Politică
Prezenţă mai scăzută în rândul bătrânilor, mai multe voturi de la tinerii între 18 şi 24 de ani
• Brăila se numără printre judeţele din ţară cu cel mai mare absenteism la vot, mai exact pe locul 6, cu un procent de 41,5% • paradoxal, chiar dacă şi de data aceasta bătrânii au decis soarta municipiului şi judeţului pentru următorii patru ani, comparând prezenţa la vot de la alegerile locale de duminică cu cea de la prezidenţialele de anul trecut, se constată o scădere semnificativă a numărului de cetăţeni între 45 şi 64 ani, respectiv peste 65 ani, care s-au prezentat la urne • în schimb, a crescut prezenţa în rândul tinerilor între 18 şi 45 de ani, statistica arătând că au fost cei mai mulţi votanţi din această categorie de vârstă de la ultimele trei scrutine
Alegerile locale s-au încheiat cu un rezultat nesatisfăcător pentru Brăila în ceea ce priveşte absentismul la vot. Concret, după cum reiese din statistica prezenţei la vot publicată pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente (www.prezenta.roaep.ro), doar 41,50% dintre brăilenii înscrişi pe listele permanente au venit, duminică, la urne pentru a-şi exprima opţiunea, judeţul nostru fiind pe locul 6 în clasamentul naţional privind absenteismul la vot. Din cei 285.184 alegători înscrişi pe listele permanente, doar 118.458 cetăţeni au trecut pragul secţiilor de votare, 62.111 în mediul urban şi 56.347 în mediul rural.
La fel ca la alegerile locale din 2016, şi de data aceasta cei mai activi la vot au fost brăilenii din categoriile 45-64 ani şi cei de şi peste 65 ani, ei fiind cei care au decis soarta municipiului şi judeţului pentru următorii patru ani. Concret, din total celor care şi-au exprimat opţiunea duminică, 40,18% (47.591 votanţi) sunt brăileni cu vârste între 45 şi 64 ani, 24,04% (28.482 votanţi) au peste 65 ani. Cei din categoria de vârstă 35-44 ani ocupă doar 19,9% din totalul alegătorilor care au venit la urne (20.231 votanţi), în timp ce categoria de vârstă 25-34 ani reprezintă 11,52% (13.647 votanţi). În final, cei între 18 şi 24 ani reprezintă aproape 7% (8.274 votanţi) din totalul celor care au ales să îşi exprime opţiunea. Interesant este că tinerii din această grupă de vârstă s-au prezentat în număr mai mare la urne faţă de cele două scrutinuri desfăşurate anul trecut. Mai exact, la prezidenţialele din noiembrie 2019 au fost doar 7.370 de tineri la vot, iar la europarlamentarele din mai 2019 doar 7.298 de tineri la vot.
Legat de municipiul Brăila, prezenţa la vot a fost extrem de slabă, doar o treime dintre alegători participând la alegerile de duminică (31,22% prezenţă la vot). Din cei 170.681 de alegători înscrişi pe listele permanente, 53.290 cetăţeni au venit la urne. Cei mai mulţi particianţi la vot au între 45 şi 64 ani (22.839 votanţi), urmaţi de cei peste 65 ani (13.337 votanţi). Continuăm cu brăilenii între 35 şi 44 ani, prezenţi la urne fiind 8.918 cetăţeni, la care se adaugă cei 5.214 cetăţeni cu vârste între 25 şi 34 ani. La cea mai tânără categorie de vârstă, 18-24 ani, reiese că au ieşit la vot 2.989 de alegători.
Mai puţini bătrâni au ales să vină la urne
Deşi reprezintă 64% din totalul alegătorilor care au trecut duminică pragul secţiilor de votare, numărul brăilenilor de peste 45 ani care şi-au exprimat opţiunea s-a redus considerabil faţă de alegerile prezidenţiale şi europarlamentare de anul trecut, un factor fiind, probabil, frica de coronavirus. Spre exemplu, la alegerile prezindenţiale din 2019, datele arată că la categoria de vârstă 45-64 ani s-au prezentat la vot aproape 57.000 de alegători, faţă de 47.600 câţi au fost duminică. Şi la categoria celor peste 65 de ani s-a înregistrat o scădere a celor care au venit la urne: circa 38.000 alegători la prezidenţiale, aproape 28.500 la locale. Mai puţini votanţi prezenţi la urne au fost şi la categoria de vârstă 35-44 ani: peste 23.300 anul trecut, doar puţin peste 20.200 acum. În ceea ce priveşte categoria de vârstă 25-34 ani, şi aici s-a înregistrat o scădere a numărului de participanţi la vot, însă nu la fel de mare ca în celelalte cazuri. Mai exact, au fost peste 14.400 de alegători care au venit la urne la prezidenţiale şi peste 13.600 la localele de duminică. Aşa cum am afirmat şi anterior, grupa de vârstă 18-24 ani este singura la care s-a înregistrat o creştere a prezenţei. Precizăm că la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019 prezenţa la nivelul judeţului Brăila a fost de 47,27%, la urne venind 135.846 alegători din cei 287.343 înscrişi pe liste.
Care a fost prezenţa la vot la alegerile locale din 2016
La alegerile locale din 2016, în judeţul Brăila s-au aflat 299.226 de persoane pe liste, care erau aşteptate la vot în cele 281 de secţii. Dintre acestea doar 139.643 au ales să ştampileze buletinele. Procentual vorbind, doar 46,7% dintre brăilenii şi-au exprimat votul. Şi atunci, ca şi acum, locuitorii din municipiu au fost şi mai dezinteresaţi. Acum patru ani, 36,88% dintre cei cu drept de vot au decis soarta oraşului, adică nici măcar jumătate din numărul alegătorilor de pe liste.
În 2016, încă de la ora 7:00 (momentul zero al votului) şi până la închiderea secţiilor de votare la ora 21:00, prezenţa la urne în Brăila a fost dominată de persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 64 de ani, 55.000 la număr. Mai exact, aceştia au reprezentat 39,28% dintre alegătorii prezenţi la vot până la ora 21:00. Şi brăilenii cu vârsta de peste 65 de ani au mers atunci masiv la vot – 24,07% din totalul alegătorilor. Tinerii între 18 şi 34 de ani au reprezentat 16,6% din totalul celor care şi-au exprimat votal, iar cei între 35 şi 44 ani aproape 20%. La fel ca acum şi în 2016 alegerile locale s-au desfăşurat într-un singur tur.
Brăila, cea mai slabă prezenţă la vot din ultimii 12 ani
Judeţul Brăila a înregistrat la alegerile locale de anul acesta, alegeri extrem de importante, cel mai mare absenteism la vot din ultimele patru scrutine. Astfel, alegerile locale din 2008 prezenţa a fost de circa 47%, la cele din 2012 de 57,50%, iar la cele din 2016 de 47,2%. La alegerile de duminică, procentul a fost de 41,51%.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
