Politică
PSD vrea întâlniri cu primarii la CJ pentru urgentarea proiectelor pe PNDL
• asta a anunţat, recent, preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, în cadrul unei conferinţe de presă, cu precizarea că invitaţia îi vizează pe toţi primarii brăileni, indiferent de culoarea politică • acesta a precizat că este imperios necesar ca lucrurile să se mişte cu celeritate în privinţa accesării acestor bani veniţi prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) 2
PSD-iştii brăileni vor să organizeze prin Consiliul Judeţean întâlniri cu primarii din judeţ pentru a le oferi sfaturi privind accesarea mai rapidă a fondurilor prin Programul Naţional de Dezvoltarea Locală (PNDL) 2. Preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, a făcut, recent, un apel la toţi primarii, indiferent de culoarea politică, să participe la aceste discuţii importante.
“Vrem în perioada următoare să începem discuţii cu primarii noştri, dar e un apel şi la primarii de la toate celelalte localităţi, indiferent de culoarea politică. A fost lansat PNDL 2, ştiţi foarte bine. Judeţul Brăila are o sumă importantă alocată. Apelul meu este către toţi primarii şi noi vrem să facem aceste discuţii, împreună cu Consiliul Judeţean. Vrem să stimulăm, să implicăm primarii în a pregăti foarte rapid documentaţiile proiectelor, în a face toţi paşii necesari pentru a parcurge cu viteză maximă toate etapele procedurale prevăzute de lege, în aşa fel încât, să putem folosi aceste fonduri pentru proiectele pe care şi le-a propus fiecare localitate. Pentru că sunt proiecte, unele în fază incipientă, altele începute, altele doar la nivel de intenţie şi ele trebuie să fie cuantificate într-un proiect de sine stătător care să fie pus în practică şi să producă efecte”, a afirmat Rotaru.
Cât despre motivul pentru care oraşul Făurei, condus de un primar PSD-ist nu a depus proiecte pentru finanţare prin PNDL 2, sursa citată nu a putut da încă un răspuns. Acesta a afirmat că Făurei a obţinut finanţare prin PNDL 1 şi atunci a reuşit să realizeze infrastructura legată de apă, canalizare şi străzi. Chiar şi aşa, Rotaru consideră că se puteau face eforturi pentru identificarea altor necesităţi care să poată beneficia de bani de la nivel guvernamental şi susţine că va avea o discuţie cu primarul oraşului Făurei.
Reamintim că, judeţul Brăila a urmează să primească, prin intermediul acestui program 645.623.831 milioane lei, bani cu care vor fi finanţate 99 de proiecte de infrastructură.
Politică
Sondaj INSCOP: AUR pierde peste cinci procente, în timp ce PSD crește puternic. Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri
AUR înregistrează o scădere de peste cinci puncte procentuale în intenția de vot, în timp ce PSD câștigă aproape șase procente, potrivit celui mai recent sondaj realizat de INSCOP Research. Deși rămâne pe primul loc în preferințele electoratului, AUR ajunge la 34,6%, cel mai mic nivel din ultimele 18 luni. Cercetarea sociologică arată și ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar participa împreună la următoarele alegeri parlamentare.
Potrivit sondajului publicat luni, 16 noiembrie, de platforma Informat.ro, AUR este creditat cu 34,6% din intențiile de vot, față de 39,7% în septembrie 2026. Scăderea este de 5,1 puncte procentuale și reprezintă prima diminuare importantă a susținerii pentru formațiune după o perioadă de aproximativ un an și jumătate.
În același interval, PSD a crescut de la 18,7% la 24,6%, recuperând aproape șase puncte procentuale. Social-democrații înregistrează astfel cel mai bun rezultat din ultimele 18 luni.
Pe următoarele poziții se află PNL, cu 15,1%, în scădere față de cele 16,3 procente din septembrie, și USR, care a urcat de la 9% la 11,9%.
Cum ar vota românii dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare
Clasamentul intenției de vot, în rândul respondenților care au exprimat o preferință pentru un partid, indiferent dacă au declarat că vor merge sigur la vot, este următorul:
- AUR – 34,6%
- PSD – 24,6%
- PNL – 15,1%
- USR – 11,9%
- UDMR – 3,9%
- SENS – 3%
- SOS România – 2,1%
- POT – 1,8%
- Candidat independent – 1,6%
- Alt partid – 1,3%
Datele arată că mai multe formațiuni politice se situează sub pragul electoral de 5% necesar pentru intrarea în Parlament.
Dacă sunt luați în calcul doar respondenții care au indicat un partid și au declarat că ar merge sigur la vot, AUR ar obține 34,1%, PSD 21,2%, PNL 16,4%, iar USR 14,7%.
Ce s-ar întâmpla dacă PNL și USR ar candida împreună
Sondajul INSCOP a analizat și un scenariu ipotetic în care PNL și USR ar participa la alegeri într-o alianță electorală, alături de alte formațiuni.
În această variantă, alianța PNL-USR ar obține 28,2% din intențiile de vot, în timp ce AUR ar fi cotat la 35,7%, iar PSD la 23%.
În rândul alegătorilor care declară că ar merge sigur la urne, diferența dintre primele două opțiuni s-ar reduce: AUR ar avea 35%, iar alianța PNL-USR ar ajunge la 32,1%. PSD ar fi cotat la 20,9%.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a explicat că evoluțiile înregistrate ar putea avea legătură cu încheierea crizei politice și formarea noului Guvern.
Potrivit acestuia, PSD ar putea recupera o parte dintre alegătorii pierduți anterior în favoarea AUR. Creșterea social-democraților ar putea fi legată și de susținerea suplimentară pe care o primește, de regulă, un partid în prima perioadă după instalarea la guvernare.
Ștefureac a precizat că rămâne de văzut dacă această creștere se va menține în lunile următoare.
Cum a fost realizat sondajul
Cercetarea a fost realizată de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group, în perioada 26 octombrie – 2 noiembrie 2026.
Au fost intervievate 1.197 de persoane, prin metoda mixed-mode secvențial (CATI – CAWI). Eșantionul este reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Marja maximă de eroare este de ±2,8%, la un nivel de încredere de 95%.
Politică
Mihai Tudose: ”Mecanismul European de Protecție Civilă are nevoie de un buget pe măsura riscurilor cu care ne confruntăm”
• ”costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative”, a explicat europarlamentarul român de ce a votat pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034 • ”Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități” a detaliat Mihai Tudose
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European, a declarat că a votat, în sesiunea plenară de la Bruxelles, pentru majorarea semnificativă a finanțării alocate Mecanismului European de Protecție Civilă, pentru perioada 2028-2034.
”Poziția Parlamentului European este de creștere a bugetului la 12,42 miliarde de euro, ceea ce înseamnă cu 1,74 miliarde de euro mai mult decât propunerea inițială a Comisiei Europene și cu 5,48 miliarde de euro mai mult decât a propus Președinția irlandeză a Consiliului UE.
Am dat acest mandat de negociere cu statele membre, reprezentate în Consiliu, având în vedere un fapt esențial, pe care l-a remarcat, în dezbaterea premergătoare votului, și comisarul european pentru gestionarea crizelor: costul nepregătirii pentru calamități este mult mai mare decât alocarea unui buget care poate contribui la salvarea de vieți omenești și la evitarea de pagube materiale semnificative.
Din bugetul propus de noi, 40% din fonduri urmează să fie dedicate protecției civile, 40% urgențelor sanitare și 20% sub semnul flexibilității, în funcție de necesități.
Raportul votat răspunde unei probleme grave, pe care am constatat, în ultimii ani, că o avem în UE: lacune grave, structurale, în capacitatea noastră de a anticipa urgențele, care sunt, uneori, transfrontaliere.
Și aici avem în vedere de la dezastre naturale, precum incendii, inundații ori cutremure, la urgențe sanitare. Iar provocările din ultima vreme ne arată că suntem obligați să ne pregătim și pentru riscuri precum dezastre cu o cauză tehnologică, perturbări ale aprovizionării cu apă, ale lanțurilor de aprovizionare și ale serviciilor esențiale ori atacuri asupra infrastructurii critice”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.























