Administrație
Hrubele Brăilei. O nouă șansă
• promisiunea a venit dinspre ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, care s-a aflat vinerea trecută la Brăila • “Vom avea finanțare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, pe Timbrul Momentelor Istorice, pentru proiectări și cred că are toate datele acest proiect să câștige o asemenea finanțare și vom urmări împreună dezvoltarea proiectului”, a declarat Romașcanu • la rândul său, primarul Marian Dragomir a precizat că municipalitatea a început demersurile pentru transformarea hrubelor într-un muzeu ce va fi deschis turiștilor • demersul a fost demarat încă din 2020, dar deocamdată nu s-a concretizat nimic, din câte se pare din cauza unor probleme birocratice
Dorit de foarte mulți ani, proiectul de restaurare a hrubelor Brăilei și includerea lor în circuitul turistic al orașului va vedea într-un final lumina zilei. Cel puțin așa a susținut ministrul Culturii, Lucian Romașcanu. Prezent vinerea trecută la Brăila, acesta a declarat în cadrul unei conferințe de presă că ministerul poate finanța proiectul, iar hrubele, cel mai mare sistem defensiv construit vreodată de-a lungul Dunării, ar putea fi transformate într-un muzeu.
Deocamdată, discuția se axează pe fosta pulberărie a orașului, de pe strada Cetății, nr. 43. Intrarea în hruba lungă de câțiva zeci de metri se află pe un teren privat. În timpul regimului comunist, acolo a funcționat o cramă a fostei întreprinderi „Vinalcool”, unde erau depozitate butoaie cu vin. În ultimii circa 20 de ani, hruba a fost abandonată și lăsată să se degradeze.
“Am fost, am văzut acele celebre hrube unde au fost depozitele de pulbere ale turcilor. E un loc care s-ar putea transforma într-un muzeu absolut minunat. I-am promis domnului primar că avem, că vom avea finanțare în cadrul Institutului Național al Patrimoniului, pe Timbrul Monumentelor Istorice, pentru proiectări și cred că are toate datele acest proiect să câștige o asemenea finanțare și vom urmări împreună dezvoltarea proiectului. (…) Este o proprietate privată acolo, e firesc să fie greu să intri în casa omului. Am vorbit cu domnul primar, intenționează să cumpere acel teren care are accesul la hrubă. E firesc că e o parte importantă a istoriei Brăilei, trei sute de ani sub dominație turcă, trebuie să fie pusă în valoare. Și acolo este o galerie foarte mare, înaltă, lungă de vreo 50-70 de metri, care se pretează fantastic pentru o galerie istorică. Cu o climatizare corespunzătoare, poți să expui, să aduci în fața celor care sunt interesați epoca respectivă. E chiar un spațiu generos pentru așa ceva. Am văzut și în alte părți, numai la Roman dacă mergem, totul e sub pământ, așa că avem modele”, a spus Lucian Romașcanu, ministrul Culturii.
La rândul său, primarul Marian Dragomir a declarat că municipalitatea a demarat procedurile pentru cumpărarea terenului pe care se află hruba în care a funcționat fosta pulberărie a cetății Brăila. După cum v-am mai informat, despre această procedură se vorbește încă din vara anului 2020, însă deocamdată nu s-a întâmplat nimic concret.
“Noi am dat o hotărâre de Consiliu Local pentru a ne exercita dreptul de preempțiune la cumpărarea acestei hrube. Sunt anumite chestiuni de ordin juridic care trebuie clarificate de secretarul general al Primăriei, juriștii noștri și Oficiul Județean de Cadastru, pentru că hruba pleacă de pe o proprietate privată pe care noi intenționăm să o cumpărăm și continuă pe alte proprietăți private. Sunt chestiuni tehnice care trebuiesc clarificate între specialiști pentru a ne putea exercita dreptul acesta de preempțiune și a avea într-adevăr hruba înscrisă în cartea funciară și am putea să o cumpărăm. Discuțiile cu domnul ministru au fost tehnice pe ceea ce presupune efectiv includerea ei în patrimoniu, modernizarea și deschiderea către public. Sunt anumiți pași procedurali pe care urmează să-i parcurgem în perioada următoare, dar discuțiile au avansat foarte mult în zona specialiștilor, între cei de la Primărie și cei de la Cadastru”, a precizat edilul Brăilei.
Prezent la conferința de presă, o declarație pe tema hrubelor a făcut și europarlamentarul Mihai Tudose, care a explicat că proiectul nu s-a putut realiza până acum deoarece valoarea acestuia a fost greu de estimat.
“Discuțiile pe tema aceasta au început acum șase luni, când domnul primar a avut inițiativa să facem ceva concret. S-a vorbit cu domnul ministru Romașcanu, au găsit niște căi, niște programe, că e complicat. Ceea ce nu v-a spus nici domnul primar, nici domnul ministru, că e foarte greu de dimensionat valoarea proiectului. Că nu le ai pe toate, trebuie să te apuci să sapi, să vezi ce găsești. Poate să se termine săpătura peste 2 metri și să o închizi sau poți să te mai duci încă 200 de metri. E cam elastic proiectul și programul, și de asta a durat aproape jumătate de an până când domnul ministru a reușit să seteze tipul de program adaptabil, fiindcă poți să dimensionezi, dom’le îmi trebuie 2 lei. Și după 2 lei s-au terminat banii și ai descoperit că mai ai 100 metri de hrubă s-o amenajezi. Înțeleg că domnul ministru a găsit soluția. După 30 de ani de discuții cu colegii, este primul pas concret în a face așa ceva”, a adăugat europarlamentarul Mihai Tudose.
Rămase de pe vremea când Brăila se afla sub ocupație otomană, hrubele orașului sunt o adevărată “comoară” din punct de vedere turistic. Conform legendelor, hrubele erau atât de spațioase încât turcii le puteau străbate călare.
Traseul pornea de la ultima fortificație, de la Citadelă – zona de nord a Grădinii Mari, până la ultimul zid de apărare către Bulevardul Cuza de astăzi, unde se aflau cele nouă bastioane, amplasamentele tunurilor din Garnizoana Brăila.
Galeriile au avut două roluri principale: acela de depozitare de produse, dar și caracter strategico-militar, asigurând comunicarea între fosta Citadelă și fortificațiile exterioare ale cetății.
Dupa 1829, mare parte din galeriil s-a prăbușit, dar multe dintre ele au și rezistat pentru că au fost căptușite cu cărămidă.
În anul 1955, în urma unei cercetări realizate de Institutul de Geologie al Academiei Române, s-a luat hotărârea ca hrubele Brăilei să fie zidite, pentru a preveni surparea clădirilor noi, construite deasupra. Porțiuni de hrube au fost descoperite pe strada Împăratul Traian, Bulevardul A. I. Cuza și Strada Ștefan cel Mare, dar și în apropiere de Grădina Mare.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















