Local
Procesul contrabandiștilor. 76 de amânări!
• un alt dosar privind contrabanda cu motorină, pe Dunăre, este în curs de judecată, de ani buni • sunt judecați 13 inculpați, după ce în octombrie 2019, procurorii DIICOT au organizat un flagrant membrilor grupării lui Vasilică Puia, din Gropeni • inculpații sunt acuzați că au introdus ilegal în România, de la o navă aflată sub pavilion sârbesc, cantitatea de 4.000 de litri de motorină • motorina era vândută către terţe persoane, majoritatea agricultori şi posesori de autovehicule sau TIR-uri • din aprilie 2020, judecata a început, teoretic, dar de atunci au curs amânările • au fost cam 10-12 amânări pe fiecare an, dar 2023 și 2024 au bătut recordul, fiind 15 și 16 amânări • anul acesta era termen de judecată în ianuarie, dar, cum era de așteptat, s-a amânat
Record! Șase ani de procese, cu intrare în al șaptelea an, și 76 de amânări, în dosarul contrabandiștilor cu motorină din gruparea Puia! Și timpul trece, am intrat în 2026, dar sentința se lasă așteptată, iar la primul termen, din ianuarie, a mai venit o amânare.
Un alt dosar de contrabandă cu motorină, în afară de cel pe care l-am prezentat anterior, cu gruparea din Chiscani, zace pe rolul instanței, din aprilie 2020. Au fost 76 de amânări, din diverse motive. Pe ani, la o simplă analiză a datelor de pe site-ul Tribunalului Brăila, vin cam 10-12 amânări pe an, numai că în anii 2023 și 2024 a fost un record, fiind 15 amânări, respectiv 16. Acum, noul termen de judecată este stabilit pentru sfârșitul lunii februarie, pentru audiere inculpat.
Pe rolul instanței se află acest dosar ce are ca obiect «Contrabanda cu motorină pe Dunăre», în care sunt judecați 13 inculpați, după ce în octombrie 2019, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au organizat un flagrant membrilor grupării lui Vasilică Puia, din Gropeni. Inculpații sunt acuzați că au introdus ilegal în România mii de litri de motorină, de la o navă aflată sub pavilion sârbesc, aflată în tranzit spre Serbia.
Primul termen de judecată a fost pe 24 aprilie 2020, iar de atunci amânările au curs. În aceste condiții este posibil să se atingă ținta dragă infractorilor: prescripția.
20 de butoaie metalice, pline cu motorină
După cum v-am informat, în noaptea de 2 spre 3 octombrie 2019, procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Brăila le-au organizat un flagrant membrilor grupării lui Vasilică Puia, din Gropeni, în zona kilometrului fluvial 194 al Dunării. Inculpaţii preluaseră şi introduseseră în România în mod ilegal, de la o navă aflată sub pavilion sârbesc şi care se deplasa pe ruta Izmail (Ucraina) – tranzit România-Serbia, cantitatea de 4.000 de litri de motorină într-un număr de 20 de butoaie metalice, potrivit comunicatului de presă emis de DIICOT. Poliţiştii au fost nevoiţi să utilizeze armamentul din dotare, pentru că indivizii nu s-au supus somaţiilor.
Apoi, în cursul zilei de 3 octombrie 2019, au fost puse în executare un număr de 21 de mandate de percheziţie atât la domiciliile inculpaţilor, cât şi la persoanele care cumpărau motorina provenită din contrabandă. Procurorii au stabilit că grupul şi-a început activitatea infracţională din luna mai 2019, pe raza judeţului Brăila, iar pe timpul tranzacţiilor ilegale digul de la Gropeni era închis cu o barieră şi cu lacăt, aceasta fiind una dintre măsurile pe care şi le luau indivizii pentru a nu fi prinşi în flagrant. Scopul principal era obţinerea unor importante foloase materiale prin preluarea de la navele care circulau pe fluviul Dunărea, introducerea în ţară în mod ilegal, transportul, depozitarea şi valorificarea unor importante cantităţi de carburanţi. Motorina era vândută către terţe persoane, majoritatea agricultori şi posesori de autovehicule sau TIR-uri, cu circa 4 lei per litru.
Procurorii DIICOT au destructurat gruparea și au fost aduse la audieri 46 de persoane, dintre care șase au fost reținute pentru 24 de ore, iar în urma anchetei de amploare, dosarul contrabandei cu motorină pe Dunăre a ajuns la opt inculpați, toți ajungând în spatele gratiilor, în arest preventiv. “Admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT – Biroul Teritorial Brăila. Dispune arestarea preventivă a inculpaţilor: Alexandru Tudorel, Fluturaş Ionel, Lefter Marius Cătălin, Dumbravă Ionuţ, Vlad Sorin şi Puia Vasilică pe o durată de 30 de zile, începând cu data de 4 octombrie (n.r. – 2019) până la data de 2 noiembrie inclusiv. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la pronunţare pentru inculpaţi şi de la comunicare pentru Ministerul Public – DIICOT Biroul Teritorial Brăila”, au stabilit atunci magistrații instanței.
Inițial, cel de-al șaptelea inculpat, polițistul de frontieră Andrei Angheluță, a fost pus sub control judiciar, iar pe la finele lunii octombrie 2019 instanța a schimbat măsura în arest preventiv. Ultimul arestat a fost Iulian Crețu, zis “Burtă”, cândva tovarăș bun cu Titi Sgîrcitu și recidivist.
Între timp, inculpații au scăpat de măsurile preventive, dar au mai fost menținute măsurile asigurătorii. Tribunalul Brăila a înlocuit apoi măsura arestului preventiv față de cei opt inculpați, respectiv Alexandru Tudorel, Andrei Angheluță, Crețu Iulian, Dumbravă Dănuț, Fluturaș Ionel, Lefter Marius, Puia Vasilică, Vlad Sorin, iar aceștia s-au mutat în arest la domiciliu, apoi s-a dispus măsura controlului judiciar, după care s-a renunțat și la această măsură.
La sfârșitul anului 2023, instanța a menținut măsura sechestrului asigurător instituită de procurorul DIICOT Brăila în dosarul nr. 81/D/P/2019, asupra cantității de motorină depozitată în cele 21 de butoaie metalice, descoperită în ambarcațiunea manevrată de inculpații Dumbravă Dănuț, Fluturaș Ionel, Vlad Sorin, Lungu Ionica și Alexandru Tudorel, în momentul prinderii acestora în flagrant, la data de 2 octombrie 2019. S-a menținut atunci și măsura de sechestru asupra bunurilor mobile și imobile, autoturisme și bărci cu motor, proprietatea lui Puia Vasilică, dar și asupra unor sume de bani.
Magistrații Tribunalului Brăila sunt cei care vor decide dacă inculpații se fac vinovați de comiterea faptelor și care sunt pedepsele pe care le merită, numai că nu se știe când va veni această decizie. Până atunci inculpații sunt liberi și își văd liniștiți de viața de zi cu zi.
Local
O eroare de soft a pus în funcțiune sistemele de alarmare din localitățile brăilene de pe malul Siretului. ISU precizează că nu e niciun pericol
Un mesaj care ar fi trebuit să fie transmis doar în localitățile aflate în proximitatea Barajului Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț, s-a auzit și în difuzoarele de mare putere ale sistemelor de alarmare montate de-a lungul râului Siret, în județul Brăila.
Mesajul avertiza despre o creștere a nivelului râului ca urmare a unei deversări controlate efectuate la barajul de lângă Piatra Neamț.
Astfel, locuitorii unor așezări brăilene precum Cotu Lung sau Vădeni, unde sunt montate sisteme de înștiințare-alarmare au putut auzi mesajul și s-au gândit că proprietățile lor ar putea fi în pericol.
Ca urmare, mulți au sunat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Brăila, pentru a cere lămuriri. ISU a transmis un comunicat de presă prin care a informat că nu există niciun motiv de alarmare, mesajul de la sistemul de alarmare fiind destinat doar localităților din apropierea barajului, transmiterea sa și în localitățile de pe malul Siretului din județul Brăila fiind cauzată de o eroare de soft apărută în sistem.
”Astăzi, 07 noiembrie 2026, în jurul orei 16.00, din cauza unei erori de soft, în sistemul de înștiințare-alarmare la inundații pe râul Siret, care funcționează și pe raza județului Brăila, a fost transmis un mesaj către populație privind deversarea controlată din Barajul Reconstrucția de pe râul Bistrița, acumularea Piatra Neamț. Mesajul nu era destinat localităților brăilene, care nu vor fi afectate de actuala situație. Atunci când va fi necesar, autoritățile locale și populația din localitățile județului Brăila, aflate în albia majoră a râului Siret, vor fi anunțate în timp operativ despre astfel de deversări controlate, astfel încît să poată lua măsuri de autoprotecție”, a transmis ISU Brăila.
Local
Fost șef al IPJ Brăila, cu multă experiență în prafuri, numitul Chivu Cătălin a găsit făină în loc de cocaină!
Azi dimineață, numitul Chivu Cătălin a făcut un filmuleț cu o ”mare” descoperire pe Faleză: niște pungi cu ”praf” alb aruncate într-un coș de gunoi.
Fost șef al IPJ Brăila care a avut de-a face în viața lui profesională cu ceea ce se cheamă prafuri de mare risc, Chivu a considerat că trebuie să anunțe poliția ca să cerceteze ”enormitatea” întâmplată la Brăila, pe Faleza Dunării.
”Ia uitați ce este aici! Eu în clipa asta sun la poliție”, a zis polițistul pensionar ca și când ar fi descoperit niște kilograme de cocaină care ar valora, vă dați seama, o sumă uriașă.
Atât de uriașă încât nici un copil care s-a mai uitat pe la filme polițiste nu ar fi crezut că a fost aruncată la gunoi. Sigur, numitul Chivu nu a ratat ocazia să critice poliția că se mișcă greu, dar că el îi așteaptă pe cei de la Crimă organizată.
Zis și făcut! S-a mobilizat DIICOT-ul, s-au luat probe, s-au trimis la Constanța, așadar s-au consumat resurse din banii contribuabililor ca să i se dovedească numitului Chivu că la mijloc era doar făină.
De fapt, niște puști au făcut o farsă, iar deșteptul polițist pensionar, care a fost anunțat ”de cineva”, a intervenit prompt. Și-o fi pus întrebarea că poate cineva și-a bătut joc de el?
Până una alta, el a dat-o mai departe și-a aruncat-o în cârca DIICOT că poate polițiștii de la Crimă Organizată nu erau suficient de ocupați.
Cu asta se ocupă numitul Chivu Cătălin când nu merge în pelerinaje cu pensionarii de la Asociația ”Ana Aslan” sau când nu controlează activitatea spitalului din Făurei ca membru în Consiliul de Administrație din partea PNL. E ocupat, ce mai!
Poziția oficială a polițiștilor de la Crimă Organizată: făină alimentară
”Având în vedere sesizarea prin apel 112 a polițiștilor și informațiile apărute în spațiul public (postarea lui Chivu – n.n) cu privire la prezența unei substanțe susceptibilă de a avea efect psihoactiv, polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate au efectuat cercetări cu privire la împrejurările în care a fost depozitată substanța pulverulentă de culoare albă, astfel că a fost identificat un tânăr care ar fi aruncat substanța respectivă în spațiul de depozitare pentru deșeuri, fără a urmări provocarea unei stări de panică în rândul populației sau generarea unor suspiciuni cu privire la natura acesteia, afirmând că este făină alimentară.
Totodată, în urma analizelor de laborator a rezultat că respectiva substanță nu face parte din categoria substanțelor stupefiante sau psihotrope supuse controlului conform Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri cu modificările și completările ulterioare și nici alte substanțe psihoactive”.
CELE MAI CITITE
