Să iubim natura
S.O.S. animalele sălbatice
O dată cu postarea unor articole despre natură distribuite de pe pagina Societăţii Ornitologice Române şi a unor fotografii personale cu imagini din natură în mediul online am observat un interes ridicat din partea multor oameni pentru acest subiect. Nu am crezut că va avea un impact atât de mare asupra celor care iubesc şi doresc să protejeze biodiversitatea.
Am postat doar pentru a se bucura şi alte persoane de frumuseţile zonelor sălbatice din judeţul nostru şi pentru a trage un semnal asupra potenţialului turistic pe această nişă. Au trecut anii, aşa că am înfiinţat un grup pe o reţea de socializare, care are în acest moment în jur de 1300 de membri. Lumea a început să perceapă altfel biodiversitatea, în general, şi păsările, în special. Pe acest grup nu am permis decât postări despre natură şi am observat că lumea doreşte astfel de informaţii.
Ca reprezentant al Societăţii Ornitologice Române în Brăila am încercat să dau tot timpul sfaturi cât mai corecte legate de păsări sau orice alte înformaţii utile despre salvarea păsărilor sau a puilor acestora, aflaţi în dificultate. Sunt sunat la telefon (numărul meu fiind postat pe pagina www.SOR.ro ) sau căutat pe reţelele de socializare destul de des de persoane din judeţul nostru şi din judeţele apropiate, care găsesc în principal pui de păsări şi doresc să îi salveze. De cele mai multe ori, din dorinţa de a salva aceşti pui se fac greşeli, de aceea voi da câteva sfaturi pentru salvarea păsărilor, fiind conştient că ziarul are cititori mult mai mulţi decât cei ce urmăresc postările mele.
În cazurile în care puiul este sănătos (nu pare lovit, nu sângerează) îl puneţi într-un loc ferit, pe creanga unui copac din apropierea locului unde l-aţi găsit sau într-o tufă, pentru a-l feri de eventualele atacuri ale câinilor sau pisicilor. După aceea vă retrageţi, aşteptaţi un timp, de regulă puiul cere hrană şi părinţii i-o vor aduce.
Gândiţi-vă doar că un pui golaş, fără pene, trebuie hrănit la fiecare 15 sau 20 de minute, de la răsăritul soarelui şi până la ora 22! Iar asta ar cere un angajament destul de serios din partea „părintelui adoptiv” şi cunoştinţe temeinice de îngrijire a puilor de păsări, altfel şansele lui de supravieţuire sunt minime.
Printre cei mai frecvent găsiţi sunt puii de ciuf de pădure, care părăsesc cuibul timpuriu şi stau în tufe sau copaci, cerând noaptea hrană adulţilor.
Aceştia sunt, în mod eronat, consideraţi abandonaţi şi preluaţi din natură. În aceste cazuri, dacă pasărea nu este rănită, nu trebuie să o luăm din zonă! Dacă este pe sol, puneţi-o într-un copac sau o tufă mare, ferită de câini şi pisici. Dacă este preluată fără motive întemeiate sunt şanse mari să nu supravieţuiască.
Frecvent sunt găsiţi în parcuri puii unor specii comune, cum ar fi mierlele, sturzii etc.
De asemenea, dacă nu sunt răniţi, aşezaţi-i pe un copac din apropiere. Aceste păsări ies din cuib înainte să poată zbura bine şi durează câteva zile până se deprind cu zborul. Cât timp sunt incapabili de zbor, sunt hrăniţi de părinţi.
Alte situaţii delicate sunt când puii unor specii mai mari (care cuibăresc frecvent pe clădiri, cum ar fi vântureii sau pescăruşii) sunt găsiţi în dificultate (căzuţi între clădiri) sau în curţile blocurilor. De asemenea, cel mai potrivit lucru este să fie returnaţi pe clădirile de unde provin (şi eventual adăpostiţi la umbră) – părinţii vor veni cu certitudine să îi hrănească. Puii de vânturei sunt găsiţi şi sub cuiburile de unde provin, iar în acest caz, dacă au deja penele dezvoltate, este suficient să îi aşezăm pe copacul unde se află cuibul, la o înălţime mai mare, dacă acest lucru este posibil. Atenţie mare când luaţi un pui de răpitor, cum sunt vântureii, deoarece vă pot răni serios cu ghearele! Cel mai bine este să îi acoperiţi cu o cârpă înainte să îi ridicaţi şi încercaţi să îi manevraţi cât mai puţin.
Când găsiţi un pui de pasăre trebuie să ţineţi cont de starea în care se află acesta.
Situaţia 1 – Puiul găsit are pene
Dacă pasărea este parţial sau complet acoperită de penaj, este probabil să nici nu aibă nevoie de ajutorul dvs. Pe măsură ce puii cresc, ei depăşesc limitele impuse de cuibul în care au locuit. Păsările tinere, cărora li se mai spune juvenili, părăsesc cuibul şi se plimbă pe ramurile din jur, sau pe sol, în apropiere de ,,casa părintească” timp de câteva zile, înainte de a deveni independenţi şi de a putea zbura fără nicio problemă. Părinţii sunt mereu în apropiere şi le răspund la chemări cu livrări periodice de hrană. Chirăiturile sâcâitoare pe care le veţi auzi din copacii din apropiere sunt scoase de părinţii care insistă astfel să plecaţi şi să le lăsaţi puiul în pace.
Dacă nu este rănită, pasărea trebuie lăsată acolo unde se află. O puteţi ajuta dacă veţi îndepărta pisicile, câinii şi copiii curioşi, care ar putea să rănească puiul şi care pot împiedica părinţii să vină să hrănească micuţa pasăre. În mod alternativ, puteţi să îl aşezaţi pe o creangă mai înaltă, mai ales dacă se află în pericol iminent din cauza câinilor sau a pisicilor.
Din păcate, oamenii intervin cel mai des la acest stadiu al dezvoltării puilor şi preiau păsările sălbatice din natură. Deşi intenţiile lor sunt dintre cele mai bune, acest fapt poate avea consecinţe dintre cele mai nedorite. Nu doar că este ilegal (preluarea păsărilor din natură), dar veţi priva o pasăre de ajutorul esenţial al părinţilor, caz în care puiul nu va avea aceleaşi şanse la viaţă şi nu va fi adaptat la mediu aşa cum sunt celelalte păsări tinere.
Situaţia 2 – Puiul are puf
De asemenea, trebuie acceptat faptul că mortalitatea puilor de păsări sălbatice este în mod natural ridicată, mai ales la unele specii (motiv pentru care aceste specii au mai mulţi pui). Dacă aţi găsit pui de pasăre cu puf şi pene mici, pui care au căzut din cuib, atunci încercaţi să îi puneţi înapoi. Totuşi, luaţi în calcul că un astfel de incident este comun la mai multe specii de păsări: puii cad din cauze naturale (vânt puternic, furtună etc), sau puiul mai mare îl împinge din cuib pe cel mai slab, astfel încât să primească mai multă hrană. Cel mai puternic dintre pui va supravieţui şi îşi va creşte şi el puii în viitor. Dacă nu reuşiţi să localizaţi cuibul, cereţi ajutor specializat.
Situaţia 3 – cuib căzut
Dacă aţi găsit un cuib care a căzut din copac, acest lucru se întâmplă uneori în tipul unor furtuni puternice. Puneţi cuibul înapoi în copac, cu pui cu tot. Nu este adevărat că păsările îşi abandonează puii, dacă aceştia au fost atinşi de un om. Păsările chiar au un simt al mirosului destul de slab dezvoltat. Dacă nu găsiţi locul în care se află cuibul sau dacă este prea periculos să urcaţi în copac, puneţi puiul sau puii într-un loc în care părinţii îi pot găsi, dar alegeţi locul cu grijă, astfel încât să nu poată ajunge pisicile la pui.
Cum înlocuiţi cuibul
Este destul de simplu să înlocuiţi un cuib deteriorat. Puteţi folosi un coşuleţ de plastic sau un container de aceeaşi formă, în care să puneţi bucăţele de şerveţele de hârtie. Nu folosiţi cârpe de bumbac, acestea se încurcă în degetele de la picioarele păsărilor. Fixaţi cuibul cu sârmă sau cu ajutorul unor cuie bătute în copacul din care a căzut sau în arbustul unde se află. Următorul pas este plasarea puilor în cuib. Aceştia trebuie să fie mereu aşezaţi cu picioarele strânse sub corp. Aveţi grijă ca puii să nu fie expuşi la soare. La scurt timp vor sosi părinţii şi îşi vor hrăni puii în containerul în care i-aţi amplasat, ca şi cum ar fi fost cuibul lor.
Deseori, nu toţi puii cad din cuib, şi în această situaţie se poate întâmpla ca păsările adulte să hrănească puii din ambele cuiburi. Oricum ar fi, monitorizaţi situaţia de la distanţă timp de câteva zeci de minute, o oră, pentru a vă asigura că părinţii se întorc pentru a inspecta şi hrăni puii.
Când este necesar să cereţi ajutor specializat
Dacă părinţii nu găsesc noul cuib nici după două ore de la plasarea acestuia în copac sau dacă sunteţi siguri că mama puilor a murit, apelaţi la sfaturile specialiştilor. Nu luaţi puii din cuib până nu vă consultaţi cu aceştia.
Dacă pasărea este rănită sau bolnavă puteţi constata după următoarele simptome: pasărea nu îşi poate flutura aripile, prezintă sângerări, aripile sunt lăsate în mod inegal, este slăbită sau tremură puternic. Puteţi cere ajutor specializat şi dacă pasărea a fost atacată de o pisică sau de un câine. Cu cât veţi întârzia mai mult, cu atât mai puţine şanse de salvare are pasărea.
Manipularea păsărilor
În timpul în care aşteptaţi ajutor, luaţi pasărea în mâini, dar purtaţi mănuşi în permanenţă. Plasaţi-o într-o cutie de carton bine ventilată, acoperită. Dacă nu aveţi o cutie de carton (cele de pantofi sunt ideale pentru păsări de mici dimensiuni) folosiţi o plasă de hârtie. Puneţi şerveţele de hârtie pe fundul cutiei sau al plasei.
ţineţi puiul la cald, ferit de zgomot, într-un loc întunecat. Dacă păsării îi este frig, amplasaţi cutia în apropierea unei surse de căldură, dar să nu fie excesivă. Feriţi-o de foc şi de temperaturi extrem de ridicate. De asemenea, puteţi umple o sticlă de plastic cu apă caldă şi să o plasaţi alături de pasăre în cutie. Înveliţi sticla într-o cârpă, să nu frigă pasărea. Asiguraţi-vă că sticla nu are scurgeri pe la capac, altfel pasărea se va uda şi va suferi de frig.
Nu oferiţi lichide păsărilor! De obicei, păsările îşi procură o mare parte din lichide chiar din hrana pe care o consumă, astfel încât nu au nevoie să înghită lichide foarte des. Şi dacă este deshidratată, poate fi periculos să încercaţi să îi turnaţi apă în cioc deoarece se poate sufoca foarte uşor.
Nu îi oferiţi hrană păsării până nu ştiţi ce specie este şi care este dieta ei! Există păsări cărora le veţi face mai mult rău dacă le veţi oferi pâine sau altă hrană decât cea specifică. Cereţi sfatul unui specialist înainte de a hrăni pasărea.
Spălaţi-vă pe mâini cu apă caldă şi săpun de fiecare dată când aţi atins pasărea cu palmele. Spălaţi toate obiectele cu care pasărea a luat contact – haina, prosop etc, pentru a preveni răspândirea de boli sau de paraziţi pe dvs sau pe animalele de companie pe care le aveţi.
În oricare dintre situaţii, însă în special când trebuie să ţineţi pasărea în custodie un timp, este indicat să urmaţi câţiva paşi foarte importanţi, pentru a da şanse păsării pe care încercaţi să o salvaţi:
– identificarea corectă a speciei este esenţială pentru deciziile ulterioare legate de soarta puiului! Contactaţi în cel mai scurt timp posibil specialiştii pentru identificare şi sfaturi!
– dacă vă lipsesc cunoştinţele legate de păsări, nu hrăniţi şi nu daţi apă păsării până nu vă consultaţi cu un specialist
– ţineţi pasărea într-un mediu cât mai liniştit, ferit de factori de stres (copii, animale de companie etc.)
– contactaţi un veterinar dacă pasărea este rănită.
Urmare a cazurilor în care sunt sunat destul de des pentru a salva sau a da sfaturi pentru salvarea păsărilor sălbatice, consider că în zona judeţului nostru ar fi utilă înfiinţarea unui centru de reabilitare a animalelor sălbatice, aşa cum vedem pe posturile tv din occident. Astfel aceste animale pot avea o şansă la viaţă. În cele mai multe cazuri când sunt sunat, mi se cere sfatul sau mi se cere să vin să iau animalul sălbatic acasă. Când spun că nu pot ţine într-un apartament animale sălbatice, prima întrebare este legată de un centru de reabilitare. În ţara noastră sunt câteva astfel de centre, cele mai apropiate fiind la Focşani şi la Bucureşti. Oamenii preferă să abandoneze animalul sălbatic care are nevoie de îngrijire de specialitate decât să facă un drum lung şi costisitor. Chiar şi atunci când trebuie dus urgent la un cabinet veterinar, mulţi ezită din cauza costurilor şi din cauza faptului că medicul veterinar nu poate ţine animalul în centru respectiv; iar salvatorul trebuie să îl îngrijească o perioadă, aici intervenind lipsa unui spaţiu adecvat, lipsa unor informaţii despre acel animal, etc.
Poziţionarea judeţului nostru şi prezenţa multor zone care adăpostesc păsări şi mamifere sălbatice este o altă cauză pentru care eu consider că un astfel de centru ar fi necesar.
Sunt sunat, în perioada în care apar puii de păsări, dar şi în alte perioade ale anului, din localităţile judeţului nostru dar şi din Buzău, Galaţi, Constanţa, Tulcea sau Ialomiţa. Existenţa unui astfel de centru de reabilitare ar fi necesar în judeţul nostru, cu implicarea iubitorilor de natură care doresc să ajute financiar, deoarece costurile de înfiinţare dar şi de derulare a activităţilor zilnice sunt destul de mari.
Este important să urmăm sfaturile unui specialist ornitolog/biolog, deoarece pasărea are astfel o şansă reală la viaţă!
Nu uitaţi: cea mai bună şansă de supravieţuire a unui pui în natură este să crească alături de părinţii săi!
Sursa de informaţii:
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.






















