Reforma administrației, efecte minime în Brăila

Reduceri de aproape 30% ale posturilor în administrația locală din Brăila. Autoritățile spun că, în majoritatea cazurilor, nu vor urma concedieri.

Aplicarea OUG nr. 7/2026 aduce o reducere semnificativă, cel puțin pe hârtie, a numărului maxim de posturi în administrația publică locală din județul Brăila, de la 1.930 în 2025 la 1.352 în 2026. Deși impactul asupra actualului număr de posturi este de aproximativ 30%, autoritățile susțin că, în cele mai multe cazuri,  reorganizarea nu va duce la disponibilizări.

Asta deoarece administrațiile din județul Brăila nu și-au umflat schemele de personal, așa cum s-a întâmplat în alte județe, multe posturi rămânând vacante chiar și după tăierea operată de Guvernul Bolojan.Deși cifrele indică o reducere semnificativă a numărului maxim de posturi la nivelul județului Brăila, realitatea din teren arată că efectele asupra angajaților ar putea fi limitate, în contextul în care multe dintre posturile vizate de reorganizare sunt, în fapt, vacante, în funcție de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Reducere semnificativă la nivel de județ: minus 578 de posturi

Datele transmise de Instituția Prefectului Brăila, la solicitarea cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, arată că numărul maxim de posturi la nivelul întregului județ va scădea cu 578 de poziții în acest an.

Astfel, de la un total de 1.930 de posturi aprobate în 2025, plafonul pentru anul în curs coboară la 1.352 de posturi, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 30%. Totuși, potrivit prevederilor OUG nr. 7/2026, diminuarea efectivă nu trebuie să depășească 20% din numărul posturilor ocupate, ceea ce lasă loc unor ajustări fără concedieri masive.

Actul normativ adoptat de Guvern are ca obiectiv reducerea cheltuielilor de personal și corelarea aparatului administrativ cu capacitatea financiară reală a unităților administrativ-teritoriale, în contextul unui deficit bugetar în creștere.

Prefectul: “Rămânem implicați și deschiși dialogului”

Potrivit unei postări pe pagina web a Prefecturii Brăila, în cursul zilei de joi, 19 martie, prefectul Iulian Timofei a invitat la Sala Mare a Palatului Administrativ toți primarii din județ, discuțiile având ca temă reorganizarea administrațiilor publice locale, în contextul implementării Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 7/2026. Sursa citată a precizat că acomunicat deja plafonul de posturi pentru fiecare UAT în parte și a ales varianta unor discuții directe cu primarii pentru a clarifica modul de aplicare a noilor prevederi legislative și impactul asupra administrațiilor locale.

„Recalcularea numărului de posturi la nivelul unităților administrativ-teritoriale din județul Brăila are ca scop reducerea cheltuielilor de personal și raționalizarea aparatului administrativ local, inclusiv prin diminuarea plafonului maxim de posturi, ajustarea cheltuielilor salariale și reorganizarea structurilor administrative. Rămânem implicați și deschiși dialogului, pentru a asigura o administrație eficientă, responsabilă și orientată către nevoile cetățenilor”, a declarat Iulian Timofei. În cadrul întâlnirii, au fost analizate impactul și implicațiile modificărilor privind structura de personal, dar au fost prezentați și pașii necesari pentru adaptarea eficientă la noile prevederi legislative.

La discuțiile cu primarii au fost prezenți reprezentanți ai Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) Brăila, ai Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Brăila, precum și specialiști din cadrul Instituției Prefectului.

Primăria Brăila a scăpat de concedieri. La fel și Consiliul Județean

La nivelul municipiului Brăila, de exemplu, numărul maxim de posturi scade de la 629, cât era în 2025, la 440, în 2026, ceea ce înseamnă o reducere de 189 de posturi, respectiv aproximativ 30%.

Cu toate acestea, primarul Municipiului, Marian Viorel Dragomir ne-a declarat că, în urma calculelor interne, nu vor fi necesare concedieri.

”Primăria Brăila are azi ocupate 229 de posturi din 629, numărul maxim conform numărului de locuitori, ceea ce înseamnă 64% posturi vacante. După aplicarea reducerii posturilor, vor rămâne ocupate 229 dintr-un total de 440 plus 18 (aferente fondurilor europene), adică vor rămâne 50% posturi vacante”, a explicat Dragomir, fără alte comentarii.

Aceeași situație este valabilă și pentru Consiliul Județean Brăila, unde plafonul numărului maxim de posturi încadrate scade de la 342 (cât a fost în 2025) la 239 de posturi, în acest an, deci cu un minus de 103 posturi, însă fără impact direct asupra personalului existent.

”De fiecare dată am declarat că reforma administrativă noi am făcut-o de foarte mult timp. În momentul în care s-a dat ordonanța noi aveam 342 de posturi, dar angajate pe organigramă doar 159 și efectiv care lucrează 142. După aplicarea ordonanței, Consiliul Județean Brăila are 239 de posturi, pe organigramă rămân tot 159, dar efectiv care lucrează rămân tot 142, fără posturile vacante. Deci și cu această reducere de 30% a personalului noi mai avem disponibil diferența între 159 până la maxim  239, de ci rezultă încă 80 de posturi. Dacă aș pune și celelalte categorii exceptate, noi tot am avea posturi vacante disponibile. Undeva în jur de 17 posturi. Deci nu dăm oamenii afară. Noi am făcut reforma administrativă de foarte mult timp! Nu trebuia să ne spună Bolojan! Noi am făcut-o ca buni administratori. Cel mai mult afectează comunele mici și nu numai PSD, ci și PNL. Și sper că toți colegii de la PNL sunt foarte mulțumiți de această reformă. Noi o să continuăm să lucrăm în ritmul acesta. Pentru că nu este o organigramă foarte mare. Aici includ în cele 142 de posturi și femeile de serviciu, și șoferii, pe absolut toată lumea! Această reformă a fost făcută de multă vreme la Brăila, și la Consiliul Județean, și la Primăria Municipiului”, a declarat Francisk Iulian Chiriac, președintele CJ Brăila (șeful PSD Brăila).

Sursa citată ne-a mai transmis că mulți dintre primari sunt nemulțumiți din pricina faptului că numărul oamenilor cu care trebuie să lucreze a fost redus oricum foarte mult. Chiriac a mai adăugat că în ceea ce îl privește numărul actual al angajaților consiliului este suficient pentru ca instituția să poată funcționa în condiții normale.

Orașele din județ: ajustări moderate

În cazul celor trei orașe din județ – Făurei, Ianca și Însurăței – reducerea totală este de 49 de posturi, mai precis, de la 164 în 2025 la 115 în 2026, ceea ce reprezintă un impact de aproape 30%.

Și aici, primarii care au acceptat să discute cu jurnaliștii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au indicat că reorganizarea poate fi realizată, în majoritatea cazurilor, fără disponibilizări masive, prin optimizarea organigramelor și gestionarea posturilor vacante.

Primarul orașului Ianca Ionel Epureanu (PSD) ne-a transmis că a avut 43% din posturi vacante, însă unele dintre acestea sunt posturi unice, astfel că este obligat să le mențină în organigramă, deoarece se vor organiza concursuri în continuare până când vor fi ocupate.

”Discut aici despre postul de secretar general, de șeful serviciului financiar contabil, în Serviciul Urbanism – șeful de serviciu, la cel Administrativ, la cel de Asistență Socială. Plus că mai am niște posturi impuse de instituțiile de control, gen asistent social licențiat în asistență socială – măsură lăsată de AJPIS. Noi avem asistenți sociali, dar trebuie să fie măcar unul licențiat în domeniu. La fel, în Achiziții publice. Am o mulțime de posturi pe care vreau-nu vreau trebuie să le țin. Din fericire, m-am încadrat în plafonul impus de OUG de peste 30%. Am avut destule încât să le acopăr chiar și pe acestea care sunt obligatorii. Ne încadrăm oarecum la limită. În sensul că probabil dacă mai erau câteva posturi ar fi trebuit să și trimit acasă dintre angajați, în condițiile în care cred că vreo 11 posturi vacante ar trebui să le păstrez indiferent în statul de funcții. Dar impactul la momentul aceasta în sensul de a disponibiliza oameni nu există. Acum, la momentul la care discutăm! Discutăm aici de o economie, practic, creată în timp, parte din ea benevolă. De asemenea, în mare parte a fost creată inclusiv anul trecut când au fost trimiși niște oameni acasă care cumulau pensia cu salariul sau urmau să iasă la pensie și nu li s-a mai putut acorda prelungire”, a declarat Epureanu.

Primarul orașului Ianca a fost unul dintre primarii care au semnalat că totuși instituțiile au nevoie de specialiști și că în ciuda nenumăratelor concursuri pe care le-a organizat pentru anumite posturi administrative cheie, cei care s-au prezentat nu au promovat. Epureanu a subliniat că poate ar exista oameni pregătiți în Municipiul Brăila, însă aceștia nu sunt dispuși să facă naveta până în Ianca pentru salariile oferite în prezent.

La rândul său primarul orașului Însurăței Florentina Carșote (PSD) ne-a transmis că nu a fost nevoie să facă disponibilizări, deoarece o parte dintre angajați au ieșit la pensie.

”Oricum, nu am mai făcut angajări de mult timp și am lucrat pe schema de avarie ca să zic așa”, a mai adăugat Carșote.

De asemenea, primarul orașului Făurei Grigore Gabriel Mocanu (PNL) și-a exprimat speranța că nu va fi nevoit să concedieze pe nimeni.

”Deocamdată din calculele făcute de noi și la rece și la cald stăm bine. Adică nu trebuie să plece nimeni. Suntem la limită acolo. Eu sper că o să scăpăm și că nu o să plece nimeni”, a afirmat liberalul.

Comunele, cele mai afectate

Cea mai mare reducere, în termeni absoluți, se înregistrează la nivelul celor 40 de comune din județ, unde plafonul maxim al posturilor ce pot fi încadrate scade cu 237 de posturi, ajungând astfel la 558 posturi, comparativ cu 795 posturi, anul trecut.

Chiar și în acest context, mulți dintre primarii cu care am discutat au susținut că nu vor fi nevoiți să recurgă la concedieri, iar acolo unde situația o impune, totuși, ar fi vorba despre 1, sau 2 persoane, raportat la o echipă de 15 – 20 angajați, înainte de reorganizare. Specialiștii AJPIS Brăila le-au atras atenția că potrivit prevederilor OUG nr. 7/2026 sunt exceptate de la calculul privind reducerea de presonal posturile din sfera asistenței sociale, context în care primăriile au posibilitatea să mai salveze de la concediere salariați.

La fel, sunt protejate, de exemplu, și postul de bibliotecar, acolo unde acesta există în schema de personal. În plus, actul normativ introduce și posibilitatea reorganizării prin transformarea unor posturi în funcții cu normă parțială sau prin optimizarea structurilor administrative, evitând astfel, în anumite situații, concedierile directe. Potrivit prevederilor aceleiași ordonanțe de urgență, primarii au la dispoziție maxim 30 de zile pentru a trece prin consiliile locale noile scheme de personal, adică undeva până în preajma Paștelui. Întregul proces de reorganizare a administrațiilor publice locale ar urma să se încheie până la 1 iulie 2026. 

Primarul comunei Mircea Vodă Alexandru Moșescu (PNL) se numără printre cei care încă nu știu sigur dacă vor fi nevoiți sau nu să renunțe la unul dintre angajați. Totuși acesta a explicat că situația sa este una deosebită, existând un proces pe rol legat de organigrama instituției.

”Este posibil să fie câteva probleme, dar suntem în analiză. Mâine (n.r. – marți 24 martie) o să merg la Prefectură să facem o situație mai clară. Dar nu vă pot spune acum dacă da sau nu, fiindcă avem niște posturi vacante și o să vedem. Vreau să știu sigur ce posturi sunt excluse. La noi este o situație mai delicată pentru că avem un proces pe rol cu organigrama și momentan nu știu cum ne raportăm la posturile vizate. De aceea este o situație mai delicată și nu pot să vă ofer acum un răspuns mai clar”, a declarat Moșescu.

La rândul său, primarul uneia dintre cele mai mici comune din județul Brăila, comuna Racovița, Tudorel Gîscă (PNL), ne-a transmis că doar decesul recent al uneia dintre angajate a evitat o eventuală disponibilizare.

”Din întâmplare sau din nefericire, mai bine zis, nu suntem într-o astfel de situație, fiindcă una dintre colegele noastre a plecat la cele veșnice. Și în felul ăsta s-a echilibrat situația legată de posturi. Deci la noi ar fi fost un post ce trebuia scos din schemă”, a declarat Gîscă.

Primarul comunei Surdila Greci Ionel Meiroșu (PNL) a dorit de asemenea să atragă atenția că primarii au nevoie și de oameni capabili care să le sprijine proiectele.

”Ce să vă spun, raportat la 31 decembrie 2025 ar fi trebuit să facem patru disponibilizări dacă ne-am duce pe procentul de 30%. Având în vedere că toate cele 14 erau ocupate, o să trebuiască să aplicăm procentul de 20%. Ceea ce înseamnă 3 posturi. Totuși nu ar fi cazul, fiindcă deja din ianuarie am făcut două disponibilizări, persoane care au ieșit la pensie și încă o persoană a plecat ulterior. Deci am scăpat, în sensul acesta. Fiindcă sincer vă spun, e destul de neplăcut să trebuiască să îi spui omului: «Știi, nu am încotro, dar de mâine trebuie să pleci acasă». Nu e plăcut pentru nimeni. Dar nu sunt nevoit să mai dau pe nimeni afară având în vedere situația prezentată. Nu avem o problemă, eu poate că aș putea lucra și singur în primărie, dar nu le poți face singur pe toate. Și chiar dacă le-ai putea face pe toate, există legi care uneori contravin. Nu poate aceeași persoană să facă un control preventiv, să semneze pentru factură, să facă și plățile. Adică sunt niște situații stabilite tot prin lege. Nu ai cum! Pe de o parte, pe de altă parte sarcinile vin și tot vin și ajungi să nu mai ai cu cine să le rezolvi. Dacă mă întrebați pe mine, eu aș vrea să se facă o reorganizare pentru că nu este în regulă nici cum funcționează lucrurile acum. Demarez ceva pentru un proiect, mi se spune că e populație mică. Încerc să mă agăț de altă oportunitate: «Știi, nu prea ai numărul de locuitori necesar». Trebuie făcut ceva! Cetățeanul din Surdila Greci are aceleași drepturi ca și cel din buricul Bucureștiului”, a mai atras atenția Meiroșu.

La rândul său, colegul acestuia liberal din comuna Galbenu, Ganea Nicolae ne-a transmis că a analizat situația alături de secretarul comunei și că a ajuns la concluzia că nu va fi nevoie de disponibilizări. Situație valabilă și în cazul primarului din comuna Movila Miresii.

Dumitru Panțuru (PSD) ne-a declarat că nu crede că va fi nevoit să disponibilizeze niciun angajat.

”Am 7 excepții și nu cred că vor fi probleme. Am 4 la Asistența Socială, un proiect european, șoferul de pe microbuzul școlar și bibliotecarul și acestea sunt excepții pe ordonanță. Avem și un post vacant. Nu cred că vom avea probleme după calculele mele. Nu am exagerat cu posturile. Acestea au fost la limită, întotdeauna am avut posturi neocupate. Și anul trecut când am făcut reducerea am desființat un post vacant. Acum avem o fată în creștere și îngrijire copil, deci nu cred că se pune problema de reducere de personal”, ne-a transmis social-democratul.

La rândul său, primarul comunei Vișani Caraman Neagu (PSD) a subliniat că și dacă ar avea nevoie de personal, a ajuns la concluzia că niciun specialist nu mai dorește să lucreze pe salariile mici oferite de statul român.

”Ordonanța nu are un impact negativ în cazul nostru, nu! Aveam multe posturi libere și mă încadrez. Încă nu este clarificată chestiunea cu postul de consilier al primarului. Pentru că spuneau că ar fi exceptat, dar a rămas să ne dea un răspuns. În rest nu sunt probleme. Dar în general nu-i bine! Însă nu avem ce face. Mă refer la faptul că volumul de muncă este mare, iar salariile sunt foarte-foarte mici. Și dacă ar fi fost să angajăm tot nu venea nimeni. Eu am avut patru posturi libere și nu a venit nimeni. Le-am scos la concurs, le scot de doi ani de zile, dar nu mai vine nimeni pentru salariile oferite. Aceasta este situația!”, a declarat primarul comunei Vișani.

Calendarul reorganizării administrației locale (OUG nr. 7/2026)

Procedura de reducere și reorganizare a aparatului administrativ local se desfășoară într-un calendar accelerat, stabilit prin OUG nr. 7/2026:

• 25 februarie 2026 – intrarea în vigoare a actului normativ
• în maximum 20 de zile – prefecturile comunică fiecărei unități administrativ-teritoriale numărul maxim de posturi
• în maximum 30 de zile de la comunicare – consiliile locale și Consiliul Județean trebuie să aprobe noile organigrame și să se încadreze în plafonul stabilit
• martie – iulie 2026 – implementarea efectivă a reorganizării
• 1 iulie 2026 – termenul limită pentru finalizarea reorganizării administrative

Nerespectarea termenelor poate atrage sancțiuni, inclusiv blocarea unor transferuri financiare de la bugetul de stat.