Politică
Podul lui Tudose și viitorul Brăilei
• Obiectiv – Vocea Brăilei începe astăzi o serie de întrebări la care răspund trei candidați angajați în alegerile locale și europarlamentare • este vorba despre Mihai Tudose, numărul 1 la europarlamentare pe lista PSD – PNL, Marian Dragomir, candidat PSD la primăria Brăilei și Francisk Chiriac, candidat la funcția de președinte al CJ, tot din partea PSD • precizăm că PSD Brăila este singurul partid din județul nostru care are candidați la alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie
Am trecut de jumătatea campaniei electorale și mai este puțin până pe 9 iunie, duminica în care vom alege nu numai primarii și președinții CJ, nu numai miniparlamentele locale (CL, CLM, CJ) ci, la fel de important, europarlamentarii. Vorbim despre românii care ajunși în Parlamentul European AU DATORIA de a reprezenta interesele românilor. De ce sunt mai importante ca oricând alegerile europarlamentare? Pentru că mai mult ca oricând în acești ultimi ani am văzut cât rău ni se poate face prin niște decizii arbitrare, insuficient de bine armonizate cu realitățile din fiecare țară europeană, ipocrite, țintind interese ascunse (vezi contractul uriaș cu vaccinurile încheiat la nivelul UE) și muuulte, prea multe alte comandamente absurde, dar care într-un viitor nu prea îndepărtat ne pot afecta viața, sănătatea, confortul, libertatea de mișcare și chiar mai grav, libertatea de exprimare. În acest context, nu e de mirare că formațiunile politice extremiste au luat viteză ca alternativă la așa-zisul curent politically correct de o absurditate greu de caracterizat, o adevărată nebunie de multe ori. Din păcate, ultimii ani plini de necazuri – pandemie, războaie, criza energetică – au evidențiat că suntem în continuare socotiți cetățeni de mâna a doua. În acest sens, a fost surprinzător să aflăm din raportul de europarlamentar al lui Mihai Tudose, a cărui sinteză am dat-o publicității, că nu trebuie să fii extremist ca să supui dezbaterii teme corecte, cu impact major asupra vieții cetățenilor europeni, să scoți în evidență ipocrizia, dar și incapacitatea mai-marilor UE de a gestiona cum ar fi, de exemplu, tranziția spre economia ecologică fără a evalua corect consecințele.
Iată de ce prezența la alegerile din 9 iunie, care pun pe picior de egalitate ca însemnătate localele și europarlamentarele, este extrem de importantă pentru noi, copiii noștri, nepoții noștri, viitorul nostru, al tuturor, inclusiv al bătrânei Europe. Am ales de aceea câteva întrebări ale căror răspunsuri pot fi abordate din unghiuri diferite – local, județean, național, european. Astăzi, primele două întrebări adresate lui Mihai Tudose, numărul 1 pe lista pentru alegerile europarlamentare din partea PSD-PNL, primarului în funcție, candidat PSD la un nou mandat, Marian Viorel Dragomir și președintelui Consiliului Județean în funcție, candidat tot din partea PSD, Francisk Iulian Chiriac.
Indiferent de critici sau de faptul că încă nu s-a semnat recepția lucrărilor, din motive imputabile constructorului, Podul de la Brăila EXISTĂ! Este un vis împlinit, după zeci de ani de vorbe goale și promisiuni. La acest moment, sunt beneficii palpabile care merită evidențiate?
”Bulgărele de zăpadă începe să se rostogolească”
Mihai Tudose, europarlamentar: Chiar dacă unora nu le place ideea, cale de întoarcere nu mai e și se va încheia curând și faza de recepție. Podul de la Brăila – ”o minune a tehnologiei”, cum l-a caracterizat Comisia Europeană – leagă de acum Moldova, Muntenia și Dobrogea și, prin mobilitatea comercială, a forței de muncă și a turismului, face zona Brăilei atractivă pentru investiții. Dezvoltarea infrastructurii atrage dezvoltare economică – e o axiomă și bulgărele de zăpadă începe să se rostogolească. Sigur că nu de la sine, depinde de noi să-l impulsionăm și echipa PSD Brăila, guvernul PSD, va continua să lucreze în direcția asta în ritm accelerat. Sunt tratative în curs, sunt investiții mari unde s-a trecut de faza de proiectare și va începe construcția efectivă…Efectele, palpabile, se vor vedea în scurt timp!
”Azi s-a uitat de coada de la bac, de tariful de noapte, iar visul părinților și bunicilor noștri a fost transformat în realitate”
Marian Dragomir, primarul Brăilei: De un an se circula pe Podul de la Brăila, la început de curiozitate și apoi pentru utilitatea lui. Azi s-a uitat de coada de la bac, de tariful de noapte, iar visul părinților și bunicilor noștri a fost transformat în realitate de Mihai Tudose. Acesta este adevărul oricât ar vrea eternii cârcotași să facă podul să dispară.
Sunt mai multe avantaje pe care Podul de la Brăila le-a adus:
• Azi, mașinile care merg către Tulcea sau Constanța nu mai traversează tot orașul ca în trecut, dar sper să fie forțat contructorul să deschidă și ultimul tronson de acces astfel încât să fie eliminate total camioanele și mașinile aflate doar în tranzit.
• Podul de la Brăila a adus și necesitatea construirii drumurilor expres care vor conecta Brăila cu Focșani, Buzău sau Slobozia iar cel mai avansat este cel către Galați.
• După deschiderea Podului la Brăila au venit mai multe societăți inportante care fac investiții, cea mai importantă este Tesla care mai are un aviz de obținut și apoi va primi autorizația de construire a fabricii, în Consiliul Local Municipal am acordat statutul de Parc Industrial unei suprafețe de teren pentru realizarea unor noi investiții în producție și mai avem și alte surprize.
”Imaginați-vă cum privește un investitor o zonă unde se află al treilea cel mai mare pod din Europa!”
Francisk Chiriac, președintele CJ Brăila: Un vis al multor generații, Podul peste Dunăre este traversat zilnic de peste 6.000 de mașini și contribuie în mod evident la dezvoltarea județului. Pe lângă utilitatea practică, Podul de la Brăila a devenit și un punct turistic. Cea mai mare investiție din România ultimilor 30 de ani a devenit realitate într-o guvernare PSD. Acesta este adevărul!
Construirea podului a condus la realizarea unei conexiuni rutiere rapide a oraşelor Brăila şi Galaţi de Tulcea, realizarea conexiunii Dobrogei și Portului Constanța cu Muntenia și Moldova, precum şi cu culoarele europene de transport. În acelaşi timp s-a îmbunătăţit accesul către litoral şi Delta Dunării.
Continuăm cu drumurile express care vor transforma județul într-un nod rutier important. Drumul rapid Brăila – Galați e aproape gata. Pentru cine critică utilitatea acestui uriaș obiectiv de infrastructură am de spus un singur lucru: imaginați-vă cum privește un investitor o zonă unde se află al treilea cel mai mare pod din Europa!
Televiziunile vorbesc într-una de întoarcerea românilor acasă, definitiv. Ce înseamnă asta pe plan local, dar și internațional. Ce i-a determinat să revină? Acest fenomen se simte și la Brăila?
”Stabilitatea guvernamentală asigurată de coaliția PSD-PNL este premisa modernizării României”
Mihai Tudose: Se întorc români acasă, de câțiva ani, din mai multe motive: pandemie, familie, dificultățile economice prin care au trecut Spania și Italia etc. În același timp, încă se pleacă din țară.
Așa că sunt trei componente ale problematicii:
1. Să creăm acasă condiții pentru ca românii să nu mai fie tentați să plece la muncă în străinătate. Avem nevoie de forță de muncă, să o plătim ca atare, nu să importăm lucrători din Asia.
2. Începe să devină comparabil nivelul venituri – cost al vieții cu cel al unora din comunitățile românești din diaspora. Fenomenul e încă în fază incipientă, specific regiunilor mai dezvoltate ale țării și, dacă asigurăm dinamica economică, sunt șanse ca tot mai mulți compatrioți să revină în țară.
3. Emigrarea nu are numai cauze economice, ci și componenta educațională, medicală, socială. Statul are rolul crucial în a furniza cetățenilor servicii publice de calitate. Iar stabilitatea guvernamentală asigurată de coaliția PSD-PNL este premisa modernizării României. Acest proces trebuie accelerat.
”Brăila devine o opțiune pentru creșterea în siguranță a copiilor”
Marian Dragomir: Este un început al acestui fenomen, iar spațiile verzi, locurile de joacă, evenimentele cultural distractive, liniștea sunt cele care determină familiile să ia în calcul revenirea la Brăila. În perioada studenției și a primilor ani de activitate viața tumultoasă din Europa sau București este interesantă și aduce multe provocări dar locul ideal pentru creșterea copiilor nu este într-o capitală nesigură sau un oraș aglomerat în care îți este frică să lași copilul pe stradă. Brăila devine o opțiune pentru creșterea în siguranță a copiilor fiind un oraș cu investiții din fonduri europene în străzi, grădinițe, școli, licee și spații verzi.
”În ultimii opt ani, am muncit pentru creșterea calității vieții, pentru ca brăilenii să rămână acasă, să nu mai plece în străinătate”
Francisk Chiriac: Încă din 2017, când Mihai Tudose conducea Guvernul României, obiectivul întoarcerii românilor din Diaspora în țară, prin intermediul antreprenoriatului, a fost pus pe tapet. S-a avut în vedere asigurarea tuturor condițiilor pentru sprijinirea reîntoarcerii românilor din Diaspora și integrării lor în România, respectiv în mediul antreprenorial românesc, și a creat un cadru legislativ adaptat nevoilor lor actuale.
În ultimii opt ani, am muncit pentru creșterea calității vieții, pentru ca brăilenii să rămână acasă, să nu mai plece în străinătate și, mai ales, să se întoarcă cei care au plecat. Am investit în educație de calitate, sisteme medicale performante și avem o administrație receptivă la probleme. Ne dorim să ajungem într-un punct în care brăileanul să nu fie nevoit să își părăsească orașul sau comuna din motive economice, ci doar din motive ce țin de libertatea fundamentală de mișcare în interiorul Uniunii Europene.
O țară ca afară, dincolo de sloganuri electorale, se construiește cu investiții în domeniile esențiale. În județul Brăila avem investiții importante și vor continua să vină. Inclusiv podul, cea mai mare investiție din România post-decembristă.
Podul Brăilei. Începuturi
Ideea a apărut în anii 1980, când au fost analizate trei amplasamente posibile. În 1996, s-a efectuat un studiu de prefezabilitate pe baza ideilor avansate cu un deceniu în urmă.
Un prim studiu de fezabilitate a fost efectuat în 2001, studiul a fost reactualizat în anii 2015–2016, și aprobat în 2017 de CNAIR și Ministerul Transporturilor.
Inițial, în cadrul Master-planului General de Transport, podul figura ca parte a drumului expres Buzău-Brăila-Tulcea-Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030. Abia în mandatul de prim-ministru al lui Mihai Tudose lucrurile au intrat pe repede înainte astfel că pe data de 21 august 2017, la ora 16:00, a încetat posibilitatea depunerii în SEAP a ofertelor pentru proiectarea și execuția podului. Au fost înregistrate oferte din partea a două consorții:
Asocierea Webuild (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd.(d) (Japonia)
Asocierea China Communication Construction Company Ltd (China) – China Road and Bridge Corporation (China) – Eptisa Servicios de Ingeniería S.L. (Spania) – Euro Construct Trading ’98 SRL (România) – CCCC Second Harbour Engineering Co Ltd (China) – CCCC Highway Consults Co Ltd (China)
Contractul a fost atribuit pe baza celui mai bun raport calitate-preț asocierii Webuild – IHI Infrastructure Systems Co.,Ltd., care a ofertat proiectarea și construcția lucrării pentru suma de 1.995.932.260,25 lei fără TVA. Contractul a fost semnat pe 15 ianuarie 2018 în ultima zi de mandat a premierului Mihai Tudose. Oficial, podul a fost deschis circulației pe 6 iulie 2023, ora 13. Cu o deschidere principală de 1120m, lățime de 31,7 m și înălțime de 192 m, podul Brăilei constituie cel mai important proiect de infrastructură realizat în țara noastră după Revoluție, în valoare de circa 500 milioane de euro.
Sorin Grindeanu: ”Am avizat astăzi proiectul Drumului Expres Focșani – Brăila!”
• a anunțat chiar ieri ministrul PSD al Transporturilor
”După avizarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Tehnico Economic (CTE) al Ministerului Transporturilor urmează avizarea în Consiliul Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe și aprobarea prin Hotărâre de Guvern.
Acest nou drum de mare viteză va avea o lungime de 73,52, km iar pe traseu vor fi construite inclusiv:
– 57 de poduri/pasaje/structuri casetate,
– 6 noduri rutiere,
– 6 parcări.
Proiectul drumului expres Focșani – Brăila, cu o valoare estimată de 5,5 miliarde de lei (fără TVA), prevede și plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere”, am aflat ieri de pe pagina de Facebook a ministrului Grindeanu.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
