Învățământ
Proiecte Etwinning, ciclul primar, derulate în anul școlar 2024-2025 de Școala ”Mihai Eminescu”
Parteneriatele școlare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții, excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare. Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii (locale, regionale, naționale, internaționale) este o necesitate a activităţii didactice.
În ceea ce priveşte comunicarea dintre elevii din mai multe ţări, ea a căpătat amploare, şi, datorită acestei evoluţii rapide, în acest sens fiind creat ETwinning. ETwinning este finanțat de Erasmus+, programul Comisiei Europene pentru Educație, Formare, Tineret și Sport și este coordonat de Biroul Central de Asistenţă, gestionat de European Schoolnet și sprijinit la nivel național de 37 de Birouri Naționale de Asistență. ETwinning este comunitatea școlilor din Europa. Oferă personalului didactic (profesori, directori, bibliotecari etc.) ce activează în şcolile din ţările europene participante o platformă de comunicare, colaborare, demarare proiecte şi schimb de informaţii, pe scurt, un spaţiu în care să simtă că fac parte din cea mai palpitantă comunitate.
Frumuseţea unui proiect ETwinning începe în momentul în care, odată stabilite detaliile de principiu, elevul devine centrul activităților ce se derulează în cadrul proiectului. Profesorul devine facilitator, mediator, activitățile sunt centrate pe elev, pe dezvoltarea competențelor cheie, pe dezvoltarea comunicării într-o limbă de circulație internațională, pe crearea unor relații de comunicare, prietenie, cunoaștere, colaborare, implicare educaţională din Europa.
Educaţia interculturală capătă în cadrul unui proiect Etwinning valențe deosebite având ca finalităţi acceptarea şi promovarea diversităţii, realizate prin:
– învăţarea despre diversitate, despre societatea multiculturală şi despre societatea interculturală (reflectată în cunoştinţe care presupun atât raportarea persoanei la propriile repere culturale/propria cultură, cât şi raportarea la alte experienţe spirituale/alte culturi etc.);
– învăţarea prin intermediul experimentării diferenţei şi a alterităţii (reflectată în dezvoltarea şi exersarea deprinderilor legate de viaţa într-o societate interculturală);
– învăţarea pentru societatea interculturală (reflectată în valorile promovate, în atitudini şi în comportamente, care permit asumarea rolurilor şi a responsabilităţilor din viaţa de fiecare zi).
În acest fel, esenţa învăţării interculturalităţii este reprezentată de atitudini şi de comportamente care vizează componenta etică a personalităţii elevilor şi manifestarea acesteia în relaţiile interumane.
Educația interculturală are la bază și promovează următoarele valori şi atitudini:
• valorizarea pozitivă a diferenţelor culturale;
• atitudine pozitivă faţă de persoane şi grupuri care aparţin unor culturi diferite, care susţin valori, opinii şi credinţe diferite;
• respect faţă de identitatea culturală proprie şifaţă de identitatea culturală a celorlalţi;
• respect faţă de demnitatea şidrepturile omului;
• toleranţă şi înţelegere;
• rezolvare paşnică a conflictelor;
• empatie culturală;
• spirit civic;
• disponibilitate pentru dialogul intercultural şi pentru cooperare.
Proiecte Etwinning derulate în anul școlar 2024-2025:
,,Nature’s hope is children and parents”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof.înv.primar Chiriță Cană Monica
Instituții de învățământ primar și preșcolar din Turcia, România, Grecia, Polonia, Lituania, Estonia.
În cadrul proiectului au fost desfășurate activități ecologice, întreprinse responsabil. Elevilor și părinților implicați în proiect le-au fost dezvoltate abilități ecologice, prin acțiuni de conștientizare și implicare directă în rezolvarea problemelor sensibile ale mediului. Membrii grupului țintă au beneficiat de educație în natură pentru o viață durabilă.
,,Circle of love”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof.înv.primar Chiriță Cană Monica
Instituții de învățământ primar și preșcolar din Turcia, România, Grecia, Albania
Prin activitățile derulate în cadrul acestui proiect s-a urmărit creșterea gradului de conștientizare cu privire la bullying-ul școlar ce afectează profund prezentul și viitorul copiilor și tinerilor noștri. De asemenea, au fost identificate soluții pentru ameliorarea acestor comportamente susținându-se dezvoltarea socială a elevilor, cultivarea empatiei, iubirii, respectului, dreptății și toleranței.
,,The world of algorithm”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof.înv.primar Chiriță Cană Monica
Instituții de învățământ primar și preșcolar din Turcia, România
Având în vedere evoluția din domeniul computerelor, devine din ce în ce mai important să se explice elevilor principiile de funcționare ale acestora prin activități didactice adecvate nivelului lor de vârstă. În procesul de învățare bazat pe rezolvarea de probleme, elevii își dezvoltă operațiile gândirii, descoperă algoritmi, găsesc soluții. Folosind instrumente web 2.0, instruirea devine mai distractivă și mai eficientă contribuind la înțelegerea disciplinelor curriculare.
”MY EMOTIONS MEET MY ART”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Docea Daniela
Instituții de învățământ primar din Turcia, Romania, Grecia, Polonia
În cadrul proiectului, copiii cu vârste cuprinse între 7 și 11 ani, au învățat să recunoască cele 6 emoții universale (Fericirea, Furia, Surpriza, Tristețea, Dezgustul, Frica), au conștientizat propriile emoții și emoțiile celorlalți, au descoperit cum pot să și le exprime într-un mod sănătos și să le materializeze prin diverse activități artistice organizate la finalul atelierelor de lucru.
,,AI KIDS”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Docea Daniela
Instituții de învățământ primar din Turcia, Romania, Polonia, Tunisia, Georgia, Azerbaijan
Acest proiect si-a propus să sporească cunoștințele elevilor de școală primară în domeniile matematicii, muzicii, științei, artei, conștientizării ecologice și învățării interculturale prin activități interdisciplinare care utilizează instrumente de inteligență artificială. Abilitățile și cunoștințele elevilor s-au îmbunătățit, fapt ce a contribuit la dezvoltarea lor ca persoane mai conștiente și mai bine pregătite, iar experiența lor de învățare a fost interactivă, deci cu mult mai interesantă.
„THE HIDDEN HERO OF DAILY LIFE: MATHEMATICS”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Ghiorghe Alina-Loredana,
prof.înv.primar Chiriță Cană Monica
prof.înv. primar Ciobotaru Alina-Iuliana,
prof.înv. primar Drăghici Daniela,
prof.înv. primar Lazăr Mădălina-Violeta,
prof.înv. primar Meiroşu Giorgiana.
Şcoala Gimnazială „Ion Luca Caragiale” Brăila
prof.înv. primar Ciolache Maria-Magdalena
prof.înv. primar Ionescu Violeta Monica
Grădiniţa cu Program Prelungit Nord 2, Rm. Valcea, instituții de învățământ primar și preșcolar din Turcia, Iordania, Polonia, Georgia, Italia, Grecia, Bulgaria, Serbia.
Proiectul şi-a propus să exploreze modul în care matematica este utilizată într-o mare varietate de domenii, de la viața de zi cu zi la profesii, de la artă la știință. Acesta i-a ajutat pe elevi să înțeleagă că matematica nu este doar despre numere, ci este și una dintre pietrele de temelie ale creativității și inovației. În acest proiect copiii au explorat modul în care matematica este folosită acasă, la școală, în artă, la cumpărături, în bucătărie și chiar în timpul divertismentului.
„LITTLE HANDS, MEGA STRUCTURES!”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Ghiorghe Alina-Loredana,
Instituții de învățământ primar din Turcia, Grecia, Lithuania, Portugalia.
În acest proiect, copiilor li s-a oferit posibilitatea de a descoperi cele mai impresionante structuri arhitecturale din lume (Piramida lui Keops, Galata Tower, Burj Kalifa, Tower Bridge, Palatul Parlamentului) și de a le reproduce folosind materiale reciclabile (sticle de plastic, carton, ziare vechi, așchii de lemn, hârtie, etc.) În acest proces susținut de activități bazate pe filozofiile STEM (știință, tehnologie, inginerie, matematică), copiii şi-au dezvoltat abilitățile de rezolvare a problemelor și de gândire analitică, în timp ce şi-au interiorizat și filozofia reciclării.
,,ONE PERSON ONE CULTURE”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Merișor Alina,
Instituții de învățământ primar din Turcia, România, Bulgaria, Georgia
Obiectivele principale ale proiectului au fost promovarea culturii prin învățare, crearea empatiei în rândul elevilor și predarea utilizării sigure a internetului. În derularea proiectului au fost incluse instrumente Web 2, instrumente de inteligență artificială, lucrări artistice, excursii și activități în grupuri mixte. Prin intermediul activităților desfășurate, copiilor li s-a dezvoltat capacitatea de a empatiza cu elevi din alte culturi, de a înțelege comportamentul și gândurile celorlalți fără a-i critica, de a cunoaște oameni cu caracteristici culturale diferite.
”EARTH IS OUR HOME”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Dobre Maria
Instituții de învățământ primar din Turcia, România, Grecia, Polonia.
Proiectul a pornit de la interesul și curiozitatea elevilor față de mediul înconjurător, dar și față de problemele legate de conviețuirea și interacțiunea cu plantele și animalele din jurul nostru. Prin învățarea interdisciplinară, s-a urmărit familiarizarea copiilor cu diferite medii de viață, cu factorii de mediu descoperindu-se efectele acestora asupra plantelor, viețuitoarelor și omului.
”DRAWING A SUSTAINABLE TOMORROW!”
Parteneri:
Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Brăila
prof. înv. primar Dobre Maria
Instituții de învățământ primar din Turcia, România, Grecia.
Proiectul de educație ecologică a urmărit creșterea nivelului de conștientizare a elevilor cu privire la problemele de mediu și sustenabilitate prin învățare interdisciplinară. Folosindu-se de cunoștințele din științe, tehnologie, literatură și ecologie, elevii și-au exprimat ideile, au realizat lucrări practice demonstrând că planeta poate fi mai verde și mai sănătoasă. De asemenea, au învățat cum să aleagă produse care generează cât mai putine deșeuri pe care să le colecteze selectiv și să le recicleze creativ.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
