Cultură
Recomandare de lectură: IKIGAI, HÉCTOR GARCÍA (KIRAI), FRANCESC MIRALLES, Editura Humanitas, București, 2017
Héctor García (Kirai) s-a născut la Valencia, în 1981, și locuiește la Tokyo din 2014, informațiile postate pe site-ul său fiind un punct de referință mondial în materie de cultură populară japoneză. De asemenea, este autorul cărții “Un Geek en Japón.”
Francesc Miralles s-a născut la Barcelona, în 1968, și este un jurnalist specializat în psihologie și spiritualitate. Publică în mod curent în El País Semanal și în reviste de dezvoltare personală. În limba română au fost traduse două dintre romanele sale, „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”, scris împreună cu Care Santos, și „Iubire cu i mic”.
„Ikigai. Secrete japoneze pentru o viață lungă și fericită” are ca moto un proverb ce rezumă întreaga filozofie japoneză: “Doar fiind activ, îți vei dori să trăiești o sută de ani.” Conceptul ikigai se traduce în linii mari prin fericirea de a fi mereu ocupat și are legătură cu logoterapia (terapia sensului vieții), dar este mai mult decât atât și pare să explice extraordinara longevitate a japonezilor, mai ales a celor din insula Okinawa, unde numărul persoanelor centenare la suta de mii de locuitori este de 24,55, cu mult peste media mondială. Pe lângă alimentație, viața simplă, petrecută în natură, ceaiul verde și clima tropicală, se pare că la baza existenței îndelungate a acestor oameni stă ikigai-ul care le guvernează viața. Cercetând fenomenul chiar în mijlocul acestor oameni, timp de aproximativ un an de zile, cei doi autori au ajuns la concluzia că ikigai înseamnă bucuria de a trăi. Obiectivul cărții de față este acela de a ne apropia de secretele japonezilor centenari și de a oferi cititorilor ei instrumentele pentru a putea trăi o viață sănătoasă și fericită.
Parcurgând volumul, citim despre: Filosofia ikigai, Secrete antiaging, Maeștri ai vieții îndelungate, De la logoterapie la ikigai, Să intri în flux cu fiecare activitate, Sfaturi ale persoanelor de peste o sută de ani, Regimul alimentar ikigai, Mișcarea ușoară înseamnă o viață mai lungă, Reziliența și wabi-sabi.
Filosofia ikigai se bazează pe zece legi: Fii mereu activ, nu te pensiona niciodată; Privește lucrurile cu calm; Nu mânca pe săturate; Înconjoară-te de prieteni buni; Fii în formă pentru următoarea ta aniversare; Zâmbește; Reconectează-te la natură; Fii recunoscător; Trăiește clipa; Urmează-ți ikigai-ul.
Odată înțelese, parcurse și puse în practică toate acestea, ajungem la concluzia că, de fapt, ikigai înseamnă arta de a trăi cu adevărat.
Acest volum este disponibil pentru public, spre împrumut, la Biblioteca Județeană „Panait Istrati” Brăila. Disponibilitatea titlului poate fi consultată în catalogul electronic al bibliotecii – https://toread.bjbraila.ro/opac.
Cultură
Cartea lui Anton Pann, lansată la Biblitoteca Județeană „Panait Istrati”
• este vorba de „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, lucrare din anul 1845 – reper fundamental pentru muzica psaltică românească • prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al lansării de carte este dr. Eduard Claudiu Brăileanu
Sala „Fănuș Neagu” a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4) găzduiește miercuri, 18 noiembrie 2026, începând cu ora 17:00, lansarea cărții „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, de Anton Pann.
Preocupat de formarea muzicienilor și a cântăreților de strană, marele Anton Pann a elaborat, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, „Bazul teoretic și practic al muzicii” – cea mai amplă lucrare teoretică a sa și un reper fundamental pentru muzica psaltică românească.
Potrivit organizatorilor lansării, volumul sintetizează cunoștințele muzicale ale epocii, având un important rol pedagogic și normativ, dar și o relevanță actuală prin explicațiile privind interpretarea și tehnica vocală.
Ediția îngrijită de dr. Constantin Răileanu reunește facsimilul ediției din anul 1845, cu text chirilic și notația muzicală originală, transliterarea și adaptarea textului la limba română actuală, precum și transpunerea notației în sistemul muzical occidental. Volumul este completat de un amplu studiu introductiv semnat de dr. Constantin Răileanu și de o postfață a prof. univ. dr. Vasile Vasile, care oferă contextul istoric și teoretic necesar înțelegerii lucrării.
Prezintă: dr. Constantin Răileanu și Laurențiu Ionescu, iar moderator al evenimentului cultural este dr. Eduard Claudiu Brăileanu, din cadrul Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.






















