Politică
PNL-iștii avertizează privind consecințele boicotului PSD la Legea Bugetului
* liberalii brăileni au emis, astăzi, un comunicat de presă în acest sens * documentul este asumat de președintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă
Partidul Național Liberal a luat act de intenția PSD de a ataca la Curtea Constituțională demersul de angajare a răspunderii pentru Legea Bugetului de Stat pe anul 2020, demers dorit de PSD din rațiuni pur populiste, pentru a bloca funcționarea normală a statului.
Asta înțelege PSD din democrație, dacă nu este la guvernare, totul trebuie să se prăbușească.
Având în vedere acest demers dorit de PSD și de baronii PSD decuplați de la resursele bugetare, PNL Brăila, prin vocea președintelui Organizației Județene, Alexandru Zaharia Dănăila, face următoarele precizări pentru opinia publică din municipiul și județul Brăila:
Angajarea răspunderii Guvernului este un instrument prevăzut de Constituție, cu mult mai transparent și corect decât o ordonanță de urgență. NU se poate afirma că este o conduită neconstituțională!
Angajarea răspunderii implică Parlamentul în legiferare (oferind posibilitatea depunerii de amendamente), Ordonanța de Urgență exclude Parlamentul deoarece produce efecte înainte ca Parlamentul să aibă vreun cuvânt de spus.
Angajarea răspunderii este un act de curaj, pe care PSD nu l-a avut în niciun moment, preferând ordonanțele de urgență date pe șest.
PSD a operat cele mai ticăloase modificări legislative prin OUG (ex: OUG 114), este culmea ca tocmai PSD să conteste instrumentul angajării răspunderii, care este unul cu mult mai transparent.
Sesizarea CCR este singurul instrument pe care PSD îl are la dispoziție, neavând curajul depunerii unei moțiuni de cenzură.
PSD nu folosește sesizarea CCR ca o modalitate de a corecta ceva despre care consideră că ar aduce prejudicii societății, adică nu contestă direct fondul legilor pe care Guvernul PNL le-a promovat.
PSD a anunțat că folosește sesizarea CCR doar ca instrument de blocaj/tergiversare, astfel încât să mențină în vigoare reglementările toxice pe care le-a promovat cât a fost la putere.
PSD nu vrea să admită faptul că nenorocirile produse cât a fost la guvernare trebuie corectate urgent, iar cu această sarcină a fost învestit PNL. Orice blocaj/sabotaj pe care îl pune la cale față de actuala guvernare i se va întoarce în față PSD, ca un bumerang.
Ceea ce invocă PSD, respectiv decizia CCR din 2010, se referă la faptul că Legea Educației nu se aplica imediat, ci abia la 1 an distanță. Spre deosebire de acel moment, angajarea răspunderii folosită de Guvernul PNL privește legi care trebuie să intre în vigoare în cel mai scurt timp!
ACESTE CONSIDERENTE FIIND EXPUSE, IATĂ CARE SUNT CONSECINȚELE PENTRU ROMÂNI A DEMERSULUI PESEDIST:
1. Transportul de persoane local/județean (modificare OUG 51).
PSD se află într-o complicitate suspectă cu transportatorii locali, prin intermediul baronilor PSD – motiv al emiterii OUG 51 de Guvernul PSD. Aceștia au interesul de a-și menține afacerile într-o zonă gri, fără să aplice regulamentele europene care presupun trecerea de la servicii comerciale de transport la servicii publice de transport persoane.
Astfel, PSD vrea să NU se poată asigura transportul la nivel local pentru toate zonele în care e nevoie de rute de transport, ci doar în acele zone extrem profitabile pentru transportatori.
PSD nu vrea ca elevilor și altor categorii de persoane (pensionari, persoane cu dizabilități) să le fie asigurat transportul, ci preferă favorizarea afacerilor locale ale unor prieteni politici.
PSD nu vrea, așa cum e prevăzut în legea promovată de Guvernul PNL, ca transportatorilor care refuză să preia elevi să li se poată retrage licența de transport. PSD vrea să țină situația blocată.
OUG 51/2019 stă blocată de 2 luni de zile în Camera Deputaților, având termenul de depunere a raportului depășit (din 16 oct 2019), fapt care arată lipsa de disponibilitate a PSD de a rezolva problema transportului local/județean.
2. Amânarea deciziei de creștere a vechimii INM pentru magistrați
PSD își dorește sabotarea sistemului de justiției, prin creșterea de la 2 la 4 ani a vechimii în INM pentru judecători și procurori, fără pregătire prealabilă. Acesta presupune că timp de 2 ani în sistemul de justiție nu vor mai intra magistrați, iar în acest răstimp o parte din judecători și procurori se vor pensiona și vor părăsi sistemul.
Guvernul PNL a susținut prorogarea/amânarea termenului de intrare în vigoare a prevederii, tocmai pentru a nu se ajunge la blocaje în judecarea dosarelor.
Măsura a fost solicitată de CSM și nu presupune modificarea unei legi din domeniul justiției, ci amânarea intrării în vigoare pentru a putea fi pregătite condițiile necesare trecerii la noul sistem.
PSD rămâne blocat în retorica anti-justiție, în ciuda avertismentelor Comisiei Europene, ale Parlamentului European, ale Comisiei de la Veneția, prin care a fost avertizat că astfel de decizii puse la cale de PSD sunt menite să pună în pericol funcționarea justiției.
Sesizarea este lipsită de temei deoarece nu precizează în mod explicit, astfel cum solicită CCR, care sunt argumentele pentru care autorii sesizării consideră reglementarea neconstituțională.
Autorii sesizării invocă propria culpă, respectiv tergiversarea adoptării legii de prorogare a dispozițiilor legale referitoare la stagiul la INM, ca motiv pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea.
Proiectul de lege invocat drept argument pentru care Guvernul nu trebuia să-și angajeze răspunderea „zace în sertarele Senatului” din luna martie 2019, deci de mai bine de 7 luni, deși intrarea în vigoare a dispozițiilor din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară ar crea grave perturbări autorității judecătorești.
Autorii sesizării confundă, din neștiință sau din rea voință, delegarea legislativă cu angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect legislativ. Confuzia este atât de mare încât PSD uită că legiuitorul constituant a reglementat separat delegarea legislativă (art.115 din Constituție) față de angajarea răspunderii guvernamentale (art.114 din Constituție). Prin urmare dacă adunarea constituantă dorea ca angajarea răspunderii să fie delegare legislativă o reglementa la art.115 și nu la art.114.
A invoca cu mult tupeu referendumul din 26 mai 2019 ca argument pentru neconstituționalitatea angajării răspunderii Guvernului, înseamnă a uita că, tu, PSD, te-ai opus cu vehemență acestui referendum care printre altele se referea la interzicerea utilizării ordonanțelor de urgență în domeniul justiției și nu la angajarea răspunderii guvernului.
Invocarea încălcării suveranității poporului cu privire la angajarea răspunderii Guvernului având drept consecință încălcarea competenței de unică autoritate legiuitoare a Parlamentului este neîntemeiată fiind contrazisă chiar de către Curtea Constituțională prin Decizia nr.2/2011, în care aceasta arată:
„Decizia de angajare a răspunderii Guvernului a fost acceptată implicit la data la care Biroul permanent al celor două Camere a stabilit calendarul angajării răspunderii. Prin această acceptare, situația juridică constituită prin decizia de angajare a răspunderii Guvernului a fost încheiată; celelalte aspecte, și anume prezentarea proiectului de lege, inițierea unei moțiuni de cenzură, votarea moțiunii de cenzură sau adoptarea proiectului de lege prezentat sunt efecte ale deciziei Guvernului, acceptată de Parlament, de a-și angaja răspunderea”.
Prin urmare, poziția PNL este că angajarea răspunderii este o procedură care include Parlamentul și nu o procedură de excludere a acestuia din activitatea de legiferare, așa cum este în cazul ordonanțelor de urgență.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
