nici de vreun investitor privat, ci provin din bugetul Ministerului Apărării Naţionale. Asta în contextul în care clădirea în cauză serveşte drept sediu pentru comandamentul Flotilei Fluviale, pentru o secţie a Spitalului Militar de Urgenţă “Dr. Aristide Serofiti” Galaţi şi pentru Biroul de Informare Recrutare Brăila.
În 2017, Direcţia Domenii şi Infrastructuri, instituţia care are ca obiect de activitate administrarea patrimoniului imobiliar al Armatei, a postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice n.n.) licitaţia pentru contractarea unei firme de construcţii specializate în executarea lucrărilor de reabilitare.
Clădirea fiind înscrisă în Patrimoniul Cultural al României, criteriile de selecţie a constructorului au fost stricte, iar lucrările nici nu au putut începe fără un aviz eliberat de Ministerul Culturii. ”Concivia” SA Brăila este firma care a câștigat licitația și care s-a apucat de treabă în 2018.
Termenul inițial pentru finalizarea lucrării a fost de doi ani, însă operațiunea de reabilitare a unui imobil atât de masiv, cu o arhitectură atât de complexă, s-a dovedit a fi destul de dificilă, astfel că ceremonia de inaugurare a clădirii proaspăt renovate s-a putut ține abia în primăvara anului 2022. Chiar și așa, investiția și-a arătat roadele, iar în prezent clădirea de pe strada Împăratul Traian își arată pe deplin frumusețea specifică începutului de secol XX.
Superbul imobil, aflat pe strada care coboară spre Dunăre, pe partea dreaptă în sensul dinspre Piaţa Traian spre port, a fost construit în perioada 1910 – 1913, într-un “stil eclectic, cu puternice influenţe franceze”, după cum se precizează în cartea “Monumente istorice ale oraşului Brăila”, scrisă de Ioan Munteanu.
Tot din acea lucrare aflăm că, iniţial, a servit ca sediu al Societăţii de Asigurări “Generala”, pe vremea când Brăila era unul dintre cele mai prospere oraşe din România, cunoscut în toată lumea pentru că dădea tonul bursei cerealelor pe mapamond. Arhitectul care a proiectat clădirea a fost Oskar Maugsch, iar construcţia propriu-zisă a fost ridicată de italianul Luigi Segatti, care nu a făcut deloc rabat la materiale de calitate, după cum se poate vedea chiar şi acum, după mai bine de un secol, pe faţada monumentală a imobilului.
În timpul Primului Război Mondial, clădirea a fost transformată în spital, apoi a găzduit sediul Comandamentului de ocupaţie german, denumirea străzii Împăratul Traian devenind, în acea perioadă, Kaiser Trajan Strasse.
După al Doilea Război Mondial, imobilul a fost din nou sediu de comandament, de această dată a ocupantului sovietic. A găzduit apoi, câţiva zeci de ani, Policlinica Teritorială Brăila. Din 1980, a fost cedată Brigăzii Fluviale devenite, din 2015, Flotila Fluvială “Mihail Kogălniceanu”.
“Imobilul are 1.900 metri pătraţi, cu subsol, parter, două etaje şi aproximativ 100 de încăperi. Zidurile sunt placate cu piatră artificială. Cele două corpuri ale clădirii, dispuse pe aliniamentul a două străzi intersectate în unghi ascuţit, sunt legate printr-un volum cilindric decrosat, subliniat de o cupolă. Un accent particular primeşte centrul faţadei principale, prin cele 7 coloane ionice adosate, ce unifică etajele”, mai precizează Ioan Munteanu în lucrarea sa dedicată monumentelor istorice de pe raza Brăilei.
Totuși, trecerea timpului şi lipsa unei renovări făcute cu simţ de răspundere au afectat destul de puternic monumentala faţadă, din care, în urmă cu câțiva ani, înainte de a începe lucrările de reabilitare, începuseră să se desprindă bucăţi mari de tencuială.
Din fericire, grație investiției făcute de Ministerul Apărării, clădirea nu mai reprezintă în prezent un pericol public pentru pietonii ce trec prin zonă ci, din contră, o adevărată mândrie a orașului nostru, o dovadă vizuală a forței economice pe care o avea Brăila în urmă cu mai bine de un secol!
Cultură
„Din paginile cărților, în lumea poveștilor”, la Casa Memorială Fănuș Neagu
• evenimentul va avea loc duminică, 22 noiembrie, ora 13:00, în comuna Grădiștea • copiii grădiștenilor se vor întâlni cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu și vor participa la prezentarea volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”
Muzeul Brăilei „Carol I” – Casa Memorială „Fănuș Neagu” organizează duminică, 22 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00, evenimentul cultural-educativ intitulat „Din paginile cărților, în lumea poveștilor”.
Este vorba de întâlnirea literară a copiilor grădiștenilor cu scriitoarea Nina Elena Plopeanu, chiar la Casa Memorială „Fănuș Neagu”, din localitatea natală a marelui scriitor.
Cu acest prilej, cei prezenți la eveniment vor participa la prezentarea, de către autoare, a volumelor „Povești de dincolo de geam” și „Din jurnalul pisicuței Arti”. Având drept public țintă copiii de vârstă școlară din comuna Grădiștea, evenimentul de duminică va include lectură interactivă și joc de rol.
Coordonator al activităților: Roxana Serea, muzeograf la Casa Memorială „Fănuș Neagu” – Strada Scriitorului nr. 32, comuna Grădiștea, județul Brăila.





















