Cultură
Recomandare de lectură: PÂNĂ LA SFÂRȘITUL TIMPULUI, RALUCA ALINA IORGA, editura Smart Publishing, București, 2018
„Până la sfârșitul timpului” este romanul de debut al scriitoarei Raluca Alina Iorga, o carte care impresionează de la prima până la ultima pagină prin profunzimea ei, stilul autoarei și priceperea acesteia de a transmite emoții.
Cartea are în centrul ei figura emblematică a domnitorului Vlad Țepeș și își propune prezentarea acestuia ca om, precum și lămurirea misterului care planează în jurul personalității sale. Povestea este unică prin puterea ei de evocare și prin capacitatea de a capta cititorul și de a-l transpune într-o lume îndepărtată, din care cu greu se poate desprinde după terminarea cărții, în ciuda numărului impresionant de pagini.
Romanul este structurat pe două planuri – prezent și trecut, cu accent pe cel de-al doilea, prezentul reprezentând o tehnică narativă de pătrundere în subiectul cărții, dar și o continuare a poveștii peste veacuri, o trimitere către veșnicie a eroilor, atât de bine realizată de către autoare.
Într-o lume literară dominată de modelul oferit de bestsellerurile de peste ocean, Raluca Iorga a îndrăznit să se întoarcă spre istoria noastră și să prezinte lumii o figură controversată, ce pentru autoare reprezintă un model de viață, pe care ni-l prezintă cu pasiune, implicarea acesteia fiind evidentă în paginile scrise.
Scriitoarea așază povestea imaginată de ea pe o bază solidă, extrem de bine documentată, adevărul fiind cel care primează. Mesajul autoarei este clar exprimat în rândurile cărții: “Într-o zi, printre miile și miile de minciuni, cineva tot va scrie adevărul despre mine.”, lucru pe care îl face de altfel, deoarece cititorul va găsi o explicație clară și verosimilă pentru legendele născute de-a lungul timpului despre Vlad Basarab Dracula.
„Până la sfârșitul timpului” este o carte grandioasă, o epopee a unui erou exemplar, așa cum de altfel merita personajul istoric, un câștig pentru cititorul care se hotărăște să îi acorde din timpul său, gest pe care cu siguranță nu îl va regreta.
Cartea a fost reeditată la Editura „Up”, în anul 2020, iar autoarea are în pregătire volumul „Dar veșnicia n-are timp”, unde povestea lui Vlad și a celorlalte personaje va continua.
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”
• este vorba de „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, lucrare din anul 1845 – reper fundamental pentru muzica psaltică românească • prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al lansării de carte este dr. Eduard Claudiu Brăileanu
Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4) găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, de Anton Pann.
Preocupat de formarea muzicienilor și a cântăreților de strană, marele Anton Pann a elaborat, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Bazul teoretic și practic al muzicii” – cea mai amplă lucrare teoretică a sa și un reper fundamental pentru muzica psaltică românească.
Potrivit organizatorilor lansării, volumul sintetizează cunoștințele muzicale ale epocii, având un important rol pedagogic și normativ, dar și o relevanță actuală prin explicațiile privind interpretarea și tehnica vocală.
Ediția îngrijită de dr. Constantin Răileanu reunește facsimilul ediției din anul 1845, cu text chirilic și notația muzicală originală, transliterarea și adaptarea textului la limba română actuală, precum și transpunerea notației în sistemul muzical occidental. Volumul este completat de un amplu studiu introductiv semnat de dr. Constantin Răileanu și de o postfață a prof. univ. dr. Vasile Vasile, care oferă contextul istoric și teoretic necesar înțelegerii lucrării.
Prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al evenimentului cultural este dr. Eduard Claudiu Brăileanu, din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.






















