Sănătate
Planurile Deliei Râşnoveanu pentru Spitalul Judeţean
• noul manager interimar al SJU Brăila ne-a spus că vrea să continue proiectele începute în timpul mandatului lui Iugulescu, iar printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea relaţiei spital-pacient şi a condiţiilor de cazare • întrebată cu cine va face echipă la conducerea unităţii spitaliceşti, Râşnoveanu a spus că are în vedere nume noi, dar nu exclude nici pe cei din “vechea gardă” • la Spitalul de Psihiatrie, pe postul de director medical rămas liber, interimatul va fi asigurat de dr. Irina Toma
Luni, pe 15 mai, noul manager al Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila, dr. Delia Râşnoveanu, şi-a luat în primire mandatul de interimar în urma numirii făcute de Consiliul Judeţean. Într-un interviu acordat reporterilor “Obiectiv – Vocea Brăilei”, noul manager ne-a împărtăşit câteva detalii legate de lucrurile pe care vrea să le facă la Judeţean, urmând ca pe măsură ce se pune la curent cu toate aspectele legate de activitatea spitalului să ne spună, punctual, care sunt proiectele sale.
Pentru început, Râşnoveanu a recunoscut că despărţirea de colegii de la Psihiatrie, unde a ocupat funcţia de director medical timp de trei ani, a fost una emoţionantă. “Despărţirea a fost foarte emoţionantă pentru că trei ani am lucrat împreună. Foarte frumos am colaborat, am reuşit să îi cunosc pe toţi, spitalul nu e atât de mare ca şi Judeţeanul dar colectivul este extraordinar. Dar aici practic m-am întors la locul de muncă, am fost foarte bine primită şi colegii s-a bucurat că m-am întors”, ne-a spus dr. Delia Râşnoveanu.
Noul manager interimar a afirmat că vrea să continuie proiectele începute în mandatul lui Iugulescu, iar printre obiectivele sale principale se numără îmbunătăţirea relaţiei spital-pacient şi a condiţiilor de cazare. “Vreau să continui ce s-a început. Vreau să mai schimb câte ceva, să aduc spitalul mai aproape de pacient. Merg pe ideea centrării activităţii pe satisfacţia pacientului, pe siguranţa lui. Asta am învăţat să fac la cursul de acreditor pentru evaluare pe care l-am urmat. Aşadar, în primul rând pacientul e centrul atenţiei şi toată lumea trebuie să înţeleagă că este nevoie de colaborare ca să meargă treaba bine. Comunicarea este cheia, comunicarea între personal, între personal-pacient şi pacient-personal. Îmi doresc să îmbunătăţesc condiţiile de cazare, de hrană, adică tot ce înseamnă condiţii hoteliere în spital, în măsura în care se poate. De asemenea, vreau să încerc să schimb un pic în structură, să dau altă faţă, în sensul că să vedem unde sunt problemele, ce putem să schimbăm, dacă putem să schimbăm în bine, şi cum putem să îi adunăm pe toţi ca să putem să vorbim aceeaşi limbă. Şi asta sper să rezolv aici, cu ajutorul tuturor, cu personalul medical şi nemedical, să încercăm să facem ceva mai bine decât până acum”, ne-a declarat managerul SJU Brăila.
Delia Râşnoveanu a absolvit Facultatea de Medicină din Cluj. A urmat apoi două specializări: epidemiologie şi boli infecţioase, activând ca medic primar în ambele specialităţi. Şi-a luat doctoratul în medicină din 2001, cu tema HIV/SIDA.
A urmat un masterat în managementul sistemelor de sănătate. De câţiva ani este şef de lucrări, lector la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi.
În ceea ce priveşte experienţa profesională, Râşnoveanu a ocupat funcţia de medic epidemiolog la DSP Brăila, ocupând apoi, timp de 10 ani, funcţia de director adjunct şi apoi director plin al instituţiei. În 2011 s-a angajat ca medic epidemiolog la Spitalul Judeţean, unde a activat până în 2014, atunci când a devenit director medical la Spitalul de Psihiatrie, funcţie pe care a ocupat-o până acum câteva zile când a fost numit manager interimar la SJU Brăila.
Săptămâna viitoare se va stabili noua echipă de la Judeţean
După ce mandatul directorului de îngrijiri, Olguţei Crivăţ, a expirat pe 16 mai, iar cel al directorul medical, dr. Alina Neacşu, expiră pe 19 mai, Râşnoveanu va trebuie să-şi formeze o nouă echipă de conducere la Judeţean. Managerul SJU Brăila a spus că are în vedere nume noi, dar nu-i exclude nici pe cei din “vechea gardă”.
“Încă nu ştiu cu cine voi forma echipa. Trebuie să mă lămuresc şi eu, să văd exact persoanele, să văd exact termenele că nu le ştiu pe toate. Urmează să mă hotărăsc. Am şi eu nişte nume în cap dar trebuie să văd şi activitate şi nişte CV-uri, să văd cu ce rămân din fosta echipă, cu cine merg mai departe. Nu exclud să rămână oameni din vechea conducere dar trebuie să văd întâi la fiecare că abia am venit şi e mai greu să cuantific toate lucrurile”, a precizat noul manager interimar.
Olguţa Crivăţ a deţinut funcţia de director de îngrijiri timp de 7 ani, în timp ce dr.
Alina Neacşu ocupă fucţia de director medical din mai 2015.
S-a stabilit noul director medical de la Psihiatrie
Postul de director medical al Spitalului de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” a rămas liber după ce Delia Râşnoveanu a fost numită în funcţia de manager la Spitalul Judeţean. Prin urmare, conducerea de la Psihiatrie a decis ca interimatul să fie asigurat, până la organizarea unui concurs, de dr. Irina Toma.
“Începând cu data de 15 mai 2017, Irina Toma, medic primar, a fost numită director medical interimar al Spitalului de Psihiatrie Sf. Pantelimon Brăila. În perioada următoare urmează să se demareze procedurile de organizare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director medical”, ne-a precizat Bogdan Criţă, managerul Spitalului de Psihiatrie.
Dr. Irina Toma activează ca medic în cadrul Spitalului “Sf. Pantelimon” din anul 2002 şi a ocupat funcţia de medic-şef al Laboratorului de analize medicale. De asemenea, aceasta a coordonat Compartimentul de Prevenire a Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale.
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
