Românii și securitatea națională: optimism moderat, dar și multă anxietate

Un procent de 51,1% dintre români consideră că România este o țară sigură din perspectiva securității naționale, în timp ce 46,5% dintre respondenți cred contrariul, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research. Cercetarea reprezintă prima ediție a „Barometrului Securității Naționale”.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că, deși majoritatea românilor percep România ca fiind un stat sigur, opinia publică nu este omogenă, existând diferențe semnificative între diverse categorii sociale.

Astfel, tinerii, locuitorii din mediul urban și persoanele cu un nivel mai ridicat de educație tind să aibă o percepție mai optimistă asupra securității țării. În schimb, persoanele aflate în situații sociale mai vulnerabile, precum și cei din mediul rural, manifestă un nivel mai ridicat de îngrijorare cu privire la siguranța statului.

Potrivit lui Ștefureac, aceste diferențe arată că sentimentul de securitate nu este distribuit uniform în societate, ci reflectă niveluri diferite de integrare socială și de încredere în instituțiile statului. În același timp, aceste clivaje sunt relevante din perspectiva securității naționale, deoarece segmentele de populație care percep un grad mai mare de insecuritate pot deveni mai sensibile la mesaje alarmiste, discursuri populiste sau la diverse narațiuni destabilizatoare.

„Deși majoritatea românilor consideră că România este o țară sigură, percepția securității naționale este puternic diferențiată între segmente socio-demografice. Grupurile mai tinere, urbane și cu nivel ridicat de educație tind să aibă o percepție mai pozitivă asupra securității statului, în timp ce segmentele mai vulnerabile social și locuitorii din mediul rural manifestă un nivel mai ridicat de anxietate. Această distribuție inegală a percepției indică faptul că sentimentul de siguranță nu este uniform în societate, ci reflectă diferențe de integrare socială și de încredere în instituții. Din perspectiva securității naționale, aceste clivaje sunt relevante deoarece segmentele care percep un nivel mai ridicat de insecuritate pot deveni mai receptive la discursuri alarmiste, perspective populiste sau la narațiuni destabilizatoare”, a explicat Ștefureac, potrivit comunicatului de presă.

Rezultatele sondajului

• 51,1% dintre români consideră România sigură (17,9% foarte sigură, 33,2% mai degrabă sigură).
• 46,5% o consideră nesigură (27% mai degrabă nesigură, 19,4% foarte nesigură).
• 2,4% nu au răspuns.

România este percepută ca sigură în special de: votanții PNL (77%) și USR (81%), bărbații (59%), tinerii sub 30 de ani (70%), persoanele cu educație superioară (74%), locuitorii din București (61%) și din urbanul mare (61%).

Pe de altă parte, România este considerată nesigură mai ales de: votanții AUR (62%), femeile (53%), persoanele de peste 60 de ani (54%), cei cu educație primară (61%) și locuitorii din mediul rural (56%).

Datele complete vor fi prezentate în cadrul evenimentului „Barometrul Securității Naționale – Securitate în transformare: percepții publice și priorități de înzestrare militară”, organizat de newmoney.ro, Institutul Aspen România (AIR) și Strategic Thinking Group, pe 19 martie, la Palatul Parlamentului, sala Constantin Stere, începând cu ora 11.

Evenimentul este realizat în parteneriat cu Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Senatul României și face parte din programul Security, Defence Industry and Innovation Base al Institutului Aspen Romania (AIR). Acesta reunește oficiali români, reprezentanți ai industriei de apărare și domeniilor conexe, experți în securitate și mediul academic, pentru a genera un dialog aplicat, bazat pe date și orientat spre soluții.

Metodologie

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group. Datele au fost culese între februarie și martie 2026, prin metoda: interviu prin chestionar (CATI – interviuri telefonice).

Volumul eșantionului: 1.100 persoane pentru fiecare secțiune. Eșantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice relevante (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, 18Â. Eroarea maximă admisă: ±2,9%, la un grad de încredere de 95%.