Cultură
Recomandare de lectură: „ORAȘUL PIERDUT”
CLIVE CUSSLER, PAUL KEMPRECOS, Editura RAO, București, 2019
Clive Cussler este unul dintre cei mai cunoscuți autori de romane de aventură. „Orașul pierdut”, roman scris în colaborare cu Paul Kemperos face parte din seria „Dosarele Numa”, personajul principal al acestei colecții fiind Kurt Austin, un iubitor și apărător al lumii acvatice. Clive Cussler este de altfel fondatorul și președintele Agenției Naționale Submarină și Marină (NUMA), fundație non-profit al cărei scop este prezervarea mediului marin.
Kurt Austin trebuie să înfrunte de această dată familia Fauchard, extrem de influentă, cu rădăcini străvechi, roasă de lăcomie, capabilă de crime chiar și împotriva apropiaților pentru a păstra secrete și controlul exclusiv al afacerilor. Odată cu descoperirea unui cadavru rămas de mai bine de 90 de ani într-un ghețar din Alpii Francezi, NUMA apare în prim-plan cu Kurt Austin. Nimic din această misterioasă apariție fantomatică în gheață nu îl pregătește pe cititor pentru ceea ce urmează, iar reprezentantul NUMA este prins în această poveste, neacceptând că oamenii care lucrează sub ghețar ar putea avea de suferit.
Misteriosul cadavru stârnește o avalanșă de întâmplări în mijlocul cărora se va afla același neobosit personaj, dispus să lupte până la capăt pentru identificarea adevărului, iar povestea de iubire dintre Kurt și arheologul Skye, o tânără cercetătoare, prinde contur odată cu implicarea acesteia în clarificarea poveștii.
Conflictului inițial autorul îi adaugă magistral un fir narativ secundar, apariția unei invazii de alge (iarba gorgonelor) care sufocă oceanul și a căror răspândire are loc extrem de rapid. Pagubele economice estimate, problemele conexe apărute sunt magistral împletite cu ideea principală a volumului, reușind să stârnească pofta cititorului de a afla finalul.
Romanul ne poartă și de această dată prin zone minunate, iar descrierile și întâmplările prin care trec personajele ne vor face să exclamăm „maestrul s-a întors…”. Temele abordate de cei doi autori îl determină pe pasionatul de lecturi de aventuri să se gândească cu seriozitate că o descoperire revoluționară (chiar dacă aici este doar la nivel de ficțiune) ajunsă pe mâinile unor persoane fără scrupule ar putea conduce spre un dezastru de proporții.
Volumul este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”
• este vorba de „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, lucrare din anul 1845 – reper fundamental pentru muzica psaltică românească • prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al lansării de carte este dr. Eduard Claudiu Brăileanu
Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4) găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, de Anton Pann.
Preocupat de formarea muzicienilor și a cântăreților de strană, marele Anton Pann a elaborat, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Bazul teoretic și practic al muzicii” – cea mai amplă lucrare teoretică a sa și un reper fundamental pentru muzica psaltică românească.
Potrivit organizatorilor lansării, volumul sintetizează cunoștințele muzicale ale epocii, având un important rol pedagogic și normativ, dar și o relevanță actuală prin explicațiile privind interpretarea și tehnica vocală.
Ediția îngrijită de dr. Constantin Răileanu reunește facsimilul ediției din anul 1845, cu text chirilic și notația muzicală originală, transliterarea și adaptarea textului la limba română actuală, precum și transpunerea notației în sistemul muzical occidental. Volumul este completat de un amplu studiu introductiv semnat de dr. Constantin Răileanu și de o postfață a prof. univ. dr. Vasile Vasile, care oferă contextul istoric și teoretic necesar înțelegerii lucrării.
Prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al evenimentului cultural este dr. Eduard Claudiu Brăileanu, din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.






















