Economie
Primarul Dragomir despre avantajele rămânerii în FLAG: ”Se redeschid axele de finanțare”
• consilierii municipali au aprobat, recent, cotizația anuală a municipalității în calitate de membru al Asociației ”Grupul Local pentru promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila” (FLAG) • este vorba despre 100.000 lei, iar subiectul a stârnit dezbateri în ședință, după ce președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a afirmat că în opinia sa cotizația a devenit prea scumpă, având în vedere că în 2025 nu s-au realizat proiecte noi • primarul Marian Dragomir a explicat însă că este benefic pentru Municipiul Brăila să rămână în Asociație, alături de Consiliul Județean Brăila, Agenția pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est și alți parteneri publici și privați, având în vedere că urmează să se redeschidă o nouă axă de finanțare
Membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat cotizația pe acest an pentru ca municipalitatea să fie în continuare parte din Asociația ”Grupul Local pentru promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila” (FLAG). Consilierii municipali au dat ”undă verde” pentru suma de 100.000 lei. Cotizația se suportă din bugetul local al Municipiului Brăila, capitolul 51.01.03 ”Autorități executive”, subcapitolul 20.19.00 ”Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere”.
Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Primăria Municipiului Brăila este unul dintre membrii fondatori ai Asociației ”Grupul Local pentru promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila”, alături de Consiliul Județean Brăila și 11 asociații și societăți comerciale din județul Brăila. Membrii acestei asociații au ca obiectiv susținerea dezvoltării integrate și durabile a zonelor pescărești, în conformitate cu regulamentele europene și legislația națională în vigoare.
”Conform Hotărârii Adunării Generale a Asociației nr. 8 din 27.11.2024, începând cu anul 2025, cotizația anuală a Municipiului Brăila a fost stabilită la nivelul sumei de 100.000 lei”, se menționează în raportul proiectului.
În același raport sunt enumerate beneficii pe care Asociația Grup Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila (FLAG Brăila) le aduce comunității: ”Susținerea tradițiilor locale: promovarea meșteșugurilor tradiționale legate de pescuit și prelucrarea peștelui, organizarea de festivaluri și târguri tematice pentru a celebra cultura; Crearea de noi oportunități educaționale: Programe de formare pentru pescari, fermieri și antreprenori locali, inclusiv în domenii precum marketingul și managementul afacerilor. Ateliere și cursuri pentru tineri și femei, pentru a-i încuraja să se implice în economia locală; Stimularea turismului local: Dezvoltarea de trasee turistice care includ activități de pescuit recreativ, degustări de produse locale și vizite la ateliere artizanale. Crearea de pensiuni și facilități turistice în zonele pescărești pentru atragerea turiștilor; Sprijin pentru inovare și modernizare: Introducerea de tehnologii moderne în pescuit și acvacultură pentru a crește eficiența și a reduce impactul asupra mediului. Susținerea proiectelor de digitalizare, cum ar fi aplicații pentru monitorizarea capturilor sau pentru promovarea produselor locale online; Combaterea depopulării: Crearea de locuri de muncă stabile în zonele rurale pescărești pentru a descuraja migrarea populației către orașe sau străinătate. Sprijinirea tinerilor pentru a iniția afaceri proprii în domeniul pescuitului sau turismului; Creșterea rezilienței economice a comunității: Diversificarea surselor de venit ale pescarilor prin sprijinirea activităților conexe, cum ar fi procesarea, comercializarea sau turismul; Îmbunătățirea infrastructurii locale: Modernizarea punctelor de acces la resursele de apă pentru comunitățile pescărești; Implicarea activă a comunității: Dezvoltarea unui sentiment de apartenență și mândrie locală prin implicarea directă a comunității în luarea deciziilor”.
Cine face parte din FLAG
În acest context, în documentație se arată că asociația are cheltuieli pentru o serie de activități, printre care: Creșterea costurilor pentru implementarea proiectelor datorată în principal inflației, ceea ce are drept consecință costuri ridicate ale materialelor, echipamentelor și serviciilor necesare pentru proiecte; Complexitatea proiectelor noi care necesită expertiză tehnică avansată, tehnologii moderne sau activități de lungă durată; Creșterea contribuției proprii, ținând cont de faptul că unele fonduri europene sau naționale cer o contribuție proprie mai mare din partea beneficiarilor pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor; Dezvoltarea capacității instituționale: Creșterea echipei pentru a implementa proiecte mai multe sau mai complexe, necesită personal suplimentar calificat, crescând costurile cu specializarea și salarizarea acestora; Achiziții de echipamente: Investiții în tehnologie (software, hardware, vehicule etc.) pentru a sprijini desfășurarea activităților etc
Anexat la documentația aflată la mapa consilierilor municipali a fost și un raport de activitate al acestei entități pentru perioada 2011-2025, în care se menționează că Asociația FLAG Brăila, persoană juridică non-profit, de drept privat, constituită în anul 2011, conform Ordonanței de Guvern nr. 26/2000, este un parteneriat public-privat local care are că obiectiv general dezvoltarea integrată a zonei pescărești a județului Brăila. În acest context, se atrage atenția că de la înființare și până în prezent, parteneriatul a suferit modificări în cele trei perioade de programare. Astfel, dacă în 2011-2014 parteneri erau Consiliul Județean Brăila, Primăria, Asociația Comunelor din România, filiala Județeană Brăila, Agenția pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, Societatea Cooperativă de Grad I ”Nufărul” Chiscani, în perioada 2015-2023, pe lângă cele deja menționate s-au mai alăturat Asociația Pescarilor Stăncuța, Asociația Organizația Braifish Brăila, SC Vector Impex SRL, SC Gropeneanu Com SRL, SC Pescofan SRL, iar în perioada 2024 până în prezent, pe lângă cele menționate, Asociația ”Nufărul” Chiscani a ieșit din schemă, însă s-a mai alăturat SC Anghila Impex SRL.
Tot din documentația atașată aflăm că potrivit hotărârii AGA a Asociației, din noiembrie 2024, atât CJ Brăila, cât și Primăria cotizează cu câte 100.000 lei fiecare, ADR cu 30.000 lei, Asociația Pescarilor Stăncuța – 3.000 lei, iar Asociația Comunelor din România, Brăila – 5.000 lei.
Administrația Dragomir, pregătită să absoarbă fonduri europene prin FLAG
Președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit înainte de vot pentru a sublinia că în opinia sa contribuția Primăriei la această Asociație este mult prea mare comparativ cu beneficiile vizibile de la nivelul orașului. Acesta a criticat faptul că nu s-au deschis suficiente restaurante cu specific pescăresc pe malul Dunării, pentru turiștii care vizitează orașul, că nu s-au organizat competiții de pescuit sportiv și că nici piața de pește nu funcționează, ceea ce nu i se pare normal. De cealaltă parte, primarul Marian Dragomir a explicat că prin FLAG s-au realizat foarte multe proiecte, ba mai mult, că s-au alăturat și firme private care se adresează turiștilor, astfel că este bine ca municipalitatea să rămână partener în cadrul Asociației. Ba mai mult, începând cu 2026 se vor redeschide noi axe de finanțare ce vor putea fi accesate prin FLAG.
”Domnule consilier, știți că eu vă respect punctul de vedere, dar aici nu o să încerc să vă influențez în niciun fel votul. Însă o să vă spun că noi plătim o cotizație, anul acesta, de 20.000 euro, aproximativ. O să vorbesc în euro, pentru că este mai simplu vizavi de valoarea proiectelor. Anii trecuți cotizația a fost și mai mică, iar Primăria Municipiului Brăila a implementat proiecte ca membru al FLAG în Municipiul Brăila, de 2.248.000 euro. Pe lângă proiectele acestea implementate de Primăria Municipiului Brăila, mai sunt și foarte multe societăți private, care au implementat proiecte și au făcut exact ceea ce ați spus dumneavoastră că nu s-a făcut”, a declarat Dragomir.
”Anul trecut nu au fost implementate proiecte ca urmare a faptului că abia acum se lansează procedura pentru viitoarele proiecte, care vor putea fi implementate din toamna anului acesta sau de anul viitor. Depinde de momentul în care se lansează titlurile și axele de finanțare”, a mai subliniat primarul.
”Turiștii vin pe Faleză, vor să vadă Dunărea, să servească ceva pescăresc, lucru care nu există. (…) În plus, avem o instituție care nu funcționează de când s-a înființat, e vorba despre piața de pește din Hala Centrală care e închisă tot timpul. Cred că ar trebui să luați măsuri să fie funcțională, pentru că nu cred că am făcut-o degeaba. Mulțumesc!”, a conchis consilierul SOS.
În cele din urmă proiectul a fost aprobat cu votul majorității. Alexandru s-a abținut, iar cei trei consilieri AUR au votat ”împotrivă”.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
CELE MAI CITITE
