Adaugă ca sursă preferată în Google

• încheiem  aici  seria  de articole  care  au reliefat  doar o mică parte  din activitatea  europarlamentarului  Mihai Tudose, singurul  brăilean  care candidează pe 9 iunie  pentru un nou mandat în Parlamentul European
 
Ne aflăm  în precampania  electorală  pentru  alegerile  europarlamentare.  În acest context, încheiem  sinteza  raportului  de europarlamentar  trimis de Mihai Tudose cu câteva  observații:  în primul rând,  ultimii ani au scos în evidență cât de mult ar putea să conteze pentru cetățenii români din țară dar și din străinătate dacă România ar fi reprezentată unitar în Parlamentul European, având ca principal scop apărarea intereselor naționale.  Știm bine că sunt astfel de state  care au pus întotdeauna  pe primul loc bunăstarea  propriilor cetățeni. Ultimii  ani  plini de necazuri – pandemie, războaie, criza  energetică – au evidențiat că suntem în continuare  socotiți  cetățeni de mâna  a doua.  În acest sens, a fost surprinzător să aflăm  din raportul lui Mihai Tudose că nu trebuie să fii extremist ca să supui dezbaterii  teme  corecte, cu impact major asupra  vieții cetățenilor europeni, să scoți în evidență ipocrizia, dar și incapacitatea  mai -marilor UE de a gestiona  cum ar fi, de exemplu,  tranziția spre  economia ecologică  fără a evalua corect  consecințele. 
Reducerea  utilizării  cu 50 % a pesticidelor,  ambiția  climatică  și securitatea alimentară,  impactul financiar asupra cetățenilor, infrastructura pentru mașini electrice, în contextul elanului legislativ  nerealist, gestionarea  defectuoasă a consecințelor social-economice  ale Pactului Verde, nu doar pentru a impulsiona  transformările ecologice  și multe alte astfel  de teme  care au dus la creșterea inflației, a prețurilor, la prăbușirea  turismului în Europa au fost abordate de europarlamentarul Mihai Tudose. Din păcate, răspunsurile oferite  nu sunt satisfăcătoare. Iată de ce  alegerile  europarlamentare  în noul context au devenit importante pentru că este vorba de viitorul nu numai al nostru ci și al Europei.
Strategia UE „De la fermă la consumator”: ÎUnde-i echilibrul între ambiția climatică și securitatea alimentarăÎ
Întrebare cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei, la 21 octombrie 2021: Producția de cereale din UE ar urma să scadă, în urma aplicării Strategiei „De la fermă la consumator”, cu 15 %, cea de carne cu 14 %, de legume cu 12 % și de lapte cu 10 %. Creșterea prețurilor la producția internă ar afecta competitivitatea UE și, combinată cu diminuarea producției, ar determina majorarea importurilor. ”Consideră Comisia Europeană că este necesar un echilibru între ambiția climatică și securitatea alimentară, nemaivorbind  de impactul  financiar asupra cetățenilor?
Are în vedere Comisia Europeană o adecvare la realitățile specifice agriculturii fiecărei țări a obiectivelor generice – precum reducerea utilizării cu 50 % a pesticidelor?
Solicit Comisiei Europene să revizuiască strategia „De la fermă la consumator”, pe baza analizei studiilor de impact și să țină cont, în primul rând, de interesul cetățenilor, nu de obiective abstracte”, a punctat europarlamentarul  social-democrat.
Răspuns dat de dl Wojciechowski în numele Comisiei Europene, la 13 ianuarie 2022:
(…) Comisia s-a angajat să sprijine toate inițiativele legislative semnificative ale strategiei „De la fermă la consumator” printr-o evaluare a impactului. (…)În absența unei tranziții precum cea prevăzută în strategia „De la fermă la consumator” și în strategia privind biodiversitatea, securitatea alimentară va fi grav amenințată pe termen lung, cu efecte ireversibile la nivel mondial. În ceea ce privește țintele cantitative cuprinse în strategie, inclusiv cele în materie de reducere a riscului global și a utilizării pesticidelor chimice cu 50 % până în 2030, este important de remarcat faptul că acestea sunt ținte la nivelul UE și că ele reflectă un angajament politic. Ca parte a evaluării din perspectiva unei mai bune legiferări a Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor și a impactului unei posibile revizuiri a acesteia, aflate în curs, se efectuează în prezent o evaluare a impactului țintelor în materie de reducere a riscului și de utilizare a pesticidelor din cadrul strategiei „De la fermă la consumator”.
Includerea  gazului natural și a energiei nucleare în taxonomia UE:”E nevoie de măsuri concrete și realiste din partea Comisiei Europene pentru a veni în sprijinul cetățenilor”
Întrebare cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei, la 19 noiembrie 2021:
”În condițiile creșterii masive a prețului energiei în UE, consider că e nevoie de măsuri concrete și realiste din partea Comisiei Europene pentru a veni în sprijinul cetățenilor și economiilor UE, începând cu includerea gazului natural și a energiei nucleare în Actul delegat complementar la legislația UE privind taxonomia. Numeroase state membre, între care și România, au adresat oficial cereri în acest sens”, a semnalat Mihai Tudose. În aceste condiții, are Comisia Europeană în vedere să includă gazul natural și energia nucleară în actul delegat pentru completarea Regulamentului (UE) 2020/852 referitor la taxonomie?
Răspuns dat de dna McGuinness în numele Comisiei Europene, la 17 decembrie 2021:
Comisia va adopta în viitorul apropiat Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei. Acest act delegat va acoperi activitățile care nu au fost incluse în primul Act delegat privind taxonomia UE în domeniul climei, în special anumite sectoare ale energiei, în conformitate cu cerințele Regulamentului privind taxonomia. Actul delegat complementar va acoperi gazul natural și tehnologiile conexe ca activități de tranziție (…)Actul delegat va acoperi, de asemenea, activitățile din domeniul energiei nucleare, sub rezerva procesului specific de evaluare instituit în acest scop și în conformitate cu acesta. 
Deficitul UE de instalații  energetice  ecologice: ”Importurile UE de material economic utilizat în sectorul energiei verzi, de două ori mai mari decât exporturile europene”
Întrebare cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei, la 8 decembrie 2021:
Importurile UE de material economic utilizat în sectorul energiei verzi (în special panouri solare și biodiesel) au fost, în 2020, de două ori mai mari decât exporturile europene: (…)importăm cu 250 % mai mult, ca valoare, față de 2015. În același interval, exportul UE de turbine eoliene a scăzut cu 1 %, indicând o tendință îngrijorătoare pentru ceea ce poate fi un atu european. (…) Riscăm să fim prizonierii „verzi” ai regimurilor exportatoare de resurse naturale și material industrial. Tranziția energetică presupune oportunități economice care trebuie valorificate, în special în țările cu potențial industrial și forță de muncă accesibilă, așa cum este România.
Ce măsuri propune Comisia Europeană pentru a spori producția UE de instalații energetice verzi, astfel încât să determine deopotrivă creștere economică echilibrată geografic și autonomia strategică a UE?, a întrebat europarlamentarul PSD.
Răspuns dat de dl Breton în numele Comisiei Europene, la 25 februarie 2022:
(…) Comisia a contribuit considerabil la instituirea mai multor alianțe industriale menite să consolideze punctele forte ale UE în materie de producție în domenii strategice, cum ar fi bateriile, hidrogenul sau materiile prime critice. O altă pârghie importantă este finanțarea personalizată prin intermediul finanțării UE (fondul pentru inovare, Orizont Europa) și al finanțării naționale. O alta constă în punerea în legătură a producătorilor acestor tehnologii cu principalii cumpărători. (…)În paralel, Comisia își continuă activitatea de analizare a dependențelor strategice și a soluțiilor posibile pentru reducerea acestora, luând în calcul inclusiv diversificarea surselor pentru factorii de producție și componentele critice.
Strategia europeană pentru turism: ”Acest sector esențial al economiei europene asigura, înainte de pandemie, peste 11 % din locurile de muncă ale cetățenilor europeni”
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  adresată Comisiei, la 24 decembrie 2021:
Raportul nr. 27/2021 al Curții de Conturi Europene recomandă Comisiei Europene să prezinte o strategie a UE în domeniul turismului. Acest sector esențial al economiei europene asigura, înainte de pandemie, aproape 10 % din produsul intern brut al UE și peste 11 % din locurile de muncă ale cetățenilor europeni. Impactul sectorial al pandemiei este devastator și obligă la un sprijin direct proporțional. (…) Comisiei îi revine rolul esențial de a sprijini eforturile statelor membre. În acest sens, apreciez demararea procesului de definire a Agendei europene pentru 2030 privind turismul.
1. Care este stadiul elaborării acestei agende și când preconizează Comisia că va fi lansată, astfel încât să răspundă necesității stringente din sectorul turistic?
2. Ce măsuri are în vedere Comisia pentru a corecta deficiențele semnalate în raportul Curții de Conturi în ceea ce privește accesarea fondurilor europene prin Fondul european de dezvoltare regională?
Răspuns comun dat de dl Breton în numele Comisiei Europene, la 11 martie 2022:
1. În data de 4 februarie 2022, Comisia a prezentat o cale de tranziție pentru turism, care a fost elaborată în cadrul unui proces comun cu părțile interesate prin care s-a urmărit să se definească acțiuni și obiective pentru tranziția verde și digitală către un ecosistem turistic mai rezilient. Comisia a implicat statele membre în acest proces prin intermediul mai multor reuniuni de consultare cu Comitetul consultativ pentru turism (TAC) și cu Grupul de lucru pentru turism al Consiliului, cu scopul de a se asigura că acțiunile ar putea constitui baza pentru o agendă a UE privind turismul.
2. Grupul de experți al Comisiei pentru fondurile din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC) și Grupul de experți pentru coeziune teritorială și chestiuni urbane sprijină diseminarea noilor orientări strategice privind turismul. Grupurile analizează, de asemenea, principiile directoare pentru criteriile de selecție a proiectelor în contextul instrumentelor de finanțare ale UE reglementate de RDC, inclusiv Fondul european de dezvoltare regională. Această difuzare a informațiilor se bazează pe prezentarea domeniului de aplicare a politicii de coeziune pentru sprijinirea turismului în perioada 2021-2027, care are în prezent obiective specifice dedicate turismului, precum și pe dispozițiile legale privind sustenabilitatea financiară a acțiunilor sprijinite și pe indicațiile privind cooperarea în domeniul turismului.
Pentru o tranziție climatică  echitabilă  social : ”Câte locuri de muncă estimează Comisia că vor dispărea”
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris adresată Comisiei, la 24 decembrie 2021:
Recomandările din 14 decembrie 2021 ale Comisiei Europene pentru limitarea impactului social al tranziției ecologice sunt, în opinia mea, insuficiente, punctează Mihai Tudose. Sursa citată continuă: Pe de o parte, Comisia ia decizii în plan economic, iar pe de altă parte se mulțumește să recomande în sfera socială. Ne aflăm în fața unui dublu standard, criticat și de Confederația Europeană a Sindicatelor. Consider că este necesară o acțiune fermă din partea Comisiei pentru gestionarea consecințelor social-economice ale Pactului Verde, nu doar pentru a impulsiona transformările ecologice – care sunt necesare, în măsura în care sunt sustenabile economic și echitabile social.
1. Apreciez prognoza Comisiei că tranziția ecologică poate crea un milion de locuri de muncă în UE până în 2030 și două milioane până în 2050. Câte locuri de muncă estimează, însă, Comisia că vor dispărea prin trecerea UE la economia neutră climatic?
2. Întrucât amploarea tranziției ecologice depășește capacitatea de reacție a politicilor naționale, are în vedere Comisia să-și exercite competențele partajate, ce-i revin pentru protecția socială a cetățenilor UE, într-un mod mai consistent decât aceste orientări politice generale și prin instrumente mai prompte și mai realiste decât Fondul social pentru climat, cu surse de finanțare incerte și prevăzut a deveni operațional abia în 2025?
Răspuns dat de dl Schmit în numele Comisiei Europene, la 11 martie 2022:
(…)Punerea în aplicare a politicilor de însoțire adecvate poate contribui la crearea a aproximativ 1 milion de locuri de muncă de calitate în UE până în 2030 și a 2 milioane până în 2050 (cifrele iau deja în calcul pierderea estimată a aproximativ 495 de mii de locuri de muncă în sectoarele asociate industriei miniere și motorului cu ardere). Vor fi create noi locuri de muncă în domeniul energiei din surse regenerabile, al construcțiilor, al economiei circulare și al electromobilității. (…)Pe lângă Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice, sunt disponibile mai multe oportunități de finanțare: Fondul pentru o tranziție justă, în valoare de 19,3 miliarde EUR, sprijină lucrătorii și regiunile care se estimează că vor fi cele mai afectate de tranziția verde, printre altele prin perfecționare/recalificare și diversificare economică; Mecanismul de redresare și reziliență, în valoare de 723,8 miliarde EUR, din care 37 % sunt dedicate cheltuielilor ecologice, iar 30 % obiectivelor sociale; Fondul social european Plus, în valoare de 99,3 miliarde EUR, sprijină politicile în materie de competențe și reformele structurale; el este completat de REACT-EU, în valoare de 55 miliarde EUR; Invest EU, în valoare de 26,2 miliarde EUR, abordează problema deficitului de competențe și susține renovările menite să crească performanța energetică și energia din surse regenerabile.
Riscul inflaționist al tranziției energetice : ”Există o legătură între încurajarea renunțării la combustibilii fosili și creșterea masivă a prețurilor la energie”
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris   adresată Comisiei, la 19 ianuarie 2022:
 Unul dintre cele mai serioase avertismente vine din partea unuia din cei șase membri ai Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene, dna Isabel Schnabel. În discursul său de la reuniunea anuală a Asociației Americane de Finanțe, reputata economistă a atras atenția asupra relației dintre tranziția verde și politica monetară. Investițiile în scădere în combustibilii fosili, capacitatea insuficientă de producție a energiilor regenerabile și prețurile în creștere ale carbonului sunt premisele unei tranziții ecologice prelungite, cu facturi la energie tot mai împovărătoare pentru consumatorii individuali și companii.
Consideră Comisia Europeană că există o legătură între încurajarea renunțării la combustibilii fosili și creșterea masivă a prețurilor la energie în 2021? Conform evaluărilor Comisiei, tranziția energetică prezintă riscuri inflaționiste pentru UE, în 2022 și anii următori?
Răspuns dat de dl vicepreședinte executiv Timmermans în numele Comisiei Europene, la 20 aprilie 2022:
Creșterea prețurilor la energia electrică este determinată în principal de creșterea, la nivel global, a prețurilor la gaze. (…)
Tranziția de la combustibilii fosili nu este cauza creșterii prețurilor la energie, ci mai degrabă soluția. (…)Comisia propune acțiuni comune ale UE pentru a reduce dependența noastră de importurile de gaze naturale pe termen mediu, garantând, în același timp, securitatea aprovizionării și furnizarea de energie electrică la prețuri accesibile pe termen scurt. Accelerarea în continuare a tranziției către o energie curată și câștigurile în materie de eficiență energetică reprezintă cea mai bună modalitate de a garanta securitatea aprovizionării și accesibilitatea din punct de vedere financiar.(…)
 În general, ecologizarea economiei ar trebui să reducă cererea de combustibili fosili și să exercite presiuni în sensul scăderii prețurilor internaționale.
Plafonarea prețului gazului : ”Comisia Europeană este între cei direct responsabili de povara facturii la energie”
Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris  adresată Comisiei, la 18 ianuarie 2022:
15 state membre au cerut, de câteva luni, plafonarea prețului gazului și, în sfârșit, avem niște linii generale pentru o propunere legislativă.
Consider că, prin tergiversare, Comisia Europeană este între cei direct responsabili de povara facturii la energie pe care cetățenii UE trebuie să o suporte în această iarnă, a subliniat Mihai Tudose. În ceea ce privește propunerea adresată de Comisie statelor membre, solicit clarificarea următoarelor puncte lăsate încă în incertitudine:
Ce nivel de preț maximal are în vedere Comisia Europeană pentru activarea mecanismului de plafonare? Lipsește orice referință concretă din propunerea prezentată.
Există o evaluare cu privire la impactul acestui „mecanism de corecție a pieței” asupra facturilor consumatorilor europeni?
De ce Comisia refuză instituirea unei plafonări a prețului gazului pentru un an de zile, asigurând astfel predictibilitatea facturilor, descurajarea speculei și limitarea inflației?
Răspuns dat de dna Simson în numele Comisiei Europene, la 27 ianuaire 2023:
La 22 decembrie 2022, Consiliul European a adoptat un regulament de instituire a unui mecanism de corecție a pieței pentru prețurile angro ale gazelor. (…) Regulamentul intră în vigoare la 1 februarie 2023 și se va aplica timp de un an.
Prin acest regulament, Comisia acționează pentru a aborda episoadele de prețuri excesiv de mari ale gazelor pe piața angro. Se preconizează că limitarea creșterii prețurilor gazelor va avea un impact pozitiv la nivelul comerțului cu amănuntul, reflectându-se asupra prețurilor plătite de consumatorii finali. Comisia a propus deja măsuri de urgență, aflate actualmente în vigoare, care să permită statelor membre să stabilească niveluri maxime reglementate ale prețurilor cu amănuntul pentru gaze și energie electrică atât pentru gospodării, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri).
Infrastructura de transport a României și coridoarele de solidaritate cu Ucraina : ”Aportul Comisiei Europene, de numai 250 de milioane de euro ”
Întrebarea prioritară cu solicitare de răspuns scris  adresată Comisiei, la 2 decembrie 2022:
România asigură tranzitul a două treimi din exporturile de cereale ale Ucrainei. Acest efort din partea țării mele implică o presiune masivă pe infrastructura de transport.
Apreciez decizia UE privind mobilizarea unui fond de un miliard de euro pentru a sprijini coridoarele de solidaritate create pentru a facilita exporturile de cereale ucrainene. Consider, însă, insuficientă această sumă în raport cu nevoile din teren. Este dezolant aportul Comisiei Europene, de numai 250 de milioane de euro, sub formă de granturi, diferența până la un miliard urmând a fi completată de Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială.
1. Are în vedere Comisia Europeană majorarea bugetului de sprijin pentru coridoarele de solidaritate?
2. Cum intenționează concret Comisia să sprijine infrastructura României pentru a face față provocării majore cu care se confruntă? Am în vedere aici, nu programele clasice de finanțare UE, ci răspunsul specific acestei situații complet atipice și foarte grave.
Răspuns dat de dna Vălean în numele Comisiei Europene, la 18 ianuarie 2023:
La 11 noiembrie 2022, Comisia, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Grupul Băncii Mondiale și-au anunțat angajamentul de a mobiliza 1 miliard de EUR pentru culoarele de solidaritate, prin intermediul programelor existente, pentru proiecte în statele membre din prima linie și în țările partenere. Sunt necesare investiții pentru sprijinirea pe termen scurt a fluxurilor de transport, precum și, într-o perspectivă pe termen mai lung, pentru a spori conectivitatea transfrontalieră a României cu Ucraina, dar și cu Moldova. Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) ar putea sprijini proiecte care facilitează și accelerează fluxurile de trafic la punctele de trecere a frontierei. Cererea de propuneri este deschisă până la 18 ianuarie 2023, iar România este încurajată să își depună candidatura împreună cu Ucraina și/sau Moldova.
În România, au fost propuse 60 milioane de euro pentru finanțarea a două proiecte care implică proiectarea și construirea unui nou pod peste râul Prut la Ungheni, precum și o acțiune de sprijinire a modernizării infrastructurii feroviare din portul Constanța.
În primăvara anului 2023 va fi lansată o cerere suplimentară de propuneri pentru proiecte de mobilitate militară care să consolideze culoarele de solidaritate.
Infrastructura pentru mașini electrice, în contextul elanului legislativ nerealist
Întrebarea cu solicitare de răspuns scris  adresată Comisiei, la 21 februarie 2023:
Legislația europeană, deja adoptată sau încă în stadiu de propunere, conturează etapele trecerii de la motoarele cu ardere internă la cele electrice: încetarea vânzării de mașini noi ce folosesc benzină ori motorină, din anul 2035, cu etapa intermediară a înjumătățirii emisiilor de CO2 ale acestui sector auto până în 2030.
Pe lângă acest regulament, votat de Parlamentul European la 14.02.2023, Comisia a propus, în aceeași zi, reducerea cu 90% a emisiilor generate de vehiculele grele până în 2040, cu mențiunea că, din 2030, țările UE vor avea obligația să achiziționeze doar autobuze cu emisii zero.
Consider nerealiste aceste termene, date fiind incapacitatea industriei auto de a face atât de rapid o asemenea trecere, precum și starea infrastructurii necesare pentru utilizarea autovehiculelor electrice în UE.
1. A ținut Comisia cont de impactul crizei energetice, determinate de războiul din imediata noastră vecinătate, în estimarea acestor etape?
2. Ce acțiuni are în vedere Comisia Europeană pentru a face posibilă conversia parcului auto european la motoarele electrice, în ritmul indicat de textele legislative, adoptate ori în curs de adoptare?
Răspuns dat de vicepreședintele executiv Timmermans în numele Comisiei Europene, la 15 mai 2023:
Invadarea Ucrainei de către Rusia a confirmat că, pentru a reduce dependența UE de combustibilii fosili importați și pentru a spori reziliența economiei noastre, este nevoie de creșterea eficienței energetice, de implementarea mai rapidă a energiei din surse regenerabile și de intensificarea electrificării. (…) Propunerile recente ale Comisiei referitoare la Regulamentul privind industria care contribuie la obiectivul zero emisii nete și la Actul european privind materiile prime critice vizează stimularea investițiilor în baterii și în materii prime pentru baterii pentru a facilita tranziția.(…) În vederea evaluării eficacității legislației, se are în vedere o revizuire a standardelor în materie de CO2 în cursul anului 2026.