Politică
Covidul a băgat boala în alegeri
• încă de dimineaţă, destul de timid la început, apoi ceva mai hotărât pe parcursul zilei, brăilenii au mers cu chiu cu vai la urne pentru a-şi exprima votul privitor la cei care vor “ţine frâiele” administraţiei publice locale şi judeţene în următorii patru ani • la 19:00, ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, judeţul nostru se situa pe locul 36, cu doar 37,55% prezenţă la urne în topul naţional, sub media naţională de 41,37% • cei mai sârguincioşi au fost brăilenii din segmentul de vârstă 45-64 şi cei din zona 65^ • indiferent de tabără, performerii scenei politice brăilene au avut un mesaj la unison pe parcursul întregii zile: «Ieşiţi la vot!»
Pandemia de coronavirus şi-a pus serios amprenta pe Alegerile Locale 2020: Judeţul Brăila a înregistrat o prezenţă destul de mică la vot. La 19:00, ora închiderii ediţiei print a cotidianului “Obiectiv – Vocea Brăilei”, judeţul nostru ocupa locul 36 (cu 37,55% prezenţa la vot), sub media pe ţară, la ora respectivă de 40,46%. Practic, votaseră 107.071 din cei 285.184 de alegători aşteptaţi la urne în judeţul nostru. De altfel, pe parcursul întregii zile, Brăila şi-a menţinut o poziţie la coada clasamentului prezenţei la urne.
În orice caz, la ora 19:00, în mediul urban votaseră 55.492 de persoane, în timp ce în rural 51.549 de alegători. Cei mai mulţi dintre aceştia în segmentul de vârstă 45-54 de ani, dar şi cei cu 65^, urmaţi de cei între 35 şi 44 de ani. Din păcate, tinerii între 18 şi 34 de ani nu s-au prea înghesuit la urne în judeţul nostru. Mai trebuie menţionat şi că 54.574 dintre alegători au fost femei iar 52.618 bărbaţi.
Pe primele locuri ca prezenţă la vot la ora de referinţă indicată, se situau judeţele Giurgiu, Olt şi Teleorman, cu peste 52%. În judeţul nostru, la ora 19:00 votaseră 104.171 de alegători pe liste permanente şi complementare, 1.968 pe liste suplimentare şi 902 cu urna mobilă.
Secţiile de votare urma să se închidă la ora 21:00.
Vot constant, ieri, în Municipiul Brăila
Dimineaţa, la ora 7:00, la deschiderea secţiilor de votare, în Municipiul Brăila prezenţa alegătorilor la urne a fost una destul de scăzută. După ora 10:00 însă, s-a simţit o diferenţă, astfel că încet-încet, pe parcursul zilei, brăilenii au ales probabil să nu se mai gândească atât de mult la măsurile de prevenţie suplimentare, impuse în contextul pandemiei de coronavirus şi au venit la vot din ce în ce mai mulţi. Cert este că procedura exprimării opţiunii nu a fost una atât de greoaie sau de diferită faţă de alegerile din anii trecuţi, exceptând, desigur, purtatul măştilor şi faptul că alegătorul a fost nevoit să întreprindă anumite acţiuni simple, care înainte ar fi revenit secţiilor de votare. Una peste alta, dacă dimineaţă segmentul de vârstă al celor care au venit la urne era undeva în zona 45 – 65^ de ani, pe parcursul zilei au venit la urne şi tineri, mulţi dintre aceştia în cuplu. Oamenii s-au conformat noilor reguli şi la multe dintre secţii s-a aşteptat afară, respectându-se măsura distanţării, până ce li s-a permis să intre şi să îşi exprime votul.
Cum s-au desfăşurat alegerile în mediul rural
Ieri, atmosfera alegerilor în mediul rural părea să fie între două extreme. În timp ce în unele comune lumea stătea la coadă pentru a vota, în altele bătea vântul în secţiile de votare. Asta este concluzia redactorilor “Obiectiv” după ce au luat pulsul mai multor secţii de votare din judeţ. Prima pe listă a fost comuna Vădeni. La secţia de votare de la şcoala gimnazială din comună, la ora 13:00, 136 din cei 393 de alegători cu drept de vot îşi exprimaseră opţiunea. Puţini oameni se aflau la ora aceea la urne, însă preşedintele secţiei de votare ne-a declarat că procentul este mai mare în comparaţie cu alegerile locale trecute, chiar şi faţă de prezidenţiale, când după închiderea urnelor doar 30% îşi exprimaseră opţiunea. Şi la secţia de votare de la Şcoala Gimnazială Baldovineşti, la ora 13:30, mobilizarea la urne era mai mare faţă de localele de acum patru ani. Şi aici numărai pe degete oamenii care aşteptau să voteze, iar din discuţia avută cu reprezentantul secţiei se pare că bătrânii nu s-au mai înghesuit la urne ca în alte dăţi, cel mai probabil de teama Covid-19. Nu a fost însă şi cazul lui Liviu Adrian Ionică, care, în urmă cu 15 ani, a ales să se mute din Brăila în Baldovineşti pentru a fi fericit alături de aleasa inimii lui. Acesta ne-a declarat că nu îi este teamă de noul coronavirus şi că nu a ratat niciodată un scrutin. Ba chiar ne-a arătat, mândru, buletinul pe care a adunat multe autocolante cu menţiunea “VOTAT!”. “Părerea mea e că acest virus este o răceală puţin mai puternică. Părerea mea. Dar probabil asta e şi scuza pentru unii care nu vor să vină la vot. Eu nu cred că ar trebui să fie asta o scuză. Eu nu am nicio frică. Când o fi să se termine aţa din papiotă… aia e”, ne-a spus acesta.
Atmosfera era cu totul alta la Cazasu, acolo unde, la ora 13:45, cei care aşteptau să intre în cabinele de vot, în mare parte tineri, formau o coadă până la poarta şcolii gimnaziale. Printre ei se afla şi Mădălin, în vârstă de 19 ani, care a votat pentru prima oară la locale. Acesta a venit la urne însoţit de familia sa. “Am venit să îmi fac datoria de cetăţean şi să votez. E important să ieşim la vot în număr cât mai mare. Mi se pare o concepţie greşită să nu venim la vot de frica Covid. Atât timp cât se respectă regulile de siguranţă este ok să venim să votăm. Şi este foarte important ca tinerii să iasă în număr cât mai mare la vot. Cu cât ne exprimăm mai mulţi opţiunea, cu atât suntem mai greu de manipulat”, este de părere tânărul.
Preşedintele secţiei de votare de la Şcoala Gimnazială Cazasu ne-a precizat că până la ora 13:45, 335 de alegători din cei 1.713 înscrişi pe liste veniseră la vot, atât tineri, cât şi vârstnici. Până la închiderea urnelor aceştia preconizau că numărul votanţilor va creşte considerabil.
Redactorii “Obiectiv” au mers apoi şi în comuna Tudor Vladimirescu, la secţia de votare de la şcoala din localitate, acolo unde cam bătea vântul la ora 14:00. Reprezentanţii secţiei ne-au declarat că doar 200 de cetăţeni din cei 800 cu drept de vot îşi aleseseră candidaţii preferaţi, cei mai mulţi venind la vot în prima parte a zilei. Un al doilea val de votanţi era aşteptat să vină după ora 16:00.
Politicienii Brăilei, la urne încă de la prima oră
Liderii partidelor, candidaţii, dar şi actori importanţi ai scenei politice brăilene s-au prezentat la urne încă de la începutul zilei, pentru a da un exemplu şi a-i impulsiona pe alegători să iasă în număr cât mai mare la urne. De altfel, indiferent de culoarea politică, acesta a şi fost mesajul la unison al politicienilor pentru brăileni. Pe scurt: “Mergeţi la vot”! Motivele invocate? Desigur au diferit de la un politician la altul. Cert este că la ora 8:00, europarlamentarul PSD Brăila, Mihai Tudose îşi exprima votul, în cadrul secţiei de la şcoala Gimnazială “Ion Creangă” din municipiu.
“Am votat pentru cea mai bună echipă. Pentru o echipă pe care o cunosc, în care am încredere şi care a demonstrat că ştie şi ce să facă, şi cum să facă, pentru o dezvoltare durabilă a judeţului şi a municipiului”, a declarat Tudose.
Şi senatorul Ion Rotaru, preşedintele PSD Brăila, dar şi fostul primar Aurel Simionescu, preşedintele executiv al social-democraţilor, au mers la urne de dimineaţă, fiind acompaniaţi de soţiile lor. Cei doi şi-au exprimat speranţa că viitoarele consilii locale şi cel judeţean vor fi formate din majorităţi care să asigure punerea în practică a unor proiecte pentru dezvoltarea urbei, dar şi continuarea demersurilor deja începute.
Interesant este că Simionescu chiar a făcut un apel conciliant legat de faptul că şi cei din opoziţie trebuie ascultaţi, atât timp cât propun lucruri bune pentru comunitate.
La vot au participat şi liderul organizaţiei judeţene a PNL Brăila Alexandru Dănăilă şi preşedintele municipalei liberalilor, Adrian Tabarac. Cei doi au mers la urne neînsoţiţi, Tabarac la ora 10:30, însă Dănăilă ceva mai târziu, pe la prânz, după o vizită prin judeţ. Cei doi au făcut apel la brăileni să meargă la vot, să nu se sperie de noile măsuri privind combaterea răspândirii noului coronavirus şi mai important, să îşi amintească proiectele propuse în campania electorală şi să acţioneze în consecinţă.
La ora 11:00 şi Daniela Rădulescu, cea care deschide lista PMP la Consiliul Local a mers la vot, alături de soţul său, de cei doi copii, dar şi de mama sa.
“Astăzi este ziua în care cetăţenii îşi pot exprima nemulţumirile referitoare la clasa politică din ultimii patru ani. Veniţi la vot! Haideţi împreună, să facem Brăila un oraş frumos pentru noi toţi, pentru copiii noştri”, a transmis Rădulescu, după vot.
Şi Dan Căpăţînă, candidatul independent pentru un fotoliu de consilier municipal a votat în prima parte a zilei şi i-a îndemnat şi pe brăileni să îi urmeze exemplul.
“Am votat, astăzi, pentru viitorul Brăilei în următorii 4 ani. Am votat şi pentru renaşterea sportului brăilean. Vă îndemn şi pe voi, cei care nu aţi votat până la această oră, să mergeţi la urne şi să alegeţi pentru viitorul Brăilei”, a fost mesajul acestuia.Vot cu urna mobilă, chiar şi pentru pacienţi COVID-19
Şi pacienţii din spitalele brăilene au votat la alegerile locale. Urne mobile au ajuns în secţiile Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, cu respectarea măsurilor de protecţie, inclusiv la pacienţi infectaţi cu virusul SARS COV 2.
Potrivit informaţiilor transmise, ieri, de purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, dr. Alina Neacşu, până în jurul orei 15:00, ceruseră urna mobilă 84 de pacienţi în total, din care 58 non-COVID. Totul s-a desfăşurat fără probleme.
Mai întâi, urnele au mers la pacienţii internaţi cu alte afecţiuni, apoi s-au deplasat la cei infectaţi cu virusul SARS COV 2, în pavilionul C al Spitalului Judeţean de Urgenţă, pavilion E şi B.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















