Social Media

Social

Relaxare la terase

Timp de citire: 8 minute

• ieri, de 1  Iunie, brăilenii au profitat de marea relaxare şi, în ciuda vremii capricioase, au ieşit la terase pentru a se bucura de câteva momente alături de cei dragi • managerii şi angajaţii localurilor din Brăila s-au conformat noilor reglementări impuse de autorităţi, printre care se numără: asigurarea distanţei între mese, maxim patru persoane la o masă sau existenţa unui registru de rezervări al clienţilor, pentru ca în cazul apariţiei unei îmbolnăviri să poată fi facută ancheta epidemiologică • reprezentanţii autorităţilor vor face controale în perioada următoare pentru a verifica respectarea noilor norme
 
După două luni şi jumătate în care străzile au fost pustii, odată cu deschiderea teraselor de la 1 iunie, oraşul pare din nou animat. Ieri, de Ziua Copilului, chiar dacă a fost luni şi ploile nu ne-au ocolit, brăilenii au ieşit din case pentru o plimbare, mai ales că în sfârşit terasele s-au deschis şi lucrurile par să revină, uşor, uşor, la normal. Iar managerii şi angajaţii teraselor au fost şi ei pregătiţi să îşi întâmpine clienţii, având grijă să respecte toate normele impuse de autorităţi. În Centru, pe faleză sau în Lacu Sărat, localurile şi-au rearanjat mesele la 2 m sau chiar 4 metri distanţă, au fost instalate dozatoare cu dezinfectant şi toţi angajaţii aveau măşti şi mănuşi. În timp ce unii s-au bucurat de marea relaxare, alţii au părut deranjaţi de faptul că oaspătarii le-au cerut datele personale, pe care apoi le-au trecut într-un registru. Acest lucru se află însă pe lista regulilor impuse de Guvern, deoarece, în cazul apariţiei unei îmbolnăviri, autorităţile să poată face mai uşor ancheta epidemiologică.  
 
Reguli la terase
 
Pentru a putea deschide terasele patronii restaurantelor sau cafenelelor au trebuit să se conformeze mai multor reguli, stabilite de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), împreună cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Economiei şi Comertului. Spre exemplu, angajaţii trebuie să facă un triaj observaţional la intrare, iar clienţii care prezintă simptome respiratorii nu vor putea avea acces pe terease. De asemenea, mesele trebuie aşezate astfel încât să se asigure distanţarea fizică între clienţi. Normele arată că pot sta maximum patru persoane la o masă, dacă nu sunt membri ai aceleiaşi familii. Este interzis transferul de la o masă la alta a meniurilor, solniţelor sau altor obiecte, care vor fi dezinfectate după plecarea clienţilor de la o masă. Obligatoriu trebuie să existe dezinfectant pentru mâini la intrarea pe terasă şi la grupurile sanitare, iar chelnerii trebuie să poarte măşti şi mănuşi. O altă regulă vizează obligativitatea păstrării unui registru de rezervări al clienţilor, pentru ca în cazul apariţiei unei îmbolnăviri să poată fi făcută ancheta epidemiologică. De altfel, este indicat să vă faceţi rezervare înainte de a merge la terasă, astfel încât să se evite aglomerările la intrare. Angajaţii localurilor trebuie să dezinfecteze meselor după plecarea clienţilor, să dezinfecteze toate spaţiile/suprafeţele unde au acces clienţii şi ustensilele folosite în timpul servirii meselor.
 
Cum s-au pregătit localurile să îşi întâmpine clienţii
 
Chiar dacă normele pentru deschiderea teraselor au venit târziu, iar unele dintre acestea lasă loc de confuzii, managerii restaurantelor din Brăila au reuşit să pună totul la punct pentru  clienţii dornici de a bea o cafea sau de a lua masa în oraş.
“Ne-am pregătit cu tot ce ni s-a cerut. Am instruit personalul vizivi de normele apărute, am distanţat mesele, avem grijă să nu ducem meniurile de pe o masă la alta, am asigurat dezinfectanţi, biocide, deci respectăm toate normele în vigoare. Astăzi (n.r. – ieri) vremea nu a ţinut cu noi, dar avem rezervări pentru zilele următoare. I-am informat pe toţi că mai mult de patru persoane nu pot sta la masă, decât dacă sunt din aceeaşi familie. Sperăm ca lucrurile să revină uşor, uşor, la normal pentru că am fost destul de afectaţi în cele aproape trei luni în care am fost închişi. Dar acum suntem pregătiţi să ne primim clienţii, pregătim şi un meniu special de vară şi aşteptăm lumea la restaurant să ne bucurăm de această relaxare”, ne-a declarat managerul restaurantelor Scuar şi Reset Irish Pub.
Şi restaurantul Cabana Stejarilor s-a pregătit ca la carte pentru reluarea activităţii, iar ieri deja 50 de persoane făcuseră rezervare pentru prânz. Distanţa între mesele de pe terasă este nu de 2m, ci de 4 metri, iar managerul localului ne-a declarat că s-au luat toate măsurile pentru protejarea clienţilor şi angajaţilor. Cu toate acestea, rămâne însă o necunoscută. 
“Ce nu ştim, sunt foarte curios, cum o să facem că noi nu avem voie să legitimăm oamenii? Şi o să vină şi o să spună că fac parte din aceeaşi familie şi să mai tragem o masă. Ce pot face eu face când va veni un grup de 6 persoane şi spun că sunt rude şi locuiesc în aceeaşi casă? Eu nu am voie să îi legitimez. Ce ar însemna ca un ospătar să vă ceară buletinul? Sunt câteva lucruri ambigue, sunt aceste bucăţele care nu sunt acoperite de lege. Aţi văzut ce probleme sunt la un supermarket pentru că li se ia temperatura oamenilor. Însă dincolo de asta statul a făcut şi lucruri bune în această perioadă, cum a fost şomajul tehnic. Pe noi ne-a ajutat că am deschis doar de un an şi nu ne-a găsit pandemia cu bani la saltea, cum e vorba românească”, ne-a declarat managerul restaurantului Cabana Stejarilor.
Acesta ne-a povestit şi cum s-a gândit să vină în sprijinul absolvenţilor care, din cauza pandemiei de COVID-19, nu şi-au putut lua la revedere de la colegi şi profesori, spaţiul fiind destul de generos pentru a permite acest lucru.
“Mulţi au înţeles cum au vrut sau cu puţină răutate această opţiune a noastră. Adică putem asigura aici o întâlnire pentru aceşti copii, în condiţiile actuale impuse. Să nu creadă cineva că facem o mare horă, vreun banchet. Nu! Dar pot veni 50 de copii cu profesorii lor să sărbătorească absolvirea liceului. Avem scenă montată, îi ajutăm şi cu un microfon, să îşi arunce şi ei toca. Nu am nevoie de la ei de meniu sau de o sticlă de nu ştiu ce. Ideea mi-a venit după ce am urmărit reportajul de la televizor în care treceau copiii cu maşinile pe lângă liceu şi în spatele gardurilor erau profesorii. Mă aproprii de 50 de ani dar tot trăiesc perioada aceea şi mă gândesc că e tare trist pentru aceşti copii să nu aibă parte de o întâlnire de final de liceu”, ne-a mai spus acesta.
Trebuie precizat că în Brăila există 38 de localuri care dispun de terasă. Nu toate  s-au deschis de la 1 iunie, unii preferând să îşi reia activitatea abia weekendul următor atunci când se aşteaptă un val de clienţi. 
 
Autorităţile vor face controale
 
Autorităţile anunţă că în următoarea perioadă terasele sau spaţiile deschise din exterior ale unităţilor de alimentaţie publică vor fi luate la control pentru a verifica modul în care sunt implementate noile cerinţe. Prefectul Brăilei, Cătălin Boboc, ne-a declarat că inspectorii nu vor “arunca” cu amenzi, scopul controalelor fiind în primă fază mai degrabă de îndrumare şi consiliere a patronilor pentru alinierea noilor reguli.
“Vor avea loc controale tematice pe toate capitolele. De la începutul stării de alertă, şi pe perioada stării de urgenţă, au fost tot timpul controale tematice efectuate de diferite instituţii, fiecare pe domeniul de activitate. Vreau să fie foarte clar că nu există niciun plan de amenzi. Nu a existat niciodată! Prima intenţie este de a-i îndruma pe oameni să se conformeze. În măsura în care oamenii nu înţeleg că trebuie să se conformeze acestor reguli trebuie să aplici şi sancţiuni”, ne-a declarat Boboc.
 
 
 

Social

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Publicat

în

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.

România, printre țările europene cu cele mai mari probleme

Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.

Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.

Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.

Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate

Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.

În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.

O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.

Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.

Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.

O problemă care poate continua și la vârsta adultă

Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.

Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.

Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.

Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.

Citește articolul complet

Social

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Publicat

în

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.

Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.

Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.

Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani

Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.

În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.

În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.

Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.

Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor

O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.

În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.

Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.

Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.

În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.

Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare

Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.

Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.

Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.

La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.

Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧