”Pătuțul pedepsiților”, acuzații de la părinți

Un copil de doar 2 ani și 7 luni și mai multe vânătăi pe corp! O filmare care, spun părinții, le-a frânt sufletul. Și o întrebare care rămâne suspendată: cum este posibil ca un copil atât de mic să fie lăsat ore întregi într-un pătuț, în timp ce alți copii îl lovesc, iar adulții din încăpere nu intervin? Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a fost sesizat de părinții minorului B.D.G., care reclamă fapte grave petrecute la Creșa nr. 1 Brăila, grupa ”Raza de soare”. În prezent, cazul face obiectul unui dosar penal aflat în lucru la Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Brăila.

Acuzațiile părinților: ”Copilul nostru era izolat și agresat”

Părinții susțin că în data de 21 noiembrie 2025 au observat mai multe vânătăi pe corpul copilului, la preluarea acestuia de la creșă. ”Am întrebat educatoarele ce s-a întâmplat. Ni s-a spus că probabil s-a jucat cu ceilalți copii. Nu ni s-au oferit explicații clare”,  afirmă mama copilului. Nemulțumiți de explicații și știind că în unitate există camere de supraveghere, părinții au formulat o cerere oficială pentru vizionarea înregistrărilor din ziua respectivă și pentru a primi o copie a acestora pe un suport extern. Conducerea le-a permis vizionarea imaginilor, însă a refuzat eliberarea unei copii, invocând lipsa acordului celorlalți părinți, în contextul legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Conform declarațiilor lor, imaginile ar arăta că minorul ar fi fost ținut o perioadă îndelungată într-un pătuț împreună cu alți doi copii, timp în care ar fi fost agresat de unul dintre aceștia. Părinții susțin că intervenția cadrelor didactice ar fi fost tardivă. De asemenea, familia afirmă că acel pătuț era cunoscut în rândul copiilor drept ”patuțul pedepsiților”, loc în care ar fi fost trimiși copiii considerați ”obraznici”. Părinții au depus sesizări la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) și Ministerul Educației, iar la data de 21 ianuarie 2026 au formulat plângere penală pentru neglijență în serviciu și loviri sau alte violențe asupra unui minor.

”Pătuțulpedepsiților” – Izolare și hrană insuficientă?

Potrivit declarațiilor oferite redacției, părinții afirmă că ceea ce au văzut în timpul vizionării i-a determinat să depună plângere penală. Conform declarațiilor lor, copilul ar fi fost ținut o mare parte din zi într-un pătuț împreună cu alți doi copii, timp în care ar fi fost agresat fizic. În imagini s-ar vedea cum copiii îl loveau repetat, îl mușcau, în timp ce băiețelul se retragea într-un colț, ghemuit de fiecare dată. ”Se vedea clar cum unul dintre copii s-a așezat peste el și îl lovea. Copilul nostru era ghemuit într-un colț al pătuțului”, au precizat aceștia. Mai mult, familia afirmă că educatoarele ar fi fost prezente în încăpere, dar nu ar fi intervenit imediat.
Un alt element invocat ar fi existența, potrivit unor discuții cu alți părinți, a unui așa-numit ”pat al pedepsiților”, unde ar fi fost trimiși copiii considerați ”obraznici”.
Din surse considerate credibile de familie, acel pătuț nu ar mai exista în prezent în grupă. De asemenea, părinții precizează că în ziua respectivă copilul nu ar fi fost așezat la masă cu ceilalți și ar fi primit doar o felie de pâine.”Mis-a rupt sufletul când l-am văzut singur, izolat și trist”, spune mama.

Plângeri, sesizări și anchete

În 19 decembrie 2025, părinții au depus sesizare la DGASPC Brăila. Instituția a transmis că speța intră în competența Inspectoratului Școlar Județean și a Poliției Municipiului Brăila, către care a fost înaintată corespondența.
DGASPC a precizat că specialiștii au efectuat verificări, inclusiv evaluare la domiciliul familiei, și au concluzionat că minorul nu este expus vreunui risc în mediul familial.
La data de 21 ianuarie 2026, părinții au depus plângere penală pentru: neglijență în serviciu (art. 298 Cod penal), loviri și alte violențe asupra unui minor (art. 193 Cod penal).

Întrebarea care a stârnit controversă

La scurt timp după sesizarea familiei, Creșa nr. 1 a transmis la rândul ei o informare către DGASPC Brăila, invocând existența unor semne fizice care ”nu pot fi corelate cu activitățile desfășurate în unitate”. De aici apare întrebarea ridicată public de părinți:
Dacă personalul a observat semne care ridicau suspiciuni, de ce nu au fost făcute demersuri anterioare?

DGASPC Brăila: „Copilul nu este expus niciunei situații de risc în mediul familial”

Reprezentanții DGASPC Brăila au transmis redacției următorul punct de vedere: ”Situația copilului a intrat în atenția DGASPC Brăila ca urmare a sesizării realizate de către mama acestuia, la data de 19.12.2025, referitoare la faptul că a observat anumite semne pe corpul băiețelului, după ce a fost preluat de la creșă”.
Instituția precizează că, în data de 22.12.2025, a primit și o sesizare din partea creșei:
„în care era prezentată suspiciunea unei forme de violență asupra copilului, având în vedere semnele fizice existente pe unul dintre membrele superioare, care nu pot fi corelate cu activitățile desfășurate în cadrul unității”. DGASPC a efectuat verificări atât la creșă, cât și la domiciliul familiei: ”Instrumentarea cazului s-a realizat prin deplasare la unitatea de învățământ pentru preluarea informațiilor necesare, discuții cu mama copilului la sediul DGASPC și evaluarea socială realizată la domiciliul familiei”. Concluzia instituției este clară: ”Specialiștii DGASPC au apreciat că băiețelul nu este expus niciunei situații de risc în mediul familial, sesizarea referitoare la cele întâmplate în unitatea de învățământ fiind instrumentată în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean Brăila și cu Poliția Municipiului Brăila”.

Inspectoratul  Școlar Județean Brăila: ”A fost declanșată procedura privind sesizarea cazurilor de violență”

Inspectorul școlar general Dan Mihai Gheorghiță a declarat pentru Obiectiv – Vocea Brăilei că instituția a solicitat un punct de vedere oficial unității de învățământ și a dispus măsurile procedurale necesare. Potrivit ISJ Brăila:„La acest moment, este în desfășurare cercetarea disciplinară a faptelor sesizate, în paralel cu declanșarea procedurii privind sesizarea cazurilor de violență în unitățile de învățământ.” Inspectoratul a mai precizat că a primit spre competentă soluționare și sesizarea transmisă de părinți la Ministerul Educației, iar ”rezultatele anchetei vor fi transmise ulterior, conform cadrului legal”. Conform atribuțiilor, ISJ va monitoriza ancheta internă și va verifica respectarea procedurilor privind prevenirea și combaterea violenței.

Poziția Creșei nr. 1 Brăila: ”Nu au fost identificate acte de violență din partea personalului”

Directoarea instituției, profesor Iulia Laura Tarău respinge acuzațiile privind existența unor acte de violență din partea personalului și susține că minorul a prezentat încă de la început dificultăți majore de acomodare. În punctul de vedere transmis redacției se arată: ”De la începutul frecventării, copilul a prezentat dificultăți majore de acomodare. Comportamentul a fost caracterizat prin plâns continuu, refuz alimentar, lipsa interacțiunii sociale și manifestări violente față de sine, ceilalți copii și personal”.Unitatea susține că părinții au fost informați constant despre evoluția copilului: „Pe parcursul frecventării, personalul creșei a informat zilnic părinții cu privire la comportamentul și evoluția copilului, inclusiv prin materiale foto și video.”
Referitor la imaginile din 21 noiembrie 2025, conducerea afirmă: ”În data de 16.12.2025, părinții au vizionat înregistrările solicitate. În urma vizionării, nu au fost identificate acte de violență din partea personalului Creșei asupra copilului. Au fost observate exclusiv interacțiuni conflictuale între copii”. În ceea ce privește solicitarea de a primi înregistrările pe memory-stick, instituția precizează: ”Creșa Brăila a urmat integral procedura legală privind protecția datelor cu caracter personal, constituind o comisie și obținând acordurile necesare”.
Totodată, reprezentanții creșei subliniază că înregistrările au fost puse la dispoziția organelor de cercetare penală: ”Memory-stick-ul cu înregistrările din data de 21.11.2025 a fost pus la dispoziția organelor de cercetare penală, conform solicitării oficiale”. La acest moment directorul creșei, profesor Iulia Laura Tarău,ne-a transmis că ”având în vedere adresa din partea ISJ, am demarat, în regim de urgență, cercetarea cazului în cadrul Comisiei pentru prevenirea și combaterea violenței, a faptelor de corupție și discriminării în mediul școlar și promovarea interculturalității, precum și în cadrul Comisiei de cercetare disciplinară”.

O situație  cu două narațiuni

Pe de o parte, părinții descriu o imagine dureroasă: un copil izolat, agresat, ignorat.
Pe de altă parte, instituția vorbește despre un copil cu dificultăți de adaptare, interacțiuni conflictuale între copii și proceduri respectate. Întrebările care rămân sunt:
A existat o metodă informală de ”disciplinare” numită ”patul pedepsiților”?
A fost minorul izolat? A fost agresat sistematic sau a fost vorba despre conflicte spontane între copii de vârstă antepreșcolară? Au intervenit cadrele didactice conform obligațiilor profesionale? De ce conducerea creșei a așteptat transmiterea unei adrese oficiale din partea Inspectoratului Școlar Județean pentru a declanșa cercetarea faptelor sesizate, în condițiile în care acuzațiile vizau direct siguranța unui copil de doar doi ani?Acestea sunt întrebări la care doar cercetările în curs vor putea răspunde, pe baza probelor și expertizelor.

Ancheta penală, în desfășurare

În prezent, dosarul se află în lucru la Biroul de Investigații Criminale din cadrul Poliției Municipiului Brăila și la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila. Până la finalizarea anchetei, rămân două versiuni distincte: cea a părinților, care susțin că minorul a fost izolat și agresat, și cea a unității de învățământ, care vorbește despre dificultăți de adaptare și interacțiuni conflictuale între copii, fără implicarea personalului în acte de violență. Răspunsul oficial privind natura exactă a incidentelor din 21 noiembrie 2025 va veni odată cu finalizarea cercetărilor. Până atunci, cazul ridică din nou o temă sensibilă: protecția copiilor antepreșcolari și responsabilitatea instituțiilor care îi au în grijă.
Cazul readuce în atenție o realitate sensibilă: copiii de 2-3 ani nu își pot explica suferința, nu pot formula plângeri și nu își pot apăra drepturile. Ei depind integral de vigilența și responsabilitatea adulților. Indiferent de concluziile finale, situația ridică o dezbatere mai amplă despre: metodele de gestionare a comportamentului la vârsta antepreșcolară, obligația de intervenție imediată în situații de agresivitate, transparența instituțiilor în relația cu părinții, echilibrul dintre protecția datelor și dreptul legitim al unui părinte de a înțelege ce s-a întâmplat cu propriul copil.