ECONOMIC
Rovinieta, shimbări importante de la 1 octombrie
Șoferii vor avea parte de schimbări importante începând cu 1 octombrie 2026, când intră în aplicare noul sistem de tarifare pentru utilizarea rețelei de drumuri naționale din România. Una dintre cele mai vizibile modificări este dispariția taxei separate pentru traversarea podului Fetești-Cernavodă.
În același timp, rovinieta pentru autoturisme va fi calculată după noi criterii, printre care se va afla și norma de poluare a mașinii. Pentru vehiculele de marfă cu masa maximă autorizată de peste 3,5 tone va fi introdus sistemul TollRo, prin care plata va ține cont de distanța parcursă.
Schimbările sunt prevăzute de Legea nr. 226/2023 și au fost amânate de mai multe ori. CNAIR a anunțat că aplicarea efectivă a rovinietei și a sistemului TollRo începe la 1 octombrie 2026.
Taxa de pod de la Fetești-Cernavodă dispare
Pentru șoferii care circulă pe Autostrada Soarelui, una dintre cele mai importante modificări este eliminarea peajului separat pentru traversarea podurilor de la Fetești-Cernavodă.
Până acum, traversarea podului presupunea achitarea unei taxe distincte față de rovinietă. De la 1 octombrie, acest sistem este eliminat odată cu trecerea la noul mecanism de tarifare.
Dispariția taxei de pod nu înseamnă însă că șoferii nu mai trebuie să aibă rovinietă. Pentru autoturisme, aceasta rămâne obligatorie pentru utilizarea rețelei de drumuri pentru care se aplică tariful.
CNAIR precizează că vechiul cadru legislativ privind tariful de utilizare și tariful de trecere este înlocuit prin noul sistem.
Rovinieta va ține cont și de norma de poluare
O altă schimbare importantă îi privește direct pe proprietarii de autoturisme.
De la 1 octombrie, stabilirea rovinietei va ține cont de categoria vehiculului, clasa de emisii poluante EURO și durata de utilizare a rețelei de drumuri naționale. Acest lucru înseamnă că norma de poluare a mașinii va deveni unul dintre criteriile folosite la stabilirea tarifului.
Prin urmare, două autoturisme din aceeași categorie, dar cu norme de poluare diferite, pot avea tarife diferite în noul sistem.
Rămân prevăzute mai multe perioade de valabilitate pentru rovinietă, inclusiv variante pe termen scurt și rovinieta pentru 12 luni. Tarifele sunt stabilite în funcție de categoria vehiculului și de clasa de emisii.
Pentru șoferi este important și faptul că rovinieta nu dispare. Se schimbă modul în care este calculată.
Ce se întâmplă cu mașinile de peste 3,5 tone
Pentru transportatorii care folosesc vehicule de marfă cu masa totală maximă autorizată mai mare de 3,5 tone, schimbarea este mai amplă.
În cazul acestora este introdus TollRo, un sistem prin care tariful va fi calculat în funcție de distanța parcursă și de caracteristicile vehiculului, inclusiv clasa de emisii.
Astfel, pentru camioane nu mai este vorba doar despre achitarea unui tarif pentru o anumită perioadă, ci despre un sistem în care contează efectiv numărul de kilometri parcurși pe rețeaua de drumuri pentru care se aplică taxa.
CNAIR precizează că TollRo va fi aplicat vehiculelor de transport marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar vehiculele de transport mixt sunt asimilate, din perspectiva acestei taxe, vehiculelor de transport marfă.
1 octombrie este data care trebuie reținută de șoferi
Noul Sistem de Tarifare Rutieră Electronică din România și sistemul TollRo au fost implementate tehnic începând cu 31 august 2026, însă aplicarea efectivă a noilor tarife începe la 1 octombrie 2026.
Pentru șoferii de autoturisme, cele mai importante modificări sunt dispariția taxei separate de la Fetești-Cernavodă și introducerea normei EURO în calculul rovinietei.
Pentru transportatori, schimbarea este mai profundă: vehiculele de marfă de peste 3,5 tone intră în sistemul TollRo, iar tariful va fi raportat la distanța parcursă și la caracteristicile vehiculului.
România urmează astfel modelul european de tarifare în funcție de utilizarea infrastructurii și de caracteristicile de emisii ale vehiculelor. Interoperabilitatea sistemului românesc cu sistemele similare din celelalte state membre UE este prevăzută să devină operațională din 15 ianuarie 2027, potrivit CNAIR.
ECONOMIC
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
ECONOMIC
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
