ADMINISTRAȚIE
Premiere cu reproşuri la Consiliul Judeţean
• evenimentul organizat de conducerea CJ Brăila a avut loc, luni seară, în Sala Mare a Palatului Administrativ şi a fost menit să marcheze Centenarul, Brăila650, dar şi 26 de ani de existenţă a Consiliului Judeţean • s-au ţinut discursuri, s-au dat diplome de excelenţă şi o serie de atenţii pentru toţi consilierii judeţeni care au activat după Revoluţie până în prezent • evenimentul a fost aspru criticat de consilierul judeţean PNL Ovidiu Nechita, care a atras atenţia că se dau diplome”de excelenţă” în condiţiile în care starea judeţului “este jalnică” • acesta i-a returnat diploma preşedintelui CJ, iar PND-istul Cătălin Iordache a refuzat cărţile primite, scoase la editura Muzeului “Brăilei”, prin firma “Paperprint”
Un eveniment pus în scenă, recent, de conducerea actuală a Consiliului Judeţean Brăila pentru a marca Centenarul, 650 de ani de la atestarea documentară a Brăilei, dar şi împlinirea a 26 de ani de existenţă a instituţiei s-a terminat “cu scântei” şi reproşuri. Mai exact, luni seară, CJ Brăila a organizat în sala mare a Palatului Administrativ un eveniment festiv pentru a acorda diplome de excelenţă tuturor consilierilor judeţeni care au activat în cadrul instituţiei din 1992 până în prezent. De asemenea, s-a ţinut un moment de reculegere pentru consilierii care au încetat din viaţă. Ei bine, premierea nu a fost apreciată de toţi membrii Consiliului, astfel că au apărut critici pentru faptul că se dau diplome “de excelenţă” în condiţiile în care starea judeţului este extrem de proastă.
Trebuie punctat că, evenimentul a început destul de paşnic, astfel că după intonarea imnului naţional a urmat un discurs al preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac, care a dorit să le explice invitaţilor de ce a ales să marcheze astfel Centenarul şi Brăila650.
“ La 650 de ani de la prima atestare documentară a Brăilei, la 100 de ani de la desăvârşirea statului naţional român, consider că poziţiile pe care le avem reprezintă o onoare pentru fiecare dintre noi. Iar aceste diplome pe care le oferim astăzi, trebuie să amintească faptul că, deasupra tuturor, interesul judeţului Brăila este cel mai important. Au fost şi momente mai tensionate în acest mandat, însă consider că oamenii puternici privesc în viitor. Dezvoltarea judeţului Brăila a fost şi este obiectivul fiecăruia dintre noi. Indiferent că suntem consilieri judeţeni, locali, parlamentari, trebuie să ne comportăm ca oameni politici responsabili şi să lucrăm împreună în continuare pentru realizarea proiectelor importante pentru judeţul Brăila. Consiliul Judeţean, ca instituţie, a împlinit anul acesta 26 de ani de existenţă, 26 de ani de hotărâri de consiliu, de dispoziţii ale preşedintelui, 26 de ani de dezvoltare continuă. Este o onoare pentru noi să fim prezenţi astăzi şi să reprezentăm în continuare acest judeţ. Vreau să vă mulţumesc că aţi reprezentat judeţul Brăila cu onoare şi demnitate!”, le-a transmis Chiriac colegilor foşti şi actuali.
A urmat apoi o serie de colinde din partea unor elevi ai Şcolii Populare de Arte “Vespasian Lungu”.
Discursuri despre 1918, plecarea masivă din ţară a tinerilor şi problema prinderii «şoarecilor» de către «pisică»
Tot în cadrul evenimentului au susţinut discursuri consilierul judeţean PSD Viorel Mortu, precum şi liberalul Vasile Datcu, ambii făcând o comparaţie între România la 1918 şi starea actuală a acestui popor.
“Încă suntem şi vom mai fi ceva vreme sub semnul Centenarului. Spiritul acestui mare eveniment, probabil cel mai mare din istoria modernă a românilor, ne va provoca gândirea şi sensibilitatea. Vom încerca răspunsul la întrebările de azi, destule, cu spiritul problemelor de atunci din 1918, dar şi în ordine diplomatică, din 1919, 1920 până spre momentul Încoronării. 1 Decembrie 1918 este ora astrală a românilor. Pentru că pentru prima dată, prin voinţa populară, neamul românesc era cuprins între graniţele lui fireşti. (…) România anului 1918, din primăvară până-n prag de iarnă a fost un mare proiect de ţară. Cel mai mare şi mai bine înfăptuit pe care l-am avut până azi. În structurile de adâncime «sângele apă nu se face», a triumfat pentru a doua oară ideea de frate, cum mai triumfase şi în ianuarie 1859. Unirea cea Mare este triumful unei idei care a pulsat ca flăcările pe comori vreme de peste 100 de ani”, şi-a început Viorel Mortu, discursul, amintind o serie de personalităţi istorice importante ale vremii şi evenimente care s-au întâmplat în preajma Marii Uniri. Acesta a dorit, printre altele, să atragă atenţia asupra actualei probleme a plecării masive a tinerilor peste graniţe, în condiţiile în care administraţiile, politicienii nu vin cu un plan clar pentru a le oferi o şansă în România.
“La Centenar, sigur avem destule, frumoase lucruri de spus, dar trebuie să spunem şi câteva adevăruri, care chiar dacă nu ne convin rămân nerezolvate. Încă nu avem o istorie sinceră a anului 1918. Un proiect de ţară la Centenar, încă nu avem. Clădim puţin şi fragil în interior. Acesta ar fi poate cel mai mare păcat! Bucuriile Unirii, bucuriile apartenenţei la Uniunea Europeană şi la NATO, au ca revers existenţa a 4 milioane de români plecaţi în afară. Cea mai mare retragere a românilor din acest spaţiu după retragerea Aureliană. Din 10 tineri eminenţi ai României, 7 vor să lucreze în afară. Deci întrebări grele, dar care ne cer să dăm răspunsuri repede, bune, sănătoase la astfel de provocări. Al doilea secol al României Mari începe cu plinuri şi goluri, dar şi cu nelinişti. De inteligenţa noastră depinde ca ele să fie privite cu optimism”, a mai punctat acesta.
Şi liberalul Vasile Datcu a ţinut un discurs destul de lung în care a vorbit despre rolul jucat de personaje istorice precum Ion C. Brătianu şi Regina Maria, dar şi despre luptele politice grele care au urmat după Marea Unire din 1918. Interesant este că Datcu a amintit despre situaţia actuală, legându-se voalat de faptul că guvernanţii nu au astăzi altă temă de dezbătut decât fuga de procurorii anticorupţie.
“În 2018 viciile sunt tot pe acolo, prostiile sunt tot pe acolo, dar nu mai avem oameni de stat capabili. Care este problematica oamenilor politici de astăzi?! De foarte multă vreme ne preocupăm să aflăm dacă pisica are voie să prindă şoareci. Bineînţeles, eu am crezut că e un film prost în primă instanţă, după care am văzut că toată lumea e preocupată de această problemă. Ceva nu e în regulă. Noi am avut un film glorios la 1918. Păi, ce film e ăsta?! Am văzut că pisica după unii trebuie să mănânce şoareci, iar alţii spun că nu trebuie să îi prindă. Sau că trebuie să îi prindă, dar întâi să îi anunţe. Iar dacă îi anunţă, să le spună cu mult timp înainte. Şi nu pe toţi. Pe unii! Mai spun unii de afară: «măi, fraţilor, lăsaţi dracu’ pisica şi cu şoarecele». «Nu! Noi votăm ce trebuie să facă pisica». «Dar staţi aşa că nu înţelegeţi treaba. Nici voi, nici noi nu hotărâm ce trebuie să facă pisica. Lasă-i că se descurcă. Îi prinde, nu-i prinde… treaba lor». Dar până la urmă am aflat, nu de multă vreme, că într-adevăr pisica are voie să prindă şoareci, dar numai dacă îi pui clopoţei la gât când o trimiţi să prindă. Şi în timpul ăsta ce se întâmplă cu România? Nimic”, a declarat Datcu.
Nechita şi-a returnat diploma, Iordache şi-a «donat» cărţile
Iniţiativa actualului preşedinte al CJ Brăila nu a picat pe gustul tuturor consilierilor. Liberalul Ovidiu Nechita a refuzat diploma primită şi a ţinut să le transmită consilierilor, foşti şi actuali, că i se pare impardonabil să se ofere diplome “de excelenţă” în condiţiile în care judeţul arată groaznic.
“Domnul preşedinte, în seara aceasta pot să mă adresez cu «Excelenţa Dumneavoastră». Diploma, v-o donez. Eu cred că este o insultă la adresa celor care ne-au votat. Prin simplul fapt că eşti ales în Consiliul Judeţean nu înseamnă că trebuie să primeşti o diplomă de excelenţă! Sunt foarte mulţi dintre consilierii de aici care nici măcar o dată nu au spus un cuvânt. Nu cred că este normal ca noi, cei care reprezentăm Consiliul Judeţean în acest moment, să primim aceste diplome de excelenţă atât timp cât drumurile sunt vai de mama lor. Astăzi am fost la Spital şi am văzut că nu au medicamente, iar noi, în această seară, ne dăm diplome de excelenţă?! Nu am venit aici să port un dialog. Este o ruşine! Punctul meu de vedere este că în această seară, mulţi dintre cei de aici nu aveau de ce să primească o diplomă de excelenţă. Eu consider că de atâţia ani de zile, din ’92 şi până acum, judeţul este într-o adevărată prăbuşire şi noi stăm şi ne dăm diplome de excelenţă! Bravo! Vă felicit! Nu contează partidul din care fac parte, noi vorbim despre administraţie aici”, a declarat Nechita.
În sală, o parte dintre foştii consilieri s-au arătat revoltaţi, iar unii au insistat ca Nechita să spună din ce partid face parte. Singurul care a aplaudat gestul consilierului PNL a fost PND-istul Cătălin Iordache.
De altfel, nici acesta nu a apreciat momentul gândit de şeful CJ Brăila pentru a marca Centenarul. Iordache şi-a primit diploma, însă şi-a oferit la rândul său buchetul de flori, şi-a cerut scuze în faţa angajaţilor instituţiei care au fost chemaţi la treabă peste program şi a refuzat să primească o serie de cărţi tipărite la editura Muzeului Brăilei “Carol I”, acuzând că au fost plătite din bani publici şi printate de societatea “Paperprint”.
“Această carte de la Paperprint pe care s-au dat atâţia bani, o donez. Poate o vindeţi şi daţi ceva la copii! Şi celelalte cărţi. Doamnelor, mă iertaţi că staţi peste program şi nu sunteţi plătite. Diploma mi-am luat-o. Trebuie să îmi mai dai ceva (n.r. – către preşedintele CJ Francisk Chiriac)? Îţi las şi o floare. Nu ştiu dacă e cu par sau să fie cu impar”, a afirmat Iordache, aplaudat la rândul său de o parte dintre consilierii PNL.
Precizăm că la festivitatea de premiere au luat parte şi fostul primar Aurel Simionescu, actualul edil-şef Marian Dragomir (ambii foşti consilieri judeţeni), preşedintele PNŢCD Gheorghe Chiru, ex-senatorul Ionel Alexandru, fosta şefă “Rocreativ” Reliana Bogdan şi mulţi alţii.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.










Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
























