Administrație
Piața Mare, pe drumul cel bun
• recent, a fost redeschis Sectorul de Fructe, după ample lucrări de reabilitare și modernizare • urmează să fie redeschisă și Piața de Producători, de pe latura dinspre strada Griviței • tot în incinta Pieței Mari, un alt spațiu modern este Piața de Pește, care însă așteaptă de trei ani marea inaugurare • în piață, mai sunt multe aspecte de pus la punct • conducerea Administrației Piețelor și Târgurilor Brăila consideră că investițiile făcute atât aici cât și în Piața Concordia sau Piața Microhală își arată deja efectele
Piaţa Mare rămâne una dintre principalele surse de aprovizionare ale brăilenilor, datorită diversității produselor dar și a preţurilor mai convenabile decât în alte piețe din municipiu. Reversul medaliei este reprezentat de dezavantajul aglomerării mijloacelor de transport şi al blocării străzilor din zonă cu autoturisme şi dube pe post de depozite ale comercianţilor.
Vestea bună este că, de câteva săptămâni, s-a redeschis Sectorul de Fructe, după o amplă reabilitare și modernizare. Spațiul merită apreciat la superlativ pentru cum arată acum. Pe vremuri, tarabele metalice erau sub cerul liber, apoi au fost protejate doar de o hală din tablă cutată, iar uşile erau ţinute deschise sau închise cu sârmă sau sfoară. Vara te coceai de căldură, iar iarna îngheţai de frig. Acum, totul este protejat termic, vopsit în alb (fapt pentru care acest spațiu ar merita denumirea de “piaţa albă”), cu iluminat “a giorno”, tarabe din material plastic plăcut colorate şi aer condiţionat pentru sezonul cald.
Dar cum nu lipsesc şi opiniile, iată ce ne-au declarat câţiva comercianţi: “Vând de 23 de ani aici, ne bucurăm de condiţiile create, însă taxele sunt prea mari, aproape 100 de lei/tarabă. Mi-a trebuit o lună să muncesc să acopăr această sumă”, ne-a spus un vânzător. “Din cauza taxelor nu sunt ocupate toate tarabele, doar duminica e ceva mai multă vânzare”, afirmă altul. Alte opinii de la comercianți: “Pe timpul nopţii, ţinem marfa în hală, aici, sau în tarabe”; “În colţul acela, trebuia amenajat un grup sanitar”; “Oamenii nu ştiu despre noi, fiindcă piaţa nu are nicio firmă”.
Nu ne-au spus onor comercianţii de ce, totuşi, deţin mai multe tarabe fiecare; de ce au marfă expusă la nivel cu solul şi nu pe stelaje, dar se vaită de taxele impuse.
Față de cele afirmate de comercianți, directorul de la Piețe, Meluţa Drăguţ, răspunde: “Nu am anunţat deschiderea cu tam-tam şi tăieri de panglică, s-a aflat din om în om; tarifele de închiriere tarabe sunt rezonabile şi aprobate în Consiliul Local Municipal, iar pentru depozitare au la dispoziţie spaţiile de la subsol, unde se poate ajunge cu un lift nou, din inox”.
“Piaţa neagră”, în așteptare
”Piața neagră”, aşa este denumită acum, de public, fosta Piaţă a Producătorilor, de pe strada Griviţei, iar asta din cauza paletei coloristice exterioare. Înainte de a intra în reabilitare, era veche şi cu destule incoveniente: tarabe înghesuite la maximum, aglomeraţie, mărfuri expuse la sol, aprovizionare făcută printre clienţi; prelate rupte şi atârnând jalnic contra soarelui, ploii şi vântului; legume nesortate, pline de pământ sau spălate în cuva unei cişmele, utilizată şi de florari la aruncarea resturilor vegetale.
În prezent, respectiva piaţă se află în incinta unei hale făcute din panouri metalice, ca și la Sectorul Fructe, însă negre, nu albe. Incinta beneficiază de o închidere adecvată, dispune de aer condiţionat și tarabe noi. În principiu, noua piață, care nu este nici ea inscripţionată, pare a fi gata să-şi primească comercianţii, dar stă deocamdată închisă. Înăuntru, becurile iluminează zi şi noapte a pagubă (cum se întâmplă în toată Piaţa Mare). Pe placa de informare a șantierului e afișat, după câţiva ani de lucru, un text ambiguu: “termen de execuţie, 18 luni”(!!!).
”Acum este frig şi nu se poate lucra, dar suntem în grafic!”, explică directorul Meluța Drăguț. Până una alta, comercianții care ar trebui să își desfășoare activitatea aici, au tarabele provizoriu în parcarea din fața Pieței Mari. După a doua iarnă petrecută în aer liber, aceștia așteaptă, probabil, cu nerăbdare să se mute la ”casă nouă”. După cum se știe, ca să se protejeze de intemperii sau de soarele arzător din timpul verii, comercianții au improvizat în acea parcare tot felul de adăposturi, din tablă pe schelet metalic. Ei se plâng că, deși nu beneficiază de condiții, plătesc în continuare taxe mari, inclusiv pentru servicii administrative, cum ar fi electricitatea, deși nu există iluminat electric în acea zonă improvizată.
“Piaţa de peşte”, de trei ani nefolosită
Ultramodernă, dotată cu tot ce trebuie şi pentru a asigura un comerţ civilizat, igienă şi siguranţă alimentară maximă, cântare automate şi case de marcat, respectiva piaţă construită de la zero pe locul fostului bazar de lângă Piața Mare, dar rămasă și ea anonimă, în lipsa unui firmament de identificare, avea termen de dare în funcţiune luna ianuarie 2022, însă este şi acum închisă. Platoul din faţa acestei pieţe a ajuns loc de parcare/staţionare auto, nimeni nu spune de ce această situaţie, iar comercianţii de pește care folosesc în continuare fostele spații din incinta Pieței Mari au diferite opinii: ”Acolo este un spaţiu foarte mic, iar aici am investit mult, şi ne mişcăm în voie”; “ Nu ştim ce taxe ne aşteaptă, însă în prezent ne ia câte 100 de milioane lei vechi pe lună chirie pe spațiu. Exagerat de mult!”; “ Zice-se că se va face o probă pentru a vedea câţi dintre noi vor încăpea în hala nouă”.
Până una-alta, comerțul cu pește se desfășoară departe de condițiile de igienă pe care le-ar putea asigura noua piață amenajată dar ținută închisă. Cumpărătorii nu prea au cum să vadă cum se descarcă şi pregăteşte peştele pentru vânzare, iar pe strada din spatele spațiilor de vânzare, pe asfaltul degradat, vara persistă un miros pestilenţial din cauza unora care aruncă la bordură cutii pline de sânge, solzi, gheaţă şi eviscere în jurul cărora apar câinii pripăşiţi în piaţă.
Vecinătăţi inadecvate…
Este vorba de faptul că vizavi de tarabele cu legume şi fructe din zona centrală a Pieței Mari, de butoaiele cu varză şi murături cu zeamă acră pe jos, trecerea cumpărătorilor este stânjenită de existenţa, la un metru distanţă, a spaţiilor destinate vânzării de confecţii textile, încălţăminte etc care nu au nicio legătură cu o piaţă agroalimentară. Interesându-ne dacă în Hala Centrală există afişat (mare şi citeţ) Regulamentul de funţionare, dar şi telefoanele utile publicului, ni s-a spus că “da”. Probabil la loc retras şi pe foi A4. Aşa cum nu se ştie, de câţiva ani, ce destinaţie va avea spaţiul foarte mare şi acum gol, din rotonda altădată funcţională a Halei Mari.
Concluzionând, în Piaţa Mare sunt multe aspecte de apreciat, însă şi destul loc de mai bine. Una peste alta, conducerea Administrației Piețelor spune că noile investiții făcute atât în Piața Mare cât și în alte piețe din municipiu, cum ar fi Piața Concordia sau Piața Microhală, își arată deja efectele. “Tot ce am realizat este cu sprijinul Primăriei şi cu mari cheltuieli în modernizarea și dotarea pieţelor din Brăila, iar după ce am vizitat pieţele din alte oraşe din România, pot afirma că suntem pe locul doi din ţară, după Vaslui. Vom continua să venim mereu în sprijinul comercianţilor şi al brăilenilor. Chiar dacă sunt unii care nu apreciază lucrurile bune făcute şi cârcotesc fără motiv”, ne-a declarat Meluţa Drăguţ, directorul Administraţiei Pieţelor şi Târgurilor Brăila. În ceea ce privește autoutilitarele parcate în jurul Pieței Mari, pe post de depozite de fructe și legume, directorul APT spune că acestea or să dispară din peisaj după ce se va face Piața de Gros în Oborul Brăilei, un proiect despre care se vorbește de mulți ani și care ar urma să fie implementat în curând.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.




Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.






















