ADMINISTRAȚIE
Consilierii judeţeni vor să regândească strategia pentru cofinanţări
• membrii CJ Brăila se gândesc ca anul viitor să schimbe regulile de joc pentru cofinanţările pe care le alocă proiectelor propuse de primarii din judeţ • consilierul PNL Dănuţ Lungu a propus să se meargă pe o strategie unitară la nivelul întregului judeţ, astfel încât problemele să se rezolve pe capitole • la rândul său, PSD-istul Mircea Florin vrea ca investiţiile finalizate să fie însoţite de pancarte de unde să reiasă implicarea administraţiei
Încă din mandatul trecut, CJ Brăila a aprobat o serie de cofinanţări pe mai multe proiecte investiţionale propuse de primarii din judeţ. Ei bine, consilierii judeţeni simt nevoia ca pentru astfel de alocări bugetare viitoare, regulamentul să capete câteva modificări. În cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, consilierul PNL Dănuţ Lungu a solicitat conducerii instituţiei să meargă pe o strategie bine pusă la punct, astfel încât să se încerce rezolvarea problemelor comunelor, pe capitole: sănătate, învăţământ, infrastructură etc. Cum era de aşteptat, propunerea a stârnit o serie de contre, la fel cum alţi consilieri judeţeni au sărit cu propriile idei privind regulamentul cofinanţărilor.
“Dacă în acest an fiecare Unitate Administrativ Teritorială a făcut investiţii după cum a dorit şi în funcţie de ceea ce a considerat necesar, ar fi bine ca în anul următor să gândim o dezvoltare uniformă a întregului judeţ. Avem şcoli: acolo trebuie să investim! Avem puncte sanitare sau cabinete medicale: acolo trebuie să investim! Şi aceste investiţii să le facem uniform în judeţ. Pentru că am observat că o parte dintre primari nu prea s-au implicat în accesarea acestor fonduri. Bineînţeles că asta nu înseamnă că noi trebuie să îi penalizăm. Poate că unii nu au fost îndrumaţi, poate că nu sunt pregătiţi pentru a face asemenea investiţii. Dar mi-aş dori, la anul, să începem cu toţii, chiar noi, consilierii judeţeni, să ne gândim în ce putem investi ca să dezvoltăm uniform judeţul Brăila”, a declarat Lungu.
În replică, preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a ţinut să îi atragă atenţia lui Lungu că actuala strategie prin care se alocă bani pentru cofinanţări a fost gândită chiar de către colegul său liberal, Ovidiu Nechita, pe vremea când a fost (pentru o scurtă perioadă de timp) şef al judeţului.
“Nu am vrut să comentez acest aspect, dar dacă tot mi-aţi aruncat mingea la fileu cu strategia, vă spun că judeţul Brăila are o strategie votată 2014 – 2020, pe timpul preşedinţiei domnului Ovidiu Nechita, aprobată cu unanimitate de voturi, deci şi de consilierii PNL. O să v-o pun la dispoziţie. Noi încercăm acum să updatăm această strategie cu siguranţă, la anul, pentru toate obiectivele de investiţii. Sunt de acord că anul acesta am făcut-o pentru primari. Încercăm să modificăm această strategie, astfel încât, la anul, prin aceste contracte de asociere, să închidem nişte capitole foarte clare, gen învăţământ etc. Hotărâm împreună cu primarii, astfel încât să avem această dezvoltare uniformă pentru tot judeţul”, a precizat Chiriac.
Imediat a venit şi replica lui Nechita, care i-a atras atenţia şefului CJ Brăila că nu a făcut altceva la vremea respectivă decât să respecte legea, motiv pentru care a redactat acea strategie.
“Eu mă bucur că am găsit vinovaţii de serviciu. Stau fix în faţa dumneavoastră: Dănăilă şi Nechita. Nu ştiam că ei sunt vinovaţi pentru tot ce s-a întâmplat rău în judeţul şi în municipiul Brăila. Am văzut că toate gropile sunt din cauza lui Dănăilă şi că toate valurile de pe Dunăre sunt din cauza lui Nechita. Acum m-am liniştit”, a sărit Marian Sârbu în apărarea colegilor săi atacaţi de Chiriac.
Mircea Florin vrea panouri pentru fiecare investiţie
Modificări la regulamentul privind acordarea de cofinanţări de către CJ Brăila pentru proiectele primăriilor din judeţ a avut şi consilierul PSD, Mircea Florin. Acesta a afirmat că toate investiţiile finalizate, care au primit ajutor din partea Consiliului Judeţean, ar trebui însoţite de panouri explicative, în care să se precizeze acest aspect.
“Probabil că vom mai avea şi în luna august câteva asocieri, dar am o rugăminte către executiv. Trebuie să introducem ceva în regulament pe viitor. Poate că ar fi bine să avem o vizibilitate mai bună a acestor proiecte. Şi când spun asta mă refer la a avea peste tot panouri unde să scrie: «realizat de către Consiliul Local al comunei sau oraşului, cu sprijinul Consiliului Judeţean Brăila». Rugămintea mea este să facem un model de panou. Anul acesta să îl transmitem ca rugăminte şi anul viitor să îl avem, efectiv”, a afirmat PSD-istul, bucurându-se de sprijinul preşedintelui CJ, Francisk Chiriac.
De asemenea, consilierul judeţean PMP Viorel Botea a solicitat ca de acum înainte primarii să aibă grijă să specifice cât mai clar ce investiţie vor să realizeze şi să ofere cât mai multe detalii.
Încă 11 localităţi cu proiecte cofinanţate de CJ Brăila
După cum redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au precizat deja, în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a Consiliului Judeţean, s-a aprobat asocierea cu municipiul, pentru cofinanţarea mai multor obiective investiţionale: consolidarea şi restaurarea fântânii arteziene din Piaţa Traian; viabilizarea bazinului de înot olimpic; modernizări de parcări; amenajarea sensului giratoriu din intersecţia Calea Galaţi cu Bulevardul Al. I. Cuza şi Viabilizarea străzii Prelungirea Lanului.
Tot cu această ocazie, consilierii judeţeni şi-au dat girul pentru cofinanţările unei serii de proiecte realizate de primăriile din judeţ. Astfel: comuna Şuţeşti a propus realizarea unui dispensar; Berteştii de Jos – înfiinţarea unui cămin cultural; Romanu – amenajarea unui parc în satul Oancea şi modernizarea terenului de sport din comună; Salcia Tudor – sistematizarea centrului civic în satul Olăneasca şi modernizarea sistemului de iluminat public în comună şi satul Cuza Vodă; Surdila Găiseanca – modernizarea unor drumuri de interes local şi trotuare; Cazasu – amenajarea unui teren de sport în curtea şcolii gimnaziale; Cireşu – reabilitarea şi modernizarea sistemului de iluminat public; oraşul Însurăţei – amenajarea centrului civic; comuna Tichileşti – montarea unui sistem video de supraveghere şi comuna Traian – modernizarea trotuarelor pe două străzi.
ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Încă o clădire istorică pentru reabilitare
• este vorba despre imobilul de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila, aflat în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila • consilierii județeni au aprobat, recent, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT pentru consolidarea și reabilitarea acestei clădiri • valoarea totală a investiției se ridică la 8.889.885,26 lei cu TVA
Autoritățile brăilene continuă procesul de reabilitare al clădirilor din Centrul Istoric al orașului. Consilierii județeni au aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Brăila din 24 septembrie, documentația tehnico-economică faza Proiect Tehnic (PT), indicatorii tehnico-economici actualizați la faza PT și devizul general actualizat, tot la faza PT, pentru consolidarea și reabilitarea clădirii de pe strada Grădinii Publice nr. 13 din Municipiul Brăila.
Așa cum se menționează în referatul de aprobare al proiectului, imobilul se află în inventarul actualizat al bunurilor ce aparțin domeniului public al județului Brăila.
Concret, construcția este situată pe un teren în suprafață de 923 mp și este formată din patru corpuri:
- C1 (garaj)
- C2 (anexă)
- C3 (pavilion administrative)
- C4 (o altă anexă).
În prezent, aceasta se află într-o stare avansată de degradare și este absolut necesară intervenția asupra ei pentru a se executa lucrări de consolidare și reabilitare.
Concret, după cum aflăm din documentația anexată mapei de ședință a consilierilor, obiectivele generale preconizate a fi atinse prin realizarea acestei investiții, sunt următoarele:
- Aducerea clădirii la un stadiu normal de utilizare;
- Oprirea degradării continue a elementelor structurale dar și nestructurale;
- eliminarea/stoparea cauzelor care duc la agravarea acestor degradări;
- punerea în valoare a clădirii aflate în Centrul Istoric al Municipiului Brăila.
Pentru acest obiectiv de investiții a fost elaborat un Proiect Tehnic (nr. 268 din 2025), în baza unui contract de servicii ce datează din 19 august 2025, semnat cu SC Rugby Construct SRL.
Proiect în valoare de peste 8 milioane de lei
În raportul de specialitate al proiectului sunt prezentați principalii indicatori tehnico-economici aferenți acestui obiectiv de investiții.
Mai precis, valoarea totală a investiției este de 8.889.885,26 lei cu TVA din care construcția plus montajul înseamnă 5.944.383,37 lei cu TVA, restul însemnând partea de pregătire a terenului, utilități și proiectare. Durata de execuție a lucrărilor a fost estimată la 12 luni.
”Situația existentă a clădirii prezintă o serie de deficiențe care impun intervenții urgente pentru conservarea și reabilitarea acesteia”, se mai specifică în raportul de specialitate.
Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Investițiile CJ Brăila în clădiri de importanță locală
Pe lângă imobilul din Str. Grădinii Publice nr. 13, Consiliul Județean Brăila a investit și are mai multe proiecte investiționale în derulare, în mare parte pe fonduri europene, legate de reabilitarea/consolidarea/eficientizarea energetică a mai multor clădiri pe care le deține, le administrează, sau care sunt administrate de instituțiile subordonate.
Aici putem aminti, fără îndoială, investițiile care s-au realizat de-a lungul anilor:
- Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila (Corpul A)
- proiectul de reabilitarea și consolidare a clădirii monument istoric în care funcționează Spitalul 3 (Corp B) din Municipiul Brăila, aflat pe masa investițiilor viitoare.
Administrația județeană a demarat, totodată, reabilitarea și refuncționalizarea Palatului Administrativ din Piața Independenței nr. 1, demers ce va fi continuat în acest an. Un alt proiect pregătit pentru anul următor este cel ce vizează reabilitarea imobilului din Șoseaua Buzăului nr. 15C, unde va funcționa arhiva Consiliului Județean Brăila în viitor.
De asemenea, nu trebuie uitat nici proiectul de reabilitare și reamenajare a Spitalului de Pneumoftizioligie din Str. Radu S. Campiniu, nr. 21, corpurile C1-C4.
Nici proiectele instituțiilor subordonate nu ar trebui omise și aici menționăm proiectul Bibliotecii Județene ”Panait Istrati” Brăila de a-și reabilita și eficientiza energetic clădirile pe care le administrează, prin fonduri europene.
Lucrările realizate de Filarmonica ”Lyra – George Cavadia” la sala de spectacole a Casei Tineretului, precum și reabilitarea clădirii ”Lyra” de pe Strada Ana Aslan (unde în prezent se efectuează lucrări) și Casa Umorului Desenat din aceeași curte.
Nici lucrările de recondiționare realizate recent de Muzeul Brăilei ”Carol I” la sediul din Piața Traian nu sunt de ignorat, la fel cum nu este nici proiectul CJ Brăila de a schimba total clădirea în care funcționează Secția ”Științele Naturii” a Muzeului din Parcul Monument și transformarea spațiului într-un centru muzeal modern, tot cu ajutorul banilor europeni.
De asemenea, CJ Brăila intenționează să construiască și o Sală Polivalentă nouă, pe DN22B.
ADMINISTRAȚIE
Lucrări complexe pe Bulevardul Independenţei
Lucrări complexe se execută în această perioadă pe Bulevardul Independenţei. Este vorba de reabilitarea/întreţinerea stradală dintre Calea Galaţi şi strada Carantinei. Unele din ele sunt dificile chiar și pentru Concivia şi CUP Dunărea, fiind implicată şi Seroplant. De fapt, şantierul s-a deschis de acum două săptămâni, şi probabil, vor veni aici şi echipele de pe strada Griviţei.
Până acum s-a betonat/asfaltat o parte din trotuare şi alei, pe latura dinspre Maternitate. Se procedează la extragerea unor copaci şi arbuşti, vor fi amenajate piste de biciclete pe trotuarele deja betonate şi delimitate cu borduri, inclusiv din granit.
Iar după cum ne-a declarat un reprezentant al primăriei, “CUP Dunărea rezolvă în paralel problema racordurilor la reţeaua de apă-canal, remedierea a ceea ce este degradat şi scoaterea la limita de proprietate a contoarelor – aceste lucrări nemaifiind permise după turnarea asfaltului”.
Bineînţeles, sunt şi nemulţumiri, mai mult sau mai puţin fondate, din partea riveranilor: “De ce s-au scos brazii şi unii copaci sănătoşi”; “Bordurile sunt atât de înalte încât unele porţi nu pot fi deschise, şi nici să intri cu maşina”; “Băncile să fie scoase din pământ şi reparate/vopsite”; “Zona nu mai beneficiază, după 1990, de un WC public”; “Unii şi-au permis să facă diverse scări pe ditamai blocurile din beton, cu ocuparea a treisferturi din trotuar, iar multe probleme sunt create de către o parte dintre cei care au intrări şi dinspre str. Unirii”.
Şi, adăugăm noi, poate trebuie reabilitată şi statuia “Maternitate” afectată de intemperii şi trecerea timpului.
Cu privire la propunerile oamenilor, reprezentantul Primăriei ne-a spus că “Se vor analiza observaţiile locuitorilor.
Cât despre cum va arăta în final bulevardul, aici – totul depinde de proiectele aprobate şi posibilităţile financiare (inclusiv pentru statuie), iar stâlpii, băncile şi dalele de pe aleea principală ne dorim să arate aproximativ ca cele fixate până acum pe bulevard
Oricum, pentru a nu veni cu promisiuni fără acoperire, vom reveni la timpul oportun cu precizările necesare”.
CELE MAI CITITE
