Local
Război cu braconierii, pe bani europeni
• proiectul se referă la consolidarea capacităților operaționale ale instituțiilor partenere în combaterea braconajului și pescuitului ilegal, contribuind astfel la protecția și conservarea biodiversității în Regiunea Bazinului Mării Negre • în cadrul proiectului coordonat de IPJ Brăila se vor face acțiuni în teren, iar partenerii români, ucraineni și moldoveni vor face schimb de cunoștințe și experiență în combaterea braconajului • de asemenea, vor fi achiziționate autoturisme, tehnică de calcul, care vor fi folosite în atingerea obiectivelor proiectului, împreună cu partenerii instituționali
Cooperare transfrontalieră pentru combaterea braconajului și pescuitului ilegal! Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Brăila, ca lider de proiect, împreună cu autoritățile din Republica Moldova și Ucraina, a lansat un proiect ISTROS cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT Bazinul Mării Negre 2021–2027. Obiectivul general al proiectului se referă la consolidarea capacităților operaționale ale instituțiilor partenere în combaterea braconajului și pescuitului ilegal, contribuind astfel la protecția și conservarea biodiversității în Regiunea Bazinului Mării Negre. Lider de proiect este Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, iar ca parteneri apar Instituția Prefectului Brăila, Unitatea 3058 a Gărzii Naționale a Ucrainei, Izmail – Ucraina și Inspectoratul Național de Securitate Publică (Republica Moldova).
În cadrul unei conferințe de presă cu subiect principal proiectul BSB00927 – ISTROS ”Strengthening Biodiversity Protection Cross Borders” reprezentanții IPJ Brăila, ai Prefecturii Brăila și partenerii din Ucraina și Republica Moldova, au făcut o prezentare a proiectului și a obiectivelor urmărite.
Pentru atingerea obiectivului propus vor fi implementate o serie de activități complementare, respectiv trei workshop-uri dedicate dezvoltării comune a unui Ghid de Bune Practici pentru combaterea braconajului și pescuitului ilegal, campanii de informare și conștientizare, exerciții de teren comune. Ghidul va fi conceput într-o manieră modulară pentru a permite adaptarea și replicarea în alte regiuni sau ecosisteme, sprijinind totodată transferul de cunoștințe către alte instituții și extinderea soluției în afara parteneriatului. Cel mai important este că se vor face achiziții de echipamente specializate, menite să ajute la combaterea faptelor ilegale de braconaj pe Fluviul Dunărea. ”Bazinul Mării Negre este o regiune cu o valoare ecologică excepțională, adăpostind o diversitate remarcabilă de specii și habitate protejate la nivel european. Cu toate acestea, regiunea se confruntă cu amenințări din partea braconajului și pescuitului ilegal, care afectează direct biodiversitatea, sustenabilitatea resurselor naturale și echilibrul ecosistemelor acvatice și terestre. Ca răspuns la aceste provocări, parteneriatul proiectului, condus de Inspectoratul de Poliție Județean Brăila din România, împreună cu parteneri din România, Republica Moldova și Ucraina, își propune să combată aceste activități ilegale pentru a proteja și conserva biodiversitatea regiunii. Proiectul adoptă o abordare colaborativă și transnațională, fundamentată pe principiile cooperării europene: dezvoltare comună, implementare comună și finanțare comună. Această metodă asigură crearea și validarea unui Ghid de Bune Practici pentru combaterea braconajului și pescuitului ilegal, adaptat specificului Bazinului Mării Negre. Cooperarea transnațională este esențială pentru armonizarea eforturilor, partajarea bunelor practici și valorificarea expertizei și resurselor colective ale țărilor partenere, conducând la rezultate mai eficiente și sustenabile în protecția biodiversității. Echipamentele specializate achiziționate de către toți partenerii vor îmbunătăți capacitățile operaționale, oferind suport tangibil pentru eforturile de conservare a biodiversității”, se explică în documentația proiectului.
Bugetul total al proiectului este de 1.276.039,70 EUR, din care 1.148.435,71 EUR (90%)
reprezintă contribuția nerambursabilă din fonduri europene Interreg, iar 10% reprezintă co-finanțarea asigurată de către partenerii proiectului.
Acest proiect este implementat de Inspectoratul de Poliție Județean
Brăila, dar reunește patru instituții partenere din regiunea Bazinului Mării Negre, respectiv Inspectoratul de Poliție Județean Brăila (România) – Partener Lider; Instituția Prefectului – Județul Brăila (România)- Partener; Unitatea 3058 a Gărzii Naționale a Ucrainei, Izmail (Ucraina)- Partener; Inspectoratul Național de Securitate Publică (Republica Moldova)- Partener.
Proiectul ISTROS, cu o durată de implementare de 30 de luni, se va desfășura în perioada 16 septembrie 2025 -15 martie 2028.
La conferința de deschidere a proiectului ISTROS au participat membri ai echipelor de implementare și reprezentanți ai conducerii instituțiilor implicate, după cum urmează: comisar-șef Condruz Valentin-Dorin, aflat la comanda IPJ Brăila, alături de membri ai echipei de implementare a proiectului; maior Turlak Mykola, comandant adjunct al Unității 3058 a Gărzii Naționale a Ucrainei – Izmail și coordonator de proiect; Negură Vladimir, șef al Direcției Relații Internaționale și Afaceri Europene din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, reprezentând Inspectoratul Național de Securitate Publică; cms. de poliție Pavel Mihai, șef al Serviciului de Ordine Publică din IPJ Brăila- manager de proiect; Soare Carmen, consilier pentru afaceri europene în cadrul Instituției Prefectului – Județul Brăila, coordonator de proiect.
Conferința a fost prezidată de cms. șef Valentin Condruz, iar moderarea evenimentului a fost asigurată de inspector de poliție Alexandru Anamaria, membru al echipei de implementare a proiectului.
Fiind vorba despre un proiect implementat de Inspectoratul de Poliție Județean Brăila, șeful instituției, Valentin Dorin Condruz, adjunctul IPJ Brăila care îndeplinește atribuțiile de inspector șef, a vorbit despre importanța acestui proiect și a mulțumit tuturor celor implicați. ”În baza unor exerciții comune și schimb de experiență, proiectul oferă un context practic în care instituțiile implicate pot colabora, pot învăța unele de la altele și pot dezvolta soluții aplicabile în activitatea curentă. Este vorba și de achiziție de tehnică în cadrul acestui proiect, este vorba de autoturisme, tehnică de calcul, care vor fi folosite în atingerea obiectivelor proiectului, împreună cu partenerii instituționali. Evident că în momentul în care această tehnică va intra în patrimoniul IPJ Brăila, de la acel moment și activitatea de mentenanță va fi asigurată din bugetul inspectoratului, care prevede și fonduri pentru mentenanța tuturor elementelor tehnice pe care le avem în dotare”, a declarat insp. șef Valentin Condruz.
La nivelul județului Brăila sunt vizate de acest proiect două zone importante, Insula Mare Brăilei și Insula Mică, dar și în Republica Moldova și Ucraina sunt mai multe zone vizate.
Braconajul este ”în floare” la Brăila
În ultimii ani, numeroase fapte ilegale pe linia pescuitului pe Fluviul Dunărea, cu obiecte interzise, plase de pescuit, au fost constatate de polițiști și importante cantități de pește au fost confiscate.
În iulie 2025, au fost percheziții în localitățile Stăncuța și Gura Călmățui. S-au găsit unelte de pescuit comercial și pește din specia sturion. Astfel, la domiciliul unui bărbat din sat Gura Călmățui au fost descoperite și ridicate 13 unelte de pescuit comercial și un motor de ambarcațiune, iar un tânăr din comuna Stăncuța avea cantitatea de 10 kg de pește din specia sturion.
În aprilie 2024, la domiciliile a trei bărbați, toți din comuna Mărașu, au fost descoperite opt plase de pescuit și 16 kg de pește din specia scrumbie, iar doi bărbați din localitatea Frecăței aveau patru plase de pescuit și 42 kg de pește. S-a acționat în Insula Mare a Brăilei pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale din domeniul piscicol, fiind legitimate 65 de persoane și verificate 48 de autovehicule.
Polițiștii au efectuat 11 percheziții la domiciliile mai multor persoane, pe raza localităților Mărașu și Frecăței, bănuite pentru fapte de braconaj piscicol, au fost descoperite plase de pescuit și pește din specia scrumbie, iar toate bunurile au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor într-un dosar penal întocmit sub aspectul savârșirii infracțiunilor de deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui și altor viețuitoare acvatice obținute din pescuit ori produselor din pește, producerea, importul, comercializarea, deținerea sau folosirea la pescuit de către persoanele neautorizate a năvoadelor, voloacelor, prostovoalelor, vârșelor, vintirelor, precum și a altor tipuri de unelte de pescuit comercial și producerea, importul, deținerea, comercializarea sau utilizarea uneltelor de plasă tip monofilament.
Braconaj piscicol masiv în Insula Mare.
În aprilie 2023, peste 340 de kg de pește a fost cantitatea ridicată de poliţişti, în urma unor percheziţii în comuna Măraşu. La domiciliul unui bărbat au fost descoperite 86 de kilograme de pește din specia crap și scrumbie, o plasă pentru pescuit multifilament și un motor de barcă. Alţi doi bărbați din comuna Mărașu aveau cantitatea de 158,5 kilograme de pește din specia crap, iar un tânăr din sat Țăcău deţinea 10 plase de pescuit de tip multifilament.
Și acestea sunt doar câteva exemple!
Local
O eroare de soft a pus în funcțiune sistemele de alarmare din localitățile brăilene de pe malul Siretului. ISU precizează că nu e niciun pericol
Un mesaj care ar fi trebuit să fie transmis doar în localitățile aflate în proximitatea Barajului Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț, s-a auzit și în difuzoarele de mare putere ale sistemelor de alarmare montate de-a lungul râului Siret, în județul Brăila.
Mesajul avertiza despre o creștere a nivelului râului ca urmare a unei deversări controlate efectuate la barajul de lângă Piatra Neamț.
Astfel, locuitorii unor așezări brăilene precum Cotu Lung sau Vădeni, unde sunt montate sisteme de înștiințare-alarmare au putut auzi mesajul și s-au gândit că proprietățile lor ar putea fi în pericol.
Ca urmare, mulți au sunat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila, pentru a cere lămuriri. ISU a transmis un comunicat de presă prin care a informat că nu există niciun motiv de alarmare, mesajul de la sistemul de alarmare fiind destinat doar localităților din apropierea barajului, transmiterea sa și în localitățile de pe malul Siretului din județul Brăila fiind cauzată de o eroare de soft apărută în sistem.
”Astăzi, 07 noiembrie 2026, în jurul orei 16.00, din cauza unei erori de soft, în sistemul de înștiințare-alarmare la inundații pe râul Siret, care funcționează și pe raza județului Brăila, a fost transmis un mesaj către populație privind deversarea controlată din Barajul Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț. Mesajul nu era destinat localităților brăilene, care nu vor fi afectate de actuala situație. Atunci când va fi necesar, autoritățile locale și populația din localitățile județului Brăila, aflate în albia majoră a râului Siret, vor fi anunțate în timp operativ despre astfel de deversări controlate, astfel încît să poată lua măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Brăila.
Local
Fost șef al IPJ Brăila, cu multă experiență în prafuri, numitul Chivu Cătălin a găsit făină în loc de cocaină!
Azi dimineață, numitul Chivu Cătălin a făcut un filmuleț cu o ”mare” descoperire pe Faleză: niște pungi cu ”praf” alb aruncate într-un coș de gunoi.
Fost șef al IPJ Brăila care a avut de-a face în viața lui profesională cu ceea ce se cheamă prafuri de mare risc, Chivu a considerat că trebuie să anunțe poliția ca să cerceteze ”enormitatea” întâmplată la Brăila, pe Faleza Dunării.
”Ia uitați ce este aici! Eu în clipa asta sun la poliție”, a zis polițistul pensionar ca și când ar fi descoperit niște kilograme de cocaină care ar valora, vă dați seama, o sumă uriașă.
Atât de uriașă încât nici un copil care s-a mai uitat pe la filme polițiste nu ar fi crezut că a fost aruncată la gunoi. Sigur, numitul Chivu nu a ratat ocazia să critice poliția că se mișcă greu, dar că el îi așteaptă pe cei de la Crimă organizată.
Zis și făcut! S-a mobilizat DIICOT-ul, s-au luat probe, s-au trimis la Constanța, așadar s-au consumat resurse din banii contribuabililor ca să i se dovedească numitului Chivu că la mijloc era doar făină.
De fapt, niște puști au făcut o farsă, iar deșteptul polițist pensionar, care a fost anunțat ”de cineva”, a intervenit prompt. Și-o fi pus întrebarea că poate cineva și-a bătut joc de el?
Până una alta, el a dat-o mai departe și-a aruncat-o în cârca DIICOT că poate polițiștii de la Crimă Organizată nu erau suficient de ocupați.
Cu asta se ocupă numitul Chivu Cătălin când nu merge în pelerinaje cu pensionarii de la Asociația ”Ana Aslan” sau când nu controlează activitatea spitalului din Făurei ca membru în Consiliul de Administrație din partea PNL. E ocupat, ce mai!
Poziția oficială a polițiștilor de la Crimă Organizată: făină alimentară
”Având în vedere sesizarea prin apel 112 a polițiștilor și informațiile apărute în spațiul public (postarea lui Chivu – n.n) cu privire la prezența unei substanțe susceptibilă de a avea efect psihoactiv, polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat cercetări cu privire la împrejurările în care a fost depozitată substanța pulverulentă de culoare albă, astfel că a fost identificat un tânăr care ar fi aruncat substanța respectivă în spațiul de depozitare pentru deșeuri, fără a urmări provocarea unei stări de panică în rândul populației sau generarea unor suspiciuni cu privire la natura acesteia, afirmând că este făină alimentară.
Totodată, în urma analizelor de laborator a rezultat că respectiva substanță nu face parte din categoria substanțelor stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu modificările și completările ulterioare și nici alte substanțe psihoactive”.
CELE MAI CITITE
