Să iubim natura
Păsări din România (II)
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În următoarea perioadă vă voi scrie câte ceva despre gâște, rațe și alte specii înrudite cu acestea. Rațele și speciile înrudite sunt baza arborelui genealogic pentru cele mai multe specii de păsări din Europa. Toate aceste păsări sunt specii acvatice, adică își petrec cea mai mare parte din timp pe luciul apei.
Din acest grup fac parte lebedele, gâștele, rațele de suprafață, rațele scufundătoare, ferăstrașii, rațele cu cap alb. Lebedele sunt păsările cele mai mari din acest grup, gâștele urmează ca mărime după lebede, apoi rațele.
Pe parcursul mai multor articole voi încerca să vi le prezint pe cele mai reprezentative specii din acest grup și pe care le putem întâlni și în Brăila.
Încep prin a vă prezenta cele patru specii de lebede: lebăda de vară (Cygnus olor), lebăda de iarnă (Cygnus cygnus), lebăda mică (Cygnus columbianus) și lebăda neagră (Cygnus atratus).
Lebăda de vară (Cygnus olor) – specie migratoare parțial, poate fi întâlnită pe majoritatea lacurilor, bălților, canalelor de irigații, pe Dunăre uneori, putând fi observată în orice anotimp în județul nostru. Lebăda de vară cuibărește pe bălți și lacuri, în locuri retrase, unde construiește cuiburi de dimensiuni mari. Perioada de reproducere începe devreme, uneori pe la sfârșitul lui martie sau începutul lui aprilie. Femela depune de obicei 5-7 ouă, pe care le clocește singură, masculul apărând teritoriul. Puii devin zburători la 120-150 de zile. Perechile cuibăresc izolat. Cuiburile sunt construite din vegetație acvatică, sub forma unei grămezi masive, amplasate pe mal în imediata vecinătate a apei, în masivul de stuf sau pe insule plutitoare (plauri).
Amenințări și măsuri de conservare: Specia are puține amenințări, nefiind vânată în majoritatea arealului de distribuție. O amenințare de intensitate redusă este reprezentată de otrăvire cu plumb datorită ingerării greutăților folosite la pescuit. Suplimentar, hrănirea lebedelor pe timp de iarnă de către oameni, cu pâine și alte produse de panificație, poate duce la complicații gastrice grave (datorită dificultăților în a digera astfel de produse procesate). În județul nostru, pe anumite bălți mai retrase, există suspiciunea braconajului acestei specii, cel mai adesea puii sunt prinși de către persoanele care cunosc locațiile de cuibărire și așteaptă ca bobocii să crească pentru a putea să îi captureze.
Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) – este o specie oaspete de iarnă în țara noastră, cuibărind în partea de nord a Europei și Asiei și zonele centrale ale Asiei, din Islanda până în Kamceatka pe lacurile și mlaștinile din tundră și taiga, sosind în România pe la sfârșitul lunii octombrie, început de noiembrie. Poate fi întâlnită și în județul nostru, cel mai adesea la Balta Albă și la Tătaru, chiar și la Lacu Sărat II, dar și hrănindu-se pe câmpurile din județ. Lebăda de iarnă este aproape majoritar vegetariană, hrănindu-se cu plantele acvatice (inclusiv submerse) și palustre. Suplimentar, consumă iarbă și plante agricole (inclusiv semințe), în special iarna. Păsările tinere, aflate încă în zonele de reproducere, consumă frecvent nevertebrate (insecte acvatice, scoici, viermi, melci, mormoloci etc.).
Amenințări și măsuri de conservare: Specia este amenințată în special de modificările/ degradările habitatelor în zonele de cuibărit. În perioada de iarnă este amenințată de modificarea practicilor agricole (schimbarea în culturi care nu pot fi folosite ca hrană pe timp de iarna) și supra-pășunat (în special în zonele de iernare unde pășunile sunt principala resursă de hrană). Suplimentar, ciocnirea accidentală cu rețelele electrice și turbinele eoliene, poate constitui o amenințare.
Lebăda mică (Cygnus columbianus) – este o specie ce poate fi întâlnită, uneori, în număr mic în județul Brăila. Am observat specia în două locuri, pe luciul apei și pe câmp la Balta Albă; se hrănea alături de câteva exemplare de lebădă de iarnă. Se aseamănă foarte mult cu lebăda de iarnă doar că are dimensiuni mai mici față de aceasta, cuibărește în tundra arctică, putând fi observată în țara noastră doar iarna.
Specia cuibărește în zonele de tundră a Europei (doar nordul Rusiei), Asiei și Americii de Nord (distribuție Palearctică). În România este prezentă doar iarna, însă în număr mult mai mic decât restul lebedelor, fiind răspândită mai ales în zonele joase extracarpatice, în special în regiunile din sud-est (Dobrogea, Bărăgan).
Lebăda mică nu cuibărește în România, fiind prezentă la noi doar pentru iernat. Sosește începând cu sfârșitul lunii octombrie și pleacă înapoi în teritoriile de cuibărire în februarie sau la începutul lui martie. În zonele de cuibărit preferă insule sau maluri de lacuri bogate în vegetație, mlaștini, margini de râuri sau zone deltaice din tundra deschisă; evită de obicei zonele împădurite sau cu tufișuri dese. În zonele de iernare, preferă de asemenea zonele joase, de câmpie, cu suprafețe deschise de apă ce nu îngheață (pentru odihnă) și zone agricole sau habitate naturale deschise (pentru hrănire).
Amenințări și măsuri de conservare: Specia este amenințată în special de modificările/ degradările habitatelor în zonele de cuibărit, dar și de schimbările climatice care duc la modificări accentuate în zonele nordice. În perioada de iarnă este amenințată de modificarea practicilor agricole (schimbarea în culturi care nu pot fi folosite ca hrană pe timp de iarna) și supra-pășunat (în special în zonele de iernare unde pășunile sunt principala resursă de hrană). Suplimentar, ciocnirea accidentală cu rețelele electrice și turbinele eoliene, poate constitui o amenințare.
Lebăda neagră (Cygnus atratus) – Poate fi întâlnită în habitate care cuprind lacuri mari, iazuri, râuri, coaste, lagune sau mlaștini, uneori și pe pajiști inundate sau pe mare. Mai mică decât o lebădă de vară, o lungime a corpului de 110-140 cm, anvergura de 160-200 cm, masa corporală medie de 6,2 kilograme.
Originare din Australia și Tazmania, au fost introduse în Noua Zeelandă și Europa de vest. Specia nu migrează. Se hrănește afundându-și gâtul în apă, sau se bălăcește la suprafață, dar rareori mănâncă și iarbă pe pajiști. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de trei ani. Specia a fost introdusă în Europa și populațiile nu au fost încă determinate.
În Australia, lebăda neagră se înmulțește în perioada februarie-septembrie. Familia rămâne împreună și de-a lungul primei ierni. Scot un singur rând de pui pe an.
Amenințări și măsuri de conservare: Specia este răspândită și comună în Australia și Noua Zeelandă. Se află sub protecția Legii australiene a Parcurilor Naționale și Rezervațiilor Naturale din 1974, dar nu este amenințată.
În județul nostru nu am observat această specie în libertate, dar există locații private unde poate fi întâlnită.
Lebedele sunt cele mai elegante păsări, fiind îndrăgite de majoritatea oamenilor iubitori de natură, de aceea vă invit în această perioadă rece să le admirați în locații apropiate de oraș, la Lacu Sărat II și în Insula Mare a Brăilei, pe bălțile din zona dig-mal, dar și în alte locații unde apa nu este înghețață, iar dacă doriți le puteți ajuta să treacă mai ușor peste iarnă ducându-le de mâncare, porumb boabe și frunze de salată și varză crudă.
Sursa de informare:
Păsările din România și Europa, Hakan Delin și Lars Svensson, București 2016
https://pasaridinromania.sor.ro/Lebada-de-iarna
https://pasaridinromania.sor.ro/Lebada-de-vara
https://pasaridinromania.sor.ro/Lebada-mica
https://pasaridinromania.sor.ro/Lebada-neagra
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
