Social Media

Politică

Echipa PSD. Victorie totală

Timp de citire: 10 minute

• Marian Dragomir rămâne primarul Municipiului Brăila pentru următorii patru ani, după ce a obţinut un scor zdrobitor de peste 60%, la o diferenţă colosală faţă de contracandidaţii săi, care au luat sub 18% • la rândul său, Francisk Chiriac a fost ales, uninominal, preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, cu un scor de peste 50% • situaţia este una extrem de favorabilă pentru PSD şi în ceea ce priveşte majorităţile din cele două consilii şi posturile de viceprimari, respectiv vicepreşedinţi • cât despre primăriile din judeţ, social-democraţii se pot lăuda că au luat şi aici câteva localităţi până nu demult cu altă coloratură politică • mai trebuie adăugat că ambii candidaţi au luat peste scorul PSD, în vreme ce principalii lor contracandidaţi – Căprariu&Boboc – au luat sub scorul PNL din CLM şi CJ
 
Scor zdrobitor la Brăila pentru Partidul Social Democrat la alegerile locale 2020. Primăria Municipiului, conducerea CJ Brăila, cele două fotolii de viceprimar şi cele două de vicepreşedinţi, majoritatea asigurată în ambele consilii, dar şi câteva primării în plus, faţă de cele pe care PSD-iştii le aveau deja în fostul mandat. Cam aşa arată tabloul alegerilor din 27 septembrie în judeţul nostru. Dar cel mai important este scorul uriaş obţinut de social-democraţi în comparaţie cu cele ale contracandidaţilor lor în cursa pentru conducerea Municipiului şi Judeţului Brăila. Marian Dragomir a câştigat Primăria Municipiului Brăila cu 63,20%, în timp ce principalul său contracandidat, Lucian Căprariu (Brăila Nouă/PNL) a luat doar 17,24%. De asemenea, Mihai Isvoranu de la USR-PLUS a obţinut numai 7,10%.  Şi nici la conducerea CJ Brăila tabloul nu este cu mult diferit, pentru că Francisk Chiriac (PSD) are un scor de 50,69%. Aici contracandidatul său de la PNL (chiar dacă a stat ceva mai bine decât Căprariu), Cătălin Boboc a obţinut doar 23,94%, poziţionându-se foarte departe de câştigător. Nu mai vorbim despre Cătălin Stancu, candidatul Alianţei USR-PLUS, care a obţinut doar 5,89%. Ca o paranteză, nu trebuie uitat avântul pe care USR l-a avut la Brăila în timpul alegerilor Europarlamentare, când, pe fondul nemulţumirilor de la nivel naţional faţă de PSD, USR-PLUS a cam “suflat în ceafă” PNL-ului, obţinând 15,94% din voturi la municipiu şi 13% din totalul de voturi din judeţ, fără să facă, practic, nimic. De altfel, şi la Alegerile Prezidenţiale, în primul tur, candidatul USR – PLUS, Dan Barna, a obţinut 12.281 de voturi în judeţul Brăila, clasând Alianţa pe locul patru pe plan local. Revenind la Alegerile Locale 2020, ei bine, Alianţa USR-PLUS a rămas pe dinafară în ceea ce priveşte cele două consilii, deoarece au obţinut un scor sub 7%, astfel că nu au prins nici măcar un fotoliu de consilier.
 
Scorul la Primăria Municipiului şi CLM
Aşa cum am precizat, Marian Dragomir a obţinut 32.656 de voturi valabil exprimate, deci un scor foarte mare de 63,20% din totalul de 51.674 de brăileni care şi-au exprimat opţiunile pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila. Acesta este urmat de Lucian Căprariu (Brăila Nouă – PNL), dar la o distanţă foarte mare, cu 8.906 voturi (17,24%). Mihai Isvoranu din partea Alianţei USR-PLUS a obţinut doar  3.671 voturi, adică 7,10 procente, iar Ionel Adetu de la PMP 1.950 de voturi (3,77%). În ceea ce îi priveşte pe ceilalţi candidaţi la fotoliul de primar: Silviu Dorin Petrea de la Pro România s-a ales cu doar 979 voturi, Cristian Daniel Murea – 774 voturi, Bogdan Botea de la Partidul Verde – 677 voturi, Mihai Dragomir de la PPUSL – 637 voturi, Dănuţ-Cristian Mihai de la PER – 621 voturi, Adrian Răureanu de la PRM a luat 451 voturi, iar Alexandru Micu de la Forţa Identităţii Naţionale a luat 352 voturi.La Consiliul Local Municipal: PSD a obţinut un scor zdrobitor de 49,95% (25.540 de voturi din cele 51.125 de voturi valabil exprimate), urmat de PNL cu 9.327 voturi (18,24%) – aşadar peste candidatul Lucian Căprariu, Alianţa USR-PLUS cu 3.552 voturi (6,94%), PMP cu 3.313 voturi (6,48%), Pro România cu 1.765 voturi (3,45%) şi Brăila Nouă cu 1.344 voturi (2,62%). Ce au făcut celelalte partide şi candidaţi? Ei bine, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România a luat 1.233 voturi, candidatul independent Dan Căpăţînă a avut 1.094 voturi, ALDE a luat 989 voturi, Partidul Verde – 795 voturi, PER – 741 voturi, PPUSL – 548 voturi, PRM – 340 voturi, iar  Forţa Identităţii Naţionale – 315 voturi.
Precizăm că în cazul municipiului, numărătorile s-au încheiat în toate cele 140 de secţii. Trebuie punctat că PSD va avea 18 consilieri în CLM (cei doi viceprimari), urmând ca 7 fotolii să le revină PNL-iştilor şi 2 către PMP.
 
Preşedintele Consiliului Judeţean şi componenţa CJ Brăila
Pentru funcţia de preşedinte al CJ Brăila: Francisk Chiriac a obţinut de departe, victoria, cu un scor de 50,69%. Aici, contracandidatul său de la PNL, Cătălin Boboc, a obţinut doar 23,94%. Pe locul trei s-a poziţionat Viorel Botea de la PMP cu 7,26%, urmat de Cătălin Stancu de la USR-PLUS, cu 5,89%. Cosmin Răzmeriţă de la Pro România a obţinut 3,37% din voturile valabil exprimate, iar candidatul independent Ovidiu Nechita: 1,94%.
În mod cert, şi la Consiliul Judeţean PSD are majoritatea, cu un scor de 47,83%. PNL a obţinut doar 26,44%, dar cu 3 procente peste candidatul Cătălin Boboc, PMP 7,16%, Alianţa USR-PLUS doar 5,38%, în timp ce Pro România – 2,63%. Cu toate acestea, până la încheierea ediţiei print de, ieri, a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei” lucrurile încă nu se clarificaseră privind scorul exact obţinut de partide. Cert este că în schema CJ vor intra doar PSD, PNL şi PMP. Cel puţin asta arătau rezultatele numărătorii paralele a partidelor din cele 282 secţii de votare din Judeţ.
 
Dragomir şi Chiriac, încântaţi de voturile brăilenilor
Primarul Marian Dragomir a ţinut, ieri, să le mulţumească brăilenilor pentru încrederea acordată. Acesta a dat asigurări că va continua proiectele pe care le-a început în primul mandat şi că va avea grijă să vină cu idei noi.
“Le mulţumesc brăilenilor pentru că au ales fapte în locul vorbelor. Vom continua toate lucrările începute şi toate lucrările pentru care am menţionat în timpul campaniei electorale că avem contracte sau lucrări în derulare. Pe parcursul precampaniei şi al campaniei electorale, noi am vorbit doar despre proiectele noastre. Nu am atacat contracandidaţii şi am făcut întotdeauna doar campanie pozitivă. Aşa o să facem şi de acum încolo”, a precizat Dragomir.
Edilul-şef a mai precizat că are de gând să îşi păstreze cei doi viceprimari în funcţie, Alexandru Jantea şi Doiniţa Ciocan, de a căror activitate s-a declarat complet mulţumit.
La rândul său, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac a explicat că din noua formulă a Consiliului va face parte doar PSD, care va fi majoritar, PNL şi PMP. Mai mult acesta a punctat că Ionel Epureanu va rămâne vicepreşedinte, însă încă nu a luat o decizie privind cea de-a doua propunere, care de această dată va reveni tot social-democraţilor.
“Da. Avem majoritatea şi o să punem cei doi vicepreşedinţi. Unul sigur va fi Ionel Epureanu, care a fost în echipă cu mine, şi în 2016, şi în 2020. Deci va rămâne. Pentru al doilea loc încă nu m-am hotărât. O să avem mai multe variante dintre colegii noştri consilieri, ne vom gândi şi vom alege şi cel de-al doilea vicepreşedinte. Însă eu doresc să le mulţumesc brăilenilor. Vreau să le transmit că vom rămâne aceiaşi oameni. Vom fi concentraţi pe proiecte şi le vom duce la îndeplinire”, a declarat Chiriac.
Trebuie precizat că ambii candidaţi au obţinut procente peste PSD, ceea ce demonstrează că au tras în sus partidul. În plus, cu siguranţă a contat şi faptul că din echipă a făcut parte, nu numai pe afişe ci şi la pas, de vorbă cu alegătorii, europarlamentarul Mihai Tudose, fostul premier al României care a semnat contractul pentru Podul peste Dunăre.
 
Primării mai multe pentru PSD-işti
Din păcate, până la ora închiderii ediţiei de ieri a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, încă nu se ştia harta completă a tuturor primăriilor din cele trei oraşe şi comunele din judeţul nostru. Potrivit unor surse din rândul partidelor politice, la câteva comune s-au depus contestaţii, astfel că până la soluţionarea acestora tabloul împărţirii pe localităţi nu este încă unul complet. Chiar şi aşa, din informaţiile furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă situaţia în judeţ se prezintă în felul următor: cele trei oraşe, Făurei, Ianca şi Însurăţei au fost câştigate de PSD-iştii Ionel Voinea, George Fănel Chiriţă, respectiv Ionel Gheorghe. Cele 23 de comune obţinute de PSD sunt: Bărăganul, Bordei Verde, Chiscani, Ciocile, Dudeşti, Galbenu, Gemenele, Jirlău, Măraşu, Mircea Vodă, Movila Miresii, Râmnicelu, Romanu, Siliştea, Stăncuţa, Şuţeşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Unirea, Vădeni, Victoria şi Vişani.
PNL-iştii au luat 12 primării: Berteştii de jos, Cazasu, Cireşu , Frecăţei, Gradiştea, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Tichileşti, Ulmu şi Zăvoaia.
De alfel şi candidatul PMP, Tudorel Gîscă, a obţinut primăria Racoviţa. Trebuie precizat că până la închiderea ediţiei de ieri a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei” situaţia era neclară în privinţa comunelor: Măxineni, Roşiori şi Viziru.
 
Scor mare pentru PSD Brăila şi la Alegerile Locale din 2016
Marian Dragomir a obţinut un scor bun şi la alegerile locale din 5 iunie 2016, clasându-se şi atunci la mare distanţă de contracandidaţi. Mai exact, PSD-istul a primit 28.318 de voturi din cele 63.378 de opţiuni valabil exprimate ale brăilenilor care au mers atunci la urne, adică un procent 44,68%, scor chiar mai mare decât cel al partidului – 43% la judeţ şi 38% la municipiu. De cealaltă parte a baricadei, liberalii au înregistrat şi în 2016 un eşec total, Cătălin Boboc, candidatul PNL la vremea respectivă la Primăria Brăila având doar 11.835 voturi, adică un procent de 18,67%. Acesta s-a clasat la foarte mică distanţă de scorul PND-istei Simona Drăghincescu (actual subprefect) care a primit 8.165 voturi (12,88%).
Atunci, PSD-iştii nu s-au oprit doar la Primăria Brăila, ci au câştigat şi cârma a 23 de localităţi din judeţ, inclusiv cea a oraşelor Ianca, Însurăţei, Făurei, dar şi a comunei mult râvnite – Chiscani. Şi atunci, social democraţii au obţinut conducerea CJ Brăila, singura diferenţă fiind că la acele alegeri, preşedintele a fost hotărât de votul majorităţii. Astfel, Francisk Chiriac a fost desemnat atunci preşedinte, Ionel Epureanu vicepreşedinte şi celălalt fotoliu de vice i-a revenit lui Cătălin Murea de la ALDE.
 
 

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧