Economie
Salariul mediu net al brăilenilor se menține la coada clasamentului național
* cele mai mari salarii din România continuă să fie cele din IT și sistemul medical, iar cel mai bine plătiți sunt bucureștenii, clujenii și timișorenii
Brăilenii se mențin, în continuare, în topul celor mai prost plătiți români, în condițiile în care, potrivit statisticilor, firmele din București, Cluj și Timiș oferă cele mai atractive salarii, iar cel mai bine plătiți sunt românii care își desfășoară activitatea în tehnologia informației (IT).
Astfel, potrivit Direcției Regionale de Statistică Brăila (DRS), câștigul salarial mediu nominal brut realizat în luna iulie 2021, la nivelul județului, a fost de 4.593 lei, iar cel net de 2.759 lei. La aceeași dată, dar la nivel național, câștigul salarial mediu brut realizat a fost de 5.780 lei (cu doar 1 leu mai mare decât în luna iunie 2021), iar cel net de 3.545 lei, în ușoară creștere față de luna precedentă, cu 4 lei (plus 0,1%).
”În agricultură, silvicultură și pescuit, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.813 lei, cu 3,8% mai mare decât cel realizat la nivel național (4.639 lei). În industrie și construcții, câștigul mediu brut a fost de 4.466 lei, cu 12,8% mai mic decât cel realizat la nivel național (5.120 lei). În servicii, câștigul mediu brut a fost de 4.613 lei, cu 25,4% mai mic decât cel realizat la nivel național (6186 lei )”, precizează reprezentanții DRS Brăila.
Mult mai importante sunt, însă, evoluțiile indicilor care arată puterea de cumpărare. Astfel, potrivit datelor centralizate la nivel național, indicele câștigului salarial real, pe scurt raportul dintre salariu și prețuri, a crescut, în luna iulie, cu doar 0,1% față de acceeași perioadă a anului trecut, dar a scăzut cu 0,9% față de luna precedentă.
Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (8.709 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1.914 lei).
Potrivit presei naționale, la ora actuală, firmele din București și din județele Cluj și Timiș continuă să ofere cele mai bune salarii din România. Aici, salariul mediu la angajare pleacă de la 950 de euro și se apropie de 1.400 de euro. Deși angajații din domeniul IT sunt cel mai bine plătiți, salariile acestora diferă de la un județ la altul.
Companiile mari se concentrează în marile orașe, în timp ce în cele mici, un IT-ist are mai puține șanse și se poate angaja, poate, în mentenanță. Pentru același job, spre exemplu, un IT-ist din București primește la angajare un salariu mediu care depășește 950 de euro și poate ajunge până aproape de 1.400 de euro, în timp ce unui IT-ist din Vrancea i se oferă chiar și de trei ori mai puțin. Dincolo de aceste diferențe, însă, IT-iștii rămân în continuare cel mai bine plătiți angajați din România.
În ultimii doi ani, salariul mediu net a crescut, la nivel național, cu 25 de procente, dar diferențele în funcție de județ și domeniu au rămas majore. Dacă ar fi să facem un ”portret robot” al românului care primește cel mai mare salariu la angajare atunci acesta muncește în București, este IT-ist sau medic și are un salariu mediu care pleacă de la 957 de euro. În schimb, românul care primește cea mai mică ofertă salarială este din Covasna și muncește în domenii precum producție – pe partea de logistică, HoReCa sau construcții – pe partea de instalații. Acesta are un salariu de maximum 329 de euro. Nici Brăila nu stă mai bine, situându-se, constant, în ultimele cinci județe cu cele mai mici salarii din țară.
Studiile arată că, dacă înainte de pandemie angajatorii se întreceau în bonusuri în bani, abonamente la săli de fitness sau pachete de servicii medicale, criza sanitară a schimbat acest concept. Acum românii vor zile în plus de concediu, program flexibil sau cursuri de dezvoltare personală și profesională.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
