Administrație
Problemele primarilor
• în cadrul unei întâlniri recente a Asociației Comunelor din România (ACoR) filiala județeană Brăila, primarii și-au expus o serie de probleme cu care se confruntă • aceștia au invitat parlamentarii brăileni pentru a încerca să obțină un ajutor real din partea acestora legat de modificarea legislației într-un fel în care să le dea mână liberă să își rezolve anumite situații complicate • de la salarii mai mari pentru angajații din primării, la întârzieri și lipsa de predictibilitate la obținerea autorizațiilor ISU, până la eliminarea unor criterii la acordarea ajutoarelor pentru încălzire, acestea sunt doar câteva dintre problemele expuse de primari •
Primarii de comune ai județului nostru au dat, recent, frâu liber în fața parlamentarilor de Brăila, tuturor nemulțumirilor pe care le au. Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, pe 20 ianuarie, Asociația Comunelor din România (ACoR), filiala județeană Brăila, a convocat o Adunare Generală la care au fost invitați și parlamentarii. Au participat atunci senatorul social-democrat Ion Rotaru, deputații PSD Florin Mircea, Nicu Niță și Adrian Paladi, precum și președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa. De asemenea, președintele CJ Brăila, acum și lider al social-democraților brăileni, Francisk Iulian Chiriac, dar și mai mulți șefi ai unor instituții importante precum Inspectoratul pentru Situații de Urgență, DSVSA, Garda de Mediu, Poliția Animalelor etc.
Pe lângă problema câinilor comunitari vizavi de care primarii au semnalat că nu au suficiente adăposturi în județul Brăila și că pe legea actuală, nu mai au posibilitatea de a apela la serviciile ONG-urilor din alte zone ale țării pentru a prelua și caza animalele, aceștia au ridicat un adevărat val de nemulțumiri și situații cu care au ajuns să se confrunte. Au „ieșit la rampă” cu cel puțin 14 situații concrete pentru care au solicitat ajutorul deputaților și senatorilor de Brăila.
Ionel Meiroșu: “Primăriile fac treaba notarilor”
Astfel, prin vocea lui Ionel Meiroșu, primarul comunei Surdila Greci, aceștia au atras atenția că sunt unele probleme administrative care ajung să le blocheze aparatul și așa firav, deși ar putea fi la fel de bine preluate de către cabinete notariale private, dacă legislația s-ar modifica în acest sens. Acesta chiar a semnalat că a ajuns să facă și treaba ANAF-ului, ajutând oamenii să completeze declarațiile unice la primărie. Meiroșu a solicitat o revizuire a Legii 17/2014, care reglementează vânzarea terenurilor din extravilan, astfel încât primăriile să nu mai fie cele care gestionează corespondență cu preemptorii.
Sursa citată a mai precizat și că nu i se pare normal că funcționarilor publici din primăriile de comune nu li se decontează transportul dintr-o localitate în alta.
Costel Capbun: “În administrația publică locală nu s-au mărit salariile de 5 ani”
Prin vocea lui Costel Capbun, primarul comunei Berteștii de Jos, șefii de unități administrativ-teritoriale (UAT) au amintit și de recenta majorare cu 10% acordată de actualul Guvern în sistemul bugetar, cu excepția salariaților din administrația publică locală, cărora nu li s-au mai mărit lefurile de cinci ani, situație ce le creează probleme în raport cu angajații.
Totodată, același Capbun s-a mai plâns de faptul că nu sunt bani pentru a plăti asistenții persoanelor cu handicap, motiv pentru care primarii sunt nevoiți să găsească portițe legislative pentru a se descurca, acordându-le indemnizații și nu salarii.
Tot Capbun a mai amintit și de faptul că primarii se confruntă cu o mare problemă atunci când vine vorba despre acordarea ajutoarelor pentru încălzire. Mai exact, potrivit legislației actuale, indiferent de starea materială precară a unor cetățeni, dacă au în proprietate sau în folosință 2.000 mp în intravilan sau dacă dețin anumite bunuri, indiferent de calitatea acestora, nu mai pot primi niciun fel de ajutor. Capbun a precizat că sunt familii în comuna sa care au mulți copii și nu pot beneficia de ajutoare la încălzire. Potrivit acestuia, lucrurile nu sunt deloc simple, deoarece deși se pune problema ca oamenii să își vândă o parte din proprietăți pentru a-și plăti utilitățile, după caz, zona geografică nu a fost luată în calcul la momentul reglemetării acestei situații. Potrivit lui Capbun, 1.000 mp de teren are o valoare dacă discutăm despre Centura capitalei, dar cu totul alta în comuna Berteștii de Jos, unde o asemenea suprafață nu înseamnă mai mult de 2.000 lei.
Costel Albu: “Gunoiul să poată fi strâns în spații anume și ars controlat de autorități”
S-a mai vorbit despre problema gunoiului aruncat pe câmp. Primarul Comunei Victoria, Costel Albu a afirmat că se confruntă cu foarte multe cazuri în care oamenii aruncă fraudulos pe câmp gunoi menajer, dar și gunoi de grajd. Acesta a solicitat o modificare a legislației, astfel încât gunoiul să poată fi strâns în spații anume și ars controlat de autorități, opțiune interzisă prin lege, mai nou, chiar și administrației publice locale. Acesta a subliniat că dincolo de problemele de sănătate publică, în condițiile în care gunoiul nu mai poate fi ars și zace pur și simplu pe câmp, se creează șI un aspect total neplăcut zonei.
Primarii au mai susținut că și-ar dori politici coerente de la nivel național în care să fie sprijiniți financiar să rezolve anumite chestiuni care, de altfel, li se impută, precum achiziționarea de sirene. Ionel Meiroșu a ridicat această situație, punctând că i s-ar părea normal ca primarii să fie luați la rost că nu rezolvă problemele, dar asta abia după ce au primit mijloacele necesare și au refuzat să acționeze.
Costică Cojea: Autorizațiile ISU, o problemă generală
Cum era de așteptat, primarii s-au mai plâns și în privința autorizațiilor ISU, punctând că legislația este una greoaie, total impredictibilă, deoarece se schimbă de la un an la altul, că le mănâncă foarte mult timp, resurse și bani. Aceștia au apreciat că orice modificare a legislației poate schimba stadiul unui proiect în curs de realizare, care fusese inițial avizat, chestiune care uneori implică reluarea demersului de la zero, majorări de prețuri sau prelungirea realizării unei investiții chiar și cu câțiva ani.
Primarul comunei Chiscani, Costică Cojea, a profitat de moment pentru a semnala un caz concret. Acesta a anunțat că a realizat o grădiniță în satul Lacu Sărat cu fonduri venite prin PNDL, însă nu a primit autorizație de la ISU, situație pe care a tot încercat să o corecteze. Cojea s-a plâns că de trei ani a tot avut întâlniri cu reprezentanții ISU și a încercat să pună la punct lucrurile, însă întotdeauna a discutat cu alt inspector și că de fiecare dată i-au mai fost trasate sarcini noi, ceea ce nu i se pare normal, deoarece ar fi preferat să știe de la prima întâlnire care sunt aspectele pe care trebuie să le corecteze. Spre surprinderea sa, primarul a primit confirmarea din partea conducerii ISU prezentă la întâlnirea respectivă, că grădinița tocmai primise autorizație de funcționare în ziua cu pricina.
Propunere: consiliile locale să poată transforma amenzile în ore de muncă în folosul comunității
Alți primari s-au plâns pentru faptul că primăriile nu mai pot obține subvenții pentru pășuni pe legislația actuală, însă de acest lucru beneficiază proprietarii de animale, ceea ce creează un deserviciu administrațiilor locale. Aceștia au solicitat o modificare a Legii pășunilor.
De asemenea, primarii au mai cerut ca instituțiile pe care le conduc să nu mai fie responsabile pentru urmărirea încasării unor amenzi, pentru că de multe ori sunt târâte în tribunale pentru contravenții în valoare de 200 lei neachitate, care s-au prescris și ajung să cheltuie câteva sute de lei pentru această ”distracție”. Aleșii au solicitat o modificare legislativă, astfel încât chestiuni de genul să poată fi rezolvate și de Consiliile Locale, care să propună ore de muncă în folosul comunității celor amendați și abia dacă aceștia refuză să se ajungă la tribunal.
Costel Capbun a mai apreciat și că ar putea fi modificată legislația astfel încât notarii să fie obligați să comunice primăriilor orice întocmire de act ce are ca obiect un bun imobil de pe raza unei unități administrativ teritoriale, deoarece nu de puține ori cetățenii, deși au obligația, nu vin la primărie să aducă documentele obținute de la notar, ceea ce dă naștere unor complicații administrative legate de statutul proprietăților în cauză.
Dar și mai interesant este că tot primarul comunei Berteștii de Jos a venit cu o propunere legată de absorbția de fonduri europene. Acesta a solicitat ca primarii de comune să fie ajutați să obțină fonduri europene prin împrumuturi fie de la consiliile județene, de la Finanțe sau de la Guvern. Capbun a atras atenția că pentru orice proiect pe fonduri europene, primarii trebuie să cofinanțeze și să asigure suma solicitată, urmând să le fie returnați banii ulterior. Primarul a explicat că deși ar vrea să atragă mai multe fonduri europene, nu poate face mare lucru, deoarece la nivelul comunei sale suma maximă pe care o poate aloca este de 100.000 euro, iar băncile nu îi acordă împrumuturi decât în fonduri de garantare, care se ridică doar la 600.000 lei. Capbun a afirmat că ar fi de mare ajutor pentru multe localități mai sărace, dacă legislația s-ar modifica în acest sens și banii necesari să fie asigurați prin consiliile județene, din fondul de rezervă. Potrivit primarului, așa ar realiza proiecte mai importante și ar dezvolta comunitatea din care face parte, urmând să înapoieze împrumuturile la final, după ce Uniunea Europeană ar acorda finanțările.
Parlamentarii au răspuns cu promisiuni
Toți parlamentarii prezenți la ședință au fost rugați să ia cuvântul și să ofere un răspuns la situațiile semnalate.
Interesantă poziția deputatului PNL Brăila, Alexandru Popa care a afirmat că este de acord să colaboreze cu ceilalți membri ai Parlamentului, indiferent de culoarea politică, pentru a sări în ajutorul primarilor.
”Știu că în primării sunt foarte multe probleme care trebuiesc rezolvate. Rugămintea mea este să ne ajutați prin experiența pe care o aveți dumneavoastră, pentru a corecta lucrurile care pot fi corectate de noi parlamentarii. Din punctul meu de vedere trebuie să uităm de culoarea politică, să ne dăm mâna cu toții și să reușim să facem lucruri concrete pentru Municipiul și pentru Județul Brăila. Din punctul meu de vedere aveți tot sprijinul și toată deschiderea. Am rugămintea să îmi acordați încrederea și experiența dumneavoastră. Mai mult de atât, probabil au adăugat colegii mei”, a transmis Popa.
Deputatul PSD Brăila, Florin Mircea a dorit să sublinieze că este la curent cu multe dintre problemele semnalate de primari, deoarece s-a întâlnit deseori cu aceștia și le cunoaște ofurile.
Și deputatul social-democrat George Adrian Paladi i-a asigurat pe primari că se pot baza pe sprijinul său la rezolvarea situațiilor cu care se confruntă.
”Dar aș merge puțin mai departe și aș spune că scuze nu ar trebui să mai avem. În sală suntem și de la PSD și de la PNL. Dacă facem o adunare simplă putem rezolva tot ceea ce înseamnă probleme pe care le au comunitățile dumneavoastră”, a declarat Paladi.
Și senatorul Ion Rotaru a subliniat că este gata să sară în ajutorul primarilor, însă i-a rugat, de asemenea, să țină cont de trei aspecte: banii disponibili, legislație, precum și constrângerile impuse de Uniunea Europeană pe anumite spețe, situație peste care nu se poate trece.
„Eu cred că întâlnirea de astăzi este de bun augur. Și cred că ar trebui să se finalizeze cu o rezoluție a dumneavoastră”, a declarat Rotaru.
Senatorul a punctat că ACoR Brăila ar trebui să realizeze un document care ”să dea greutate” argumentelor parlamentarilor în momentul în care vor merge mai departe și vor încerca să le propună spre rezolvare la Centru.
Francisk Iulian Chiriac: „Consiliul Județean nu mai are bani în fondul de rezervă”
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a dorit să le transmită primarilor că îi susține în rezolvarea anumitor probleme, precizând că și-ar dori la rândul său ca legislația legată de autorizările ISU să fie modificată. Mai precis, schimbările ulterioare la nivelul legislației să nu mai afecteze proiecte ce au primit deja autorizație în anii trecuți. Totuși, acesta nu s-a arătat foarte încântat de propunerea făcută de Costel Capbun privind împrumuturile, precizând că fondul de rezervă al instituției a ajuns la final.
”Vă spun că și CJ Brăila are un deficit de 28 milioane euro pe proiectele instituției. O să continuăm cu proiectele de asociere fiindcă este o tradiție, dar nu vor fi la dimensiunea la care au fost în anii trecuți, ci una mai mică. Dar vă vom ajuta pentru a continua proiectele pe care vi le-ați propus dumneavoastră, fiecare comunitate”, a declarat Chiriac.
Cât despre problema gunoaielor, șeful CJ Brăila a amintit că operatorul unic își va începe activitatea de la 1 martie, moment pentru care atât acesta, CJ Brăila, dar și primăriile din județ trebuie să fie pregătite.
La finalul întâlnirii, primarul comunei Vădeni, Stanca Coman a promis că fiecare parlamentar de Brăila va primi un e-mail cu toate propunerile din partea filialei județene a ACoR, alături de potențiale soluții.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
