Membrii Consiliului Local Municipal Brăila au aprobat cotizația pe acest an pentru ca municipalitatea să fie în continuare parte din Asociația ”Grupul Local pentru promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila” (FLAG). Consilierii municipali au dat ”undă verde” pentru suma de 100.000 lei. Cotizația se suportă din bugetul local al Municipiului Brăila, capitolul 51.01.03 ”Autorități executive”, subcapitolul 20.19.00 ”Contribuții ale administrației publice locale la realizarea unor lucrări și servicii de interes public local, în baza unor convenții sau contracte de asociere”.

Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Primăria Municipiului Brăila este unul dintre membrii fondatori ai Asociației ”Grupul Local pentru promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila”, alături de Consiliul Județean Brăila și 11 asociații și societăți comerciale din județul Brăila. Membrii acestei asociații au ca obiectiv susținerea dezvoltării integrate și durabile a zonelor pescărești, în conformitate cu regulamentele europene și legislația națională în vigoare.

”Conform Hotărârii Adunării Generale a Asociației nr. 8 din 27.11.2024, începând cu anul 2025, cotizația anuală a Municipiului Brăila a fost stabilită la nivelul sumei de 100.000 lei”, se menționează în raportul proiectului.

În același raport sunt enumerate  beneficii pe care Asociația Grup Local pentru Promovarea Dezvoltării Integrate a Zonei Pescărești a Județului Brăila (FLAG Brăila) le aduce comunității: ”Susținerea tradițiilor locale: promovarea meșteșugurilor tradiționale legate de pescuit și prelucrarea peștelui, organizarea de festivaluri și târguri tematice pentru a celebra cultura; Crearea de noi oportunități educaționale: Programe de formare pentru pescari, fermieri și antreprenori locali, inclusiv în domenii precum marketingul și managementul afacerilor. Ateliere și cursuri pentru tineri și femei, pentru a-i încuraja să se implice în economia locală; Stimularea turismului local: Dezvoltarea de trasee turistice care includ activități de pescuit recreativ, degustări de produse locale și vizite la ateliere artizanale. Crearea de pensiuni și facilități turistice în zonele pescărești pentru atragerea turiștilor; Sprijin pentru inovare și modernizare: Introducerea de tehnologii moderne în pescuit și acvacultură pentru a crește eficiența și a reduce impactul asupra mediului. Susținerea proiectelor de digitalizare, cum ar fi aplicații pentru monitorizarea capturilor sau pentru promovarea produselor locale online; Combaterea depopulării: Crearea de locuri de muncă stabile în zonele rurale pescărești pentru a descuraja migrarea populației către orașe sau străinătate. Sprijinirea tinerilor pentru a iniția afaceri proprii în domeniul pescuitului sau turismului; Creșterea rezilienței economice a comunității: Diversificarea surselor de venit ale pescarilor prin sprijinirea activităților conexe, cum ar fi procesarea, comercializarea sau turismul; Îmbunătățirea infrastructurii locale: Modernizarea punctelor de acces la resursele de apă pentru comunitățile pescărești; Implicarea activă a comunității: Dezvoltarea unui sentiment de apartenență și mândrie locală prin implicarea directă a comunității în luarea deciziilor”.

Cine face parte din FLAG

În acest context, în documentație se arată că asociația are cheltuieli pentru o serie de activități, printre care: Creșterea costurilor pentru implementarea proiectelor datorată în principal inflației, ceea ce are drept consecință costuri ridicate ale materialelor, echipamentelor și serviciilor necesare pentru proiecte; Complexitatea proiectelor noi care necesită expertiză tehnică avansată, tehnologii moderne sau activități de lungă durată; Creșterea contribuției proprii, ținând cont de faptul că unele fonduri europene sau naționale cer o contribuție proprie mai mare din partea beneficiarilor pentru a asigura sustenabilitatea proiectelor; Dezvoltarea capacității instituționale: Creșterea echipei pentru a implementa proiecte mai multe sau mai complexe, necesită personal suplimentar calificat, crescând costurile cu specializarea și salarizarea acestora; Achiziții de echipamente: Investiții în tehnologie (software, hardware, vehicule etc.) pentru a sprijini desfășurarea activităților etc

Anexat la documentația aflată la mapa consilierilor municipali a fost și un raport de activitate al acestei entități pentru perioada 2011-2025, în care se menționează că Asociația FLAG Brăila, persoană juridică non-profit, de drept privat, constituită în anul 2011, conform Ordonanței de Guvern nr. 26/2000, este un parteneriat public-privat local care are că obiectiv general dezvoltarea integrată a zonei pescărești a județului Brăila. În acest context, se atrage atenția că de la înființare și până în prezent, parteneriatul a suferit modificări în cele trei perioade de programare. Astfel, dacă în 2011-2014 parteneri erau Consiliul Județean Brăila, Primăria, Asociația Comunelor din România, filiala Județeană Brăila, Agenția pentru Dezvoltarea Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Brăila, Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea Sud-Est, Societatea Cooperativă de Grad I ”Nufărul” Chiscani, în perioada 2015-2023, pe lângă cele deja menționate s-au mai alăturat Asociația Pescarilor Stăncuța, Asociația Organizația Braifish Brăila, SC Vector Impex SRL, SC Gropeneanu Com SRL, SC Pescofan SRL, iar în perioada 2024 până în prezent, pe lângă cele menționate, Asociația ”Nufărul” Chiscani a ieșit din schemă, însă s-a mai alăturat SC Anghila Impex SRL.

Tot din documentația atașată aflăm că potrivit hotărârii AGA a Asociației, din noiembrie 2024, atât CJ Brăila, cât și Primăria cotizează cu câte 100.000 lei fiecare, ADR cu 30.000 lei, Asociația Pescarilor Stăncuța – 3.000 lei, iar Asociația Comunelor din România, Brăila – 5.000 lei.

Administrația Dragomir, pregătită să absoarbă fonduri europene prin FLAG

Președintele SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit înainte de vot pentru a sublinia că în opinia sa contribuția Primăriei la această Asociație este mult prea mare comparativ cu beneficiile vizibile de la nivelul orașului. Acesta a criticat faptul că nu s-au deschis suficiente restaurante cu specific pescăresc pe malul Dunării, pentru turiștii care vizitează orașul, că nu s-au organizat competiții de pescuit sportiv și că nici piața de pește nu funcționează, ceea ce nu i se pare normal. De cealaltă parte, primarul Marian Dragomir a explicat că prin FLAG s-au realizat foarte multe proiecte, ba mai mult, că s-au alăturat și firme private care se adresează turiștilor, astfel că este bine ca municipalitatea să rămână partener în cadrul Asociației. Ba mai mult, începând cu 2026 se vor redeschide noi axe de finanțare ce vor putea fi accesate prin FLAG.

”Domnule consilier, știți că eu vă respect punctul de vedere, dar aici nu o să încerc să vă influențez în niciun fel votul. Însă o să vă spun că noi plătim o cotizație, anul acesta, de 20.000 euro, aproximativ. O să vorbesc în euro, pentru că este mai simplu vizavi de valoarea proiectelor. Anii trecuți cotizația a fost și mai mică, iar Primăria Municipiului Brăila a implementat proiecte ca membru al FLAG în Municipiul Brăila, de 2.248.000 euro. Pe lângă proiectele acestea implementate de Primăria Municipiului Brăila, mai sunt și foarte multe societăți private, care au implementat proiecte și au făcut exact ceea ce ați spus dumneavoastră că nu s-a făcut”, a declarat Dragomir.

”Anul trecut nu au fost implementate proiecte ca urmare a faptului că abia acum se lansează procedura pentru viitoarele proiecte, care vor putea fi implementate din toamna anului acesta sau de anul viitor. Depinde de momentul în care se lansează titlurile și axele de finanțare”,  a mai subliniat primarul.

”Turiștii vin pe Faleză, vor să vadă Dunărea, să servească ceva pescăresc, lucru care nu există. (…) În plus, avem o instituție care nu funcționează de când s-a înființat, e vorba despre piața de pește din Hala Centrală care e închisă tot timpul. Cred că ar trebui să luați măsuri să fie funcțională, pentru că nu cred că am făcut-o degeaba. Mulțumesc!”, a conchis consilierul SOS.

În cele din urmă proiectul a fost aprobat cu votul majorității. Alexandru s-a abținut, iar cei trei consilieri AUR au votat ”împotrivă”.