Să iubim natura
Păsări din România (III)
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Societatea Ornitologică Române a instiuit pentru iubitorii de păsări o rubrică denumită ”Pasărea lunii”, iar pentru luna februarie a venit rândul ferestrașilor.
Ferestrașii sunt specii mai rar întâlnite în zona județului nostru, pot fi întâlniți cel mai des iarna dar și în restul anului în foarte puține locuri din țara noastră; migrează către locurile de cuibărire atunci când vine primăvara; sunt specii preponderent ihtiofage, adică se hrănesc în principal cu pește.
În Europa putem întâlni trei specii și anume: ferestraș mic, ferestraș mare și ferestraș moțat. Ferestrașii sunt specii caracteristice zonelor nordice, sunt răspândiți în Europa, Asia și America de Nord. Păsări acvatice pot fi observate pe lacuri, râurile, pâraie repezi montane și zonele litorale ale mărilor.
Ferestrașii mari și moțați sunt păsări parțial migratoare, exemplarele din regiunile nordice migrează, iar cele din zone mai temperate pot fi sedentare sau migratoare pe scurtă distanță. Ferestrașul mic este migrator. Iarna pot forma grupuri, mai mari – chiar zeci de mii de păsări în zonele litorale din nordul Europei – în cazul ferestrașului mare sau mai mici, cum se întâmplă la celelalte două specii. La noi însă, numerele sunt mult mai mici, iernând uneori izolat sau în grupuri de până la câteva zeci de păsări.
Sunt de fapt rațe scufundătoare, specializate pentru prins pește, hrana lor principală. Reușesc asta cu ajutorul corpului alungit (ferestrașul mic e mai compact), gâtului lung și a ciocului curbat la vîrf și cu margini zimțate. Aspectul ca de fierăstrău al ciocului este cel care dă numele acestor păsări. Picioarele amplasate spre partea terminală a corpului reprezintă o adaptare specială la scufundat (similar cu a altor specii de rațe scufundătoare). Unele specii prezintă creastă.
Ferestrașul mare (Mergus merganser) cuibărește în numere mai mari, fiind distribuit în zonele montane, cuibărind în special în zona lacurilor mari de acumulare și a unor sectoare de râuri montane. Iarna poate fi văzut în număr mai mare, datorită exemplarelor nordice care vin la iernat, pe lacurile adânci, în special pe cele de baraj.
Populație: Populația europeană este relativ mică, până la 74.000 de perechi cuibăritoare și totodată peste 150.000 de indivizi în perioada de iernat, fapt care demonstrează că unii indivizi nu migrează, populația fiind în creștere în perioada 1970-1990. Cu toate că populația europeană a crescut sau a rămas stabilă în Europa în perioada 1990-2000, alte populații cheie au scăzut în unele țări, astfel populația fiind în declin per total. În România populația de iarnă atinge aproximativ 100-200 de indivizi.
Amenințări și măsuri de conservare: În zonele de cuibărit, amenințările principale sunt legate de degradarea habitatelor specifice, precum și de contaminarea cu pesticide și mortalitatea prin intoxicarea cu plumb. Ca măsură de conservare primordială se impune creșterea gradului de conștientizare asupra factorilor de impact ai speciei, precum și reducerea utilizării pesticidelor în teritoriile de iernat.
Ferestrașul mic (Mergellus albellus) cuibărește izolat într-o singură locație în Delta Dunării, cunoscându-se la momentul actual doar câteva perechi. Și această specie poate fi văzută în număr mai mare, ce include exemplarele nordice venite la iernat, pe lacurile mari, în special din zonele mai joase.
Populație: Populația europeană a speciei este mică, cuprinsă între 5300-8400 de perechi cuibăritoare. A înregistrat o reducere mare a teritoriului în perioada 1970-1990. În perioada 1990-2000, deși efectivele s-au menținut stabile în majoritatea țărilor, a continuat să scadă în Rusia. Cele mai mari efective sunt în Rusia și Finlanda. În timpul iernii, efectivele estimate în România sunt de 1400-2600 de exemplare. Cele mai mari efective de iernare sunt în Germania și Polonia.
Amenințări și măsuri de conservare: Prădarea determinată de nurca americană ( Mustela vison) reprezintă în Rusia amenințarea cea mai mare pentru specie. Degradarea zonelor umede, poluarea industrială a râurilor, deranjul provocat de activitățile piscicole, braconajul sunt pericole ce afectează specia.
Ferestrașul moțat (Mergus serrator) nu cuibărește la noi, fiind doar oaspete de iarnă. Poate fi văzut mai ales în zona litorală – pe mare, în zonele mai ferite ale porturilor sau pe lacurile litorale.
Se hrănesc în principal cu pește, după care se scufundă și înoată sub apă, prinzându-l cu ciocul subțire și zimțat. Se scufundă câțiva metri și rămân sub apă câteva zeci de secunde. Hrana lor mai cuprinde și alte nevertebrate acvatice – moluște, crustacee, viermi, insecte, broaște și materie vegetală. Unele specii pot căuta hrana sub pietre sau sub alte substraturi, pe care le întorc cu ciocul.
Populație: Populația europeană este relativ mare, aproximativ 73.000-120.000 de perechi cuibăritoare, peste 89.000 de indivizi în perioada de iernat, și a rămas stabilă în perioada 1970-1990. Cu toate că populația europeană a scăzut în unele țări în perioada 1990-2000, populația a rămas stabilă în restul constinentului per total.
Amenințări și măsuri de conservare: În zonele de cuibărit, amenințările principale sunt legate de degradarea habitatelor specifice, precum și de contaminarea cu pesticide și mortalitatea prin intoxicarea cu plumb. Ca măsură de conservare primordială se impune creșterea gradului de conștientizare asupra factorilor de impact ai speciei, precum și reducerea utilizării pesticidelor în teritoriile de iernat.
Cuibăresc în apropierea apelor, de regulă solitar sau în grupuri mici. Ferestrașul mic și cel mare cuibăresc în scorburi de arbori maturi, folosind vechi scorburi ale ciocănitorilor negre, situate la 10 – 15 metri înălțime. Ocupă și alte cavități naturale, în maluri, pe faleze sau pe sol, precum și scorburi artificiale. Ferestrașul moțat cuibărește pe pământ, adesea în colonii, de multe ori împreună cu alte specii, mai ales de pescăruși, amplasându-și cuiburile la adăpost în vegetație. La noi cuibăresc doar ferestrașii mari și cei mici, cel moțat sosește doar pentru iernare.
Cum le putem ajuta: Păstrarea arborilor maturi și a lemnului mort pe picior ajută speciile să cuibărească cu succes. De asemenea, apele curate, nepoluate oferă un mediu sănătos de viață și o sursă de hrană pentru speciile acvatice, cum sunt și ferestrașii.
Referințe bibliografice:
Forsman, D.: The Raptors of Europe and the middle East, Christopher Helm, London, 2015
Gorman, G., Kokay, S.: Woodpeckers of Europe : A Study of the European Picidae, Bruce Coleman Books, Middlesex, 2004
Gorman, G.: Woodpeckers of the World, The Complete Guide, Christopher Helm, London, 2014
del Hoyo, J., Elliot, A., Sargatal, J. and Christie, A.D. – Handbook of the Birds of the World, Lynx Edicions, 1992–2013
Mikola, H.: Owls of Europe, T&A D Poyser Ltd, 1983
Mikola, H.: Owls of the world, a photographic guide, Christopher Helm, London, 2013
Szabó, D. Z., Kelemen, A. M., Daróczi, S., Miholcsa, T.: Păsări comune din România: din habitate agricole, localități și păduri, Editura Gloria, Cluj-Napoca, 2010
Svensson, L., Mullarney, K. & Zetterstrom, D.: Ghid pentru identificarea păsărilor, Europa și zona mediteraneană, SOR, București, 2017
http://pasaridinromania.sor.ro/specii
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
