Politică
Proiectele AUR pentru Brăila
• președintele interimar al AUR Brăila, Florin Cîrligea, candidat la Primăria Municipiului Brăila, a prezentat recent cele trei axe pe care mizează echipa partidului pe care îl conduce, dacă va ajunge la cârma municipalității • acesta a vorbit despre ”Brăila altfel”, ”Brăila turistică” și ”Brăila socială” • mai precis, despre transformarea Bulevardului Dorobanților într-o arteră rapidă, prin construirea a patru pasaje pietonale, despre realizarea unor dane turistice și a unui port de agrement, precum și despre înființarea de locuințe sociale moderne, din containere
Echipa AUR Brăila a lansat recent câteva propuneri de proiecte în contextul înscrierii la Alegerile Locale ce vor avea loc pe 9 iunie. Florin Cîrligea, președintele interimar al AUR Brăila și candidat pentru fotoliul de primar, a susținut o conferință de presă alături de doi colegi de partid, la rândul lor candidați pe alte funcții administrative, Mihaela Lazăr, jurist de profesie și Gabriel Dumitru Dima, fizician. Aceștia au prezentat trei axe pe care AUR le are în vedere dacă va câștiga alegerile: ”Brăila altfel”, ”Brăila turistică” și ”Brăila socială”.
După cum a explicat Cîrligea, primul proiect pe care îl propune Alianța este legat de infrastructură. Mai precis, realizarea unei artere rapide din Bulevardul Dorobanților, prin realizarea a patru pasaje pietonale.
”Ne-am dori să facem din Bulevardul Dorobanților o arteră rapidă prin construirea a patru pasaje peste principalele intersecții: Strada Școlilor, Republicii, General Eremia Grigorescu sau Gării, cum o știe toată lumea și peste Calea Galați. Personal, am făcut un test. Și de exemplu la ora 10:30 și 11:00, distanța dintre Bariera Călărașilor și strada Plantelor, Carantina la fostul abator, se străbate între 15 și 20 de minute. Mai ales în jur de 16:30 – 17:00, când pleacă lumea de la serviciu, iar dimineață, când vin copiii la școală și lumea merge la serviciu, această distanță se străbate între 30 și 40 de minute. Pe timp de noapte stimați colegi și prieteni, vă spun că această distanță, când semafoarele sunt pe intermitent, în 7 minute, străbați toată distanța din Barieră până la abator, pe strada Carantina. Ce înseamnă asta? Construirea acestor pasaje, care toate patru nu costă mai mult decât 5% din valoarea podului peste Dunăre și care în opinia mea sunt mult mai folositoare pentru brăileni, aici făcându-se economie de carburanți masivă, poluare și timp. Pentru că timpul înseamnă bani”, a declarat Cîrligea.
Acesta a explicat că mai există astfel de pasaje în țară și a dat ca exemplu Bihorul, precizând totuși că acolo construcțiile sunt mult mai mari decât cele de care ar fi nevoie pe Dorobanți. Cîrligea a afirmat că un pasaj nu ar trebui să aibă mai mult de 50 – 60 de metri deschidere, ceea ce ar însemna undeva la 4-5 milioane euro cu TVA pentru un pasaj.
Totodată, afaceristul a vorbit despre necesitatea realizării ”Centurii de Nord”, pentru a devia traficul greu din cartierele Vidin, Brăilița și Carantina, pe o șosea care să se lege de Drumul Expres Brăila-Galați.
”Prin spate pe drumul 22B, care e Digul. Prin zona aceea, prin spate pe la fostul depozit «Petrom», până în portul Brăila. Cei care locuiesc în Vidin sau în zona aceea știu cu ce se confruntă. Degeaba reparăm noi străzile. Nu au fost construite și proiectate în așa fel încât să suporte traficul greu. Eu cred că această construcție ar fi un beneficiu extraordinar, la fel pentru poluare. Inclusiv sonoră și inclusiv pentru cetățenii care locuiesc în aceste zone, cu toate vibrațiile care se produc. Toată ziua le crapă casele și trebuie să le repare și așa mai departe”, a mai spus Cîrligea.
Port modern și locuințe pentru săraci
Un alt proiect despre care au vorbit reprezentanții AUR Brăila a făcut referire la necesitatea îmbunătățirii portului de la Dunăre pentru a facilita accesul turiștilor în oraș. Aceștia au precizat că este nevoie să fie înființată o dană modernă, o marină pentru ambarcațiuni de agrement și chiar mutarea docurilor actuale pe partea cealaltă a malului Dunării.
”Este vorba de locuri de parcare pentru bărci, mai pe românește. Pot parca ambarcațiuni de diferite dimensiuni. Nu ce avem acum, aceea de la «Braicar», unde nu pot intra bărci decât până la o anumită dimensiune de 6 sau 7 metri. Făcută modernă această marină. Bineînțeles, cu spații comerciale și cu restaurante. Care pot fi după aceea închiriate de Primăria Municipiului Brăila la diverși agenți economici. Vreau să vă spun că se va schimba total fața Falezei”, a declarat Cîrligea.
Omul e afaceri a afirmat și că în acest context s-ar putea realiza curse scurte de 30 de minute pentru turiști până în Rezervația Fundu Mare, care în prezent nu este exploatată deloc, deși arată ca Delta Dunării.
”Pentru aceasta noi avem nevoie de un port turstic. Dana turistică este una și portul de agrement este altul. Port de agrement sau marină, că așa se numește. La ora actuală toți cetățenii Brăilei sunt înghesuiți pe 100 m în debarcaderul de la «Braicar». Acolo stau toate bărcile tuturor cetățenilor din Brăila. În afară de unele care mai stau pe uscat, prin curți, pe unde a putut fiecare să și le mai parcheze. Iar restul de peste 1 km sunt pontoane ale unor băieți mai cu dare de mână. Noi am vrea să transformăm această zonă într-o zonă a orașului. Să beneficieze toți cetățenii Brăilei de această parte a Falezei, unde să poată să își parcheze ambarcațiunile”, a mai spus Cîrligea, cu precizarea că pontoanele ar putea fi mutate vizavi, ancorate prin mooring-uri, un system care ar permite acest lucru, indiferent de nivelul Dunării. Mai mult, afaceristul a vorbit despre pontoane tipizate, pentru a asigura un design anume orașului.
Bineînțeles, acest lucru ar trebui să fie legat de reabilitarea imediată a Străzii Mihai Eminescu, după cum au mai precizat cei de la AUR.
A treia componentă a programului celor din partidul lui George Simion la Brăila, vizează îmbunătățirea condițiilor de trai pentru persoanele care în prezent stau în locuințe sociale insalubre și în condiții improprii pentru 2024.
Cîrligea a explicat că s-ar putea identifica și achiziționa un teren unde să se realizeze un astfel de campus, unde să se ridice blocuri de patru etaje din containere.
”Dacă Primăria Brăila dorește să achiziționeze terenuri de la «Laminorul», cu toate că este ocupat de mult, se poate. Vă spun eu o idee de terenuri: la Pod la Apollo, unde era fostul depozit «Petrom» este ecologizat, totul în regulă. Și nu trebuie mare investiție. Blocuri sociale containerizate. Constanța are așa ceva. Vreau să vă spun că eu am intrat acum mai mulți ani într-un astfel de apartament. Nu vă dați seama că sunt făcute din containere, nici pe afară și nici pe dinăuntru. Și costul unor astfel de apartamente cu 3 camere nu depășește suma de 40.000 euro la ora actuală. Pe o suprafață utilă de 49 mp. Mă refer la trei camere plus bucătărie. Arată incredibil! Nici mie nu mi-a venit să cred ce se poate face din aceste containere. Nici pe afară nu se vede că este vorba despre containere, pentru că se izolează cu polistiren și se pune tencuială decorativă. Iar timpul de execuție – că aici stăm mult -, este aproape nimic față de a te apuca acum să ridici un bloc. Și merg construite până la blocuri cu 3 – 4 nivele. Bloculețe containerizate”, a mai spus sursa citată.
Cîrligea a ținut să mai transmită și că aceste proiecte nu exclud în niciun caz asfaltările, realizarea de parcări, întreținerea spațiilor verzi sau alte investiții normale într-o comunitate civilizată.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
