Politică
Parlamentarii brăileni, americanii și războiul cu Iran
* Parlamentul României a aprobat cererea SUA de dislocare a forțelor militare în România (baza Mihail Kogălniceanu), în contextul războiului cu Iran * întrebați despre hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), dar și votul din plen pe acest subiect, deputații și senatorii brăileni au afișat păreri împărțite * în frunte cu europarlamentarul Mihai Tudose, tabăra PSD Brăila a punctat că românii nu pot fi aliați ai americanilor doar atunci când situația le este favorabilă * de cealaltă parte, deputații AUR s-au arătat sceptici, poate chiar îngrijorați de problemele pe care acest sprijin acordat de România către SUA le-ar putea aduce * din partea Alianței Pace-Întâi România, senatorul Silviu Dorin Petrea a subliniat că sprijinul acordat americanilor în contextul geopolitic actual nu îi va pune pe români în pericol, din contră
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) şi Parlamentul României au aprobat dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, în contextul războiului purtat de SUA împotriva Iranului.
Așa cum a relatat presa centrală, subiectul a stârnit scandal, miercuri, în cadrul dezbaterilor celor două Camere reunite ale Parlamentului, însă hotărârea a fost adoptată cu 272 voturi ”pentru”, 18 ”împotrivă” și 5 ”abțineri”.
Reprezentanții SOS România au votat ”împotrivă”, iar AUR nu a participat la vot. Contactați de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, deputații și senatorii brăileni au avut păreri împărțite. Cei mai mulți dintre aceștia s-au ferit să emită opinii privitoarea la partea pozitivă, negativă sau chiar riscantă a acestui ajutor oferit americanilor în războiul cu Iranul. Totuși și-au motivat voturile.
În frunte cu eurodeputatul Mihai Tudose, tabăra PSD Brăila a vorbit despre necesitatea sprijinirii partenerilor americani în acest context complicat.
”Am un singur comentariu: acum nu mult timp, când niște trupe americane s-au retras, erau unii care urlau că e jale că s-au retras americanii de la noi, că au plecat. Acum aceiași oameni urlă că… «de ce vin?» Nu ar trebui să se hotărască ce vor?! Sau în ce zi să nu plece și în ce zi să nu vină?! Noi nu putem să avem aliați doar când ne doare pe noi capul și să ne închidem în case atunci când ne solicită altcineva ajutorul. Aliat strategic este în două sensuri. Și cu asta cred că am spus totul”, a declarat Tudose.
Întrebat dacă acest context nu prezintă riscuri ridicate pentru România, europarlamentarul a afirmat că și inacțiunea ar putea la fel de bine să fie extrem de periculoasă.
”Riscuri pentru România există câteodată și când faci ceva, câteodată există riscuri și când nu faci nimic! Dar eu cred că nu pățim nimic. Avem aliați. Suntem parte din NATO. Suntem un aliat strategic. De altfel, ne place să invocăm alianța strategică cu SUA. Dar repet, până acum urlau unii că e nenorocire că au plecat americanii. Acum urlă că e nenorocire că vin americanii. Mi se pare un pic ciudat! Repet, poate e bine să se ducă undeva, să întrerupă un pic pastilele sau ceaiurile pe care le beau și să se hotărască în ce zile e bine să vină și în ce zile nu e bine să vină americanii. Măcar atunci știm ceva, devin și ei predictibili ca să zic așa. Dar cum vă spuneam, ne place să invocăm că suntem aliați, că suntem «together» (n.r. – împreună în limba engleză). Păi, suntem «together» când? Numai când ne arde nouă casa? Atunci suntem împreună? Întreb și eu. Vorbim de principiu acum”, a mai punctat fostul premier.
La rândul său, senatorul PSD Sorin Moise a subliniat că a votat ”pentru”, deoarece i s-a părut varianta normală în contextul actual.
”Da, am votat «pentru» și așa e și normal să votez, în contextul în care principalul partener militar sau partenerul strategic al României ne solicită sprijinul. SUA în cazul acesta. Era normal să îl acordăm. Adică trebuie să ne gândim totuși că suntem sub umbrela nucleară a Statelor Unite, în NATO, beneficiem de ajutor și de sprijinul lor și e normal ca de fiecare dată când ne solicită ajutorul să le acordăm și noi sprijinul. Asta nu înseamnă că România va fi expusă în vreun fel, că România intră în război. Că vom trimite trupe sau că eu știu ce mai spun alte persoane care influențează opinia publică. Este vorba doar despre utilizarea bazei «Kogălniceanu»”, a afirmat Moise.
Vasilică Priceputu: ”Am votat pentru securitatea României – acum militez pentru un parteneriat echitabil cu SUA”
Deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, ne-a transmis, de asemenea, că a votat ”pentru” dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane în România, fiind o decizie strategică.
”Astăzi, 11 martie 2026, am votat în Parlamentul României în favoarea aprobării prezenței unor capabilități militare defensive ale Statelor Unite ale Americii la baza de la «Mihail Kogălniceanu». Acest vot nu este unul de rutină. Este o decizie strategică, asumată cu deplină responsabilitate față de cetățenii României și față de obligațiile noastre în cadrul Alianței Nord-Atlantice. Capabilitățile dislocate sunt de natură defensivă și contribuie direct la descurajarea oricărei amenințări la adresa integrității teritoriale a României și a flancului estic al NATO”, a declarat Priceputu, cu mențiunea că securitatea trebuie să vină în condiții echitabile pentru România.
Potrivit sursei citate, susținerea parteneriatului strategic româno-american nu înseamnă acceptarea unui parteneriat dezechilibrat.
”Faptul că România oferă teritoriu, infrastructură și sprijin logistic în cadrul acestui acord de securitate trebuie să fie însoțit de beneficii concrete, măsurabile și sustenabile pentru țara noastră. Militez cu fermitate pentru ca parteneriatul România-SUA să includă: Transfer tehnologic și industrial în domeniul apărării – România trebuie să devină un partener industrial, nu doar un furnizor de spațiu geografic. Companiile românești din sectorul apărării trebuie implicate în lanțurile de producție ale industriei militare americane; Investiții economice americane în România – prezența militară americană trebuie să fie însoțită de angajamente concrete de investiții în infrastructură, energie, tehnologie și sectorul privat românesc, care să genereze locuri de muncă și creștere economică; Consolidarea poziției României în arhitectura NATO – sprijinul nostru trebuie recunoscut politic și strategic. România merită un rol mai consistent în deciziile Alianței și acces prioritar la programele de înzestrare ale NATO; Transparență și consultare parlamentară continuă – orice extindere sau modificare a prezenței militare aliate pe teritoriul României trebuie să fie supusă dezbaterii parlamentare. Parlamentul este vocea cetățenilor și nu poate fi ocolit în chestiuni de o asemenea importanță.
Un mesaj clar: România este aliat de încredere. Parteneriatul strategic este o relație reciprocă, bazată pe interes comun și respect mutual. Am votat astăzi pentru securitatea României. Voi continua să lupt pentru ca această securitate să vină la pachet cu prosperitate, recunoaștere și oportunități reale pentru cetățenii români. Acesta este angajamentul meu față de alegători și față de țara pe care o reprezint”, a mai punctat Priceputu.
Colega acestuia din Camera Deputaților, fostul viceprimar Doinița Ciocan ne-a transmis că dincolo de scandalul făcut de unii parlamentari în plen, România a fost pusă față în față cu luarea unei decizii strategice importante.
”În plenul reunit al Parlamentului României am votat pentru încuviințarea solicitării privind utilizarea a două baze militare din România de către partenerii americani. Ca stat membru NATO și partener strategic al Statelor Unite ale Americii, România a luat, prin decizia CSAT confirmată prin vot de către parlamentari, o decizie corectă, dovadă de maturitate, de responsabilitate și de întărire astfel a securității pe flancul Estic al Alianței. Votul dat este în același timp o demonstrație că România este un partener serios, asumat, capabil să contribuie efectiv la securitatea proprie și a aliaților săi, în aceste condiții, parteneriatul cu SUA trebuie să fie unul echitabil, cu avantaje reciproce. Ceea ce s-a întâmplat însă în plenul Parlamentului, datorită comportamentului unor colegi parlamentari nu poate fi acceptat și trebuie sancționat în conformitate cu prevederile Regulamentelor parlamentare. În loc să dezbatem, a trebuit să ascultăm sunetul vuvuzelelor, fluierături și multe alte zgomote care au dus la suspendarea dezbaterilor. Mai mult, securitatea națională înseamnă să-ți asumi decizii, nu să te ascunzi, în acest caz sa te ascunzi în spatele neparticipării la vot”, a afirmat Doinița Ciocan.
Deputații AUR, extrem de sceptici în legătură cu această decizie
Președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea ne-a transmis că deși a fost prezent în plen la dezbaterile pe acest subiect, a preferat să nu participe la vot. Acesta s-a arătat totuși destul de îngrijorat în legătură cu consecințele serioase pe care le-ar putea avea decizia CSAT și hotărârea Parlamentului României.
”De votat nu am votat nici așa, nici așa. Nu am votat deloc. Am fost la ședință, dar există și varianta «prezent, dar nu votez». Ce am eu de spus despre chestiunea aceasta?! Păi, la cât ne-a mințit Nicușor Dan nu prea poți să mai știi care este realitatea. Ce au prezentat ei în Parlament este așa o chestie, cum să vă spun, să i-o zici lui Gigel pe stradă, care nu are nicio idee despre ce se poate întâmpla. Spun că vor fi aduse avioane de transport și niște radare. Iar varianta aceea cu apărarea… Dar de ce până acum nu au venit cu aparate de radar sofisticate și alte minuni?! Nu știu, mă întreb și eu. Una peste alta, ce să spun… o fi bine, o fi rău?! Vom vedea”, a afirmat Cîrligea.
Nici deputatul AUR Andra Claudia Constantinescu nu a votat hotărârea. Printre motive aceasta a invocat și faptul că totul s-a derulat pe repede înainte, fără ca parlamentarii să poată consulta cu atenție proiectul supus aprobării, de altfel, pe o temă extrem de importantă.
”Hotărârea CSAT se referă la dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul României. Astfel de situații pot fi aprobate în baza tratatelor internaționale la care România este parte, iar Parlamentul este informat asupra deciziei. Problema ridicată în plen nu a fost legată de cooperarea cu aliații, ci de lipsa de claritate și de modul în care documentul a fost prezentat Parlamentului. Deși parlamentarii au avut teoretic acces la document, în realitate doar aproximativ 70 dintre ei l-au consultat, iar mulți au votat fără să analizeze în detaliu conținutul acestuia. Din păcate, ni s-au pus la dispoziție doar 10 minute pentru a consulta documentul. În aceste condiții, consider că o decizie atât de importantă trebuie luată doar după o analiză serioasă și cu toate informațiile pe masă. Din acest motiv nu am votat pentru acest demers, solicitând mai multă transparență și clarificări. Cooperarea cu aliații este importantă pentru securitatea României, însă deciziile care țin de siguranța țării trebuie luate responsabil, cu informații complete și în interesul românilor”, a afirmat Andra Constantinescu.
Senatorul Silviu Dorin Petrea, de părere că nu exista nicio altă cale
Senatorul Silviu Dorin Petrea (ex-SOS România, în prezent din partea Alianței Pace-Întâi România), a afirmat că înainte de a lua o decizie, a solicitat personal Comisiei de apărare să îi asigure accesul la documentele în cauză. Acesta a afirmat că în opinia sa nici măcar nu ar fi fost nevoie să fie clasificate ”strict secret” așa cum s-a întâmplat.
”Am fost unul dintre puținii parlamentari care au și citit acel document și făcând asta, mi-am dat seama că sunt niște chestiuni care nu trebuiau neapărat trecute la «clasificat» sau la «strict secret». Din punctul meu de vedere lucrurile stau în felul următor: parteneriatul nostru geostrategic cu SUA este cel mai important pentru a asigura, și pacea, și liniștea pentru România. Singurii furnizori de securitate pentru Europa și implicit pentru România sunt SUA și NATO, unde tot Statele Unite sunt vioara întâi, să spunem așa. Nu putem să jucăm la modul: când suntem noi în pericol sau când avem nevoie, atunci să fim cu americanii și când de partea cealaltă au ei nevoie, pentru niște acțiuni pe care putem să le discutăm separat, să nu fim alături de SUA. Ori suntem tot timpul partener geostrategic cu SUA, ori nu suntem! Din punctul meu de vedere nu există astăzi în lume o soluție pentru a asigura liniștea și pacea, alta decât parteneriatul acesta”, a afirmat Petrea.
Senatorul a mai explicat că fiind vorba despre un subiect sensibil, grupul Pace – Întâi România a luat decizia de a acorda libertate fiecărui membru de a vota după cum consideră.
”Poziția mea a fost încă de la început pentru acest parteneriat și am votat în consecință «pentru» acest punct. Consider că pacea pentru noi este asigurată tocmai prin parteneriatul acesta. Adică nu trebuie să mergem pe populisme și să spunem că totuși noi nu susținem războiul, dar în același timp vrem să ni se asigure securitatea națională și să privim interesul nostru național. Din punctul meu de vedere nicio națiune nu poate fi atacată, distrusă, lovită. Există dreptul primordial al fiecărei națiuni de a-și alege viitorul și modul de dezvoltare separat și este foarte important, așa cum reiese și din Constituția noastră. Dacă discutăm de ceea ce se întâmplă acolo (n.r. – situația din Iran), nu sunt de acord ca pur și simplu cetățenii să aibă de suferit din cauza unui război provocat de dictaturi sau de grupuri mari de interese, dar aici este altă discuție. În ceea ce privește strict problema aceasta cu România, lucrurile sunt foarte simple: trebuie să dăm un mesaj foarte clar că suntem de acord cu acest parteneriat. Mai ales că noi pe flancul estic al Europei și în proximitatea unui război care este deja de patru ani de zile avem nevoie și de securitate, și de liniște, și de pace”, a conchis Petrea.
În ceea ce îl privește pe președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, în ciuda eforturilor redactorilor cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” de a discuta cu acesta în privința hotărârii CSAT, liberalul nu a putut fi contactat.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
CELE MAI CITITE
