Social Media

Economie

România va avea gaze și iarna viitoare

Timp de citire: 5 minute

• dă asigurări brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz • tocmai pentru că țara noastră devine un pion principal pe piața mondială a gazelor, a deranjat multe interese, astfel că au apărut la rampă ONG-urile de mediu, cu intenția clară de a ne bloca finanțările europene în infrastructura de gaze • deocamdată, Comisia Europeană nu a cedat presiunilor
 
O veste foarte bună! Recent, brăileanul Ion Sterian, directorul general al Transgaz, aflat în Abu Dhabi, orașul care găzduiește președinția Emiratelor Arabe Unite, într-o călătorie de afaceri, a făcut o declarație publică extrem de îmbucurătoare pentru România: vom avea gaze și iarna viitoare. Mesajul lui Sterian a venit după întâlnirea sa cu Ahmed Mohamed Alebri, CEO-ul interimar al ADNOC Gas, companie de prelucrare, exploatare și comercializare a gazelor naturale la scară mondială, specializată în lichide din gaze naturale, produse de gaze asociate și exporturi de gaze natural lichefiate GNL.
Cu alte cuvinte, există premise foarte bune pentru semnarea unui contract pentru livrarea de gaze către România, ceea ce ar însemna că nu vor exista sincope în aprovizionarea României pe perioada friguroasă.
Mai mult, “urmare a faptului că este companie tranzacționată la BVB, (de 15 ani – n.n) SNTGN Transgaz SA a câștigat foarte mult în ceea ce privește capitalul reputațional, atât din prisma know-how-ului managerial, cât și a rigorilor de transparență, comunicare și relații cu investitorii și a întregii experiențe acumulate conlucrând în condiții excelente cu toate instituțiile pieței de capital. Capitalizarea bursieră a SNTGN Transgaz SA a crescut de peste 2 ori față de anul listării, ajungând în prezent la o valoare de aprox. 3,5 miliarde lei respectiv la peste 700 milioane Euro”, informează conducerea companiei cu ocazia împlinirii celor 15 ani pe data de 24 ianuarie.
În prezent, 58,5097% din acțiunile companiei sunt deținute de Statul Român prin Secretariatul General al Guvernului, iar 41,4903% de către alți acționari persoane fizice și juridice (free-float). Valoarea dividendelor plătite către acționari în cei 15 ani de la listare a atins 4 miliarde de lei.
 
România devine un hub important pe piața mondială a gazelor și asta deranjează
În acest context, România devine un pion important în piața internațională a gazelor naturale, iar asta pare să deranjeze, punctează Antena 3, într-o investigație proprie.
“Aceleași ONG-uri de mediu care au blocat prin acțiunile lor funcționarea hidrocentralelor din arii protejate trec acum la următorul nivel. Somează Comisia Europeană să oprească finanțările pentru mai multe proiecte în infrastructura de gaze. Printre ele și o serie de gazoducte din țara noastră”, au dezvăluit recent reporterii Antena 3.
“Stația de la Giurgiu este unul dintre cele mai importante puncte prin care gaze străine intră în țara noastră, din Bulgaria, Grecia, Turcia sau Azerbaijan. Gaze care apoi ajung în gazoductul BRUA care are o lungime de 482 de kilometri, pe teritoriul țării noastre, celebrul gazoduct care leagă România de țările din Vest.
Iar asta ne face, mai ales în acest context greu din punct de vedere energetic, un punct important pe harta Europei. Sunt mulți, din afara granițelor țării, care sunt cel puțin invidioși pe această investiție.
Devenim un hub important de gaze naturale și asta deranjează. Pe lângă gazoductul BRUA, deja construit, mai sunt în plan și alte investiții cum ar fi magistralele Tuzla – Podișor și BRUA 2. Sunt conducte care există inclusiv în planurile Comisiei Europene, dar, mai nou contestate de aceleași ONG-uri de mediu care au blocat și hidrocentralele românești construite aproape 100%, care se află în arii naturale protejate. Tot din motive de mediu, filialele europene ale mai multor ONG-uri au somat în scris Comisia Europeană să blocheze finanțările pentru o listă de investiții în infrastructura de gaze. Pe această listă se află și conductele românești. ONG-urile amenință chiar cu plângeri la Curtea Europeană de Justiție”.
Într-un răspuns oficial pentru News Hour with CNN, Comisia Europeană confirmă primirea acestei sesizări din partea asociațiilor care spun că militează pentru protecția mediului, dar tot CE susține că toate investițiile aprobate respectă cu strictețe normele de mediu. Atunci, ce se urmărește?
În același context, Ion Sterian, director general Transgaz, spune că prin BRUA ne-am securizat cu importurile de gaze. „Dacă n-aveam BRUA, dacă n-aveam investițiile în interconectoare și mă refer la Ruse – Giurgiu la Negru Vodă și la Isaccea, astăzi eram într-o poziție foarte neplăcută ca țară, că n-aveam pe unde să aducem gazele în țară”. Directorul Transgaz își dorește ca România să fie interconectată cu toate țările care ne-ar putea vinde gaze naturale la prețuri mici.
Trei stații de comprimare a gazelor sunt funcționale pe traseul BRUA. Sunt automatizate și tot fluxul de gaze care intră sau iese din țara noastră este urmărit pe ecrane. Asta face la momentul de față din România un pion principal într-o piață în care toți trag de fiecare metru cub de gaze.
Interesul este ca gazele azere sau cele din Emiratele Arabe Unite care ajung în Europa să treacă pe la noi.
România mai are un pas mare de făcut, respectiv creșterea capacității de stocare a gazelor naturale. De asta se ocupă o altă companie de stat, Romgaz, care cam bate pasul pe loc.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Economie

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent

Publicat

în

60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru

Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.

Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.

Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.

Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.

În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.

Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.

„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.

Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.

Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

Economie

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei

Publicat

în

Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).

Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.

Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.

În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă;  neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.

„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧