Social
Pădurea de lângă Chiscani, locul preferat de picnic al brăilenilor, nu mai există
• copacii au fost tăiaţi de o firmă privată, care a obţinut la licitaţie acest drept, de la Ocolul Silvic Lacu Sărat • silvicultorii spun că plopii euramericani, care formau respectivul parchet de pădure, pe o suprafaţă de 1,22 ha, erau deja bătrâni şi trebuia exploataţi • tăierea pădurii a provocat, însă, reacţii dure din partea unor brăileni • cel mai vehement a fost Gheorghe Chiru, preşedintele PNŢCD, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila • “Nişte demenţi, incompetenţi (…) au făcut un lucru greu de crezut, distrugând o frumuseţe de pădure aflată pe domeniul comunei Chiscani”, a scris acesta pe o reţea de socializare
Porţiunea de pădure de lângă Chiscani, unde brăilenii obişnuiau să meargă la iarbă verde, nu mai există. Plopii euramericani care formau respectivul pâlc de pădure au fost tăiaţi în această vară, iar locul este acum complet gol. Tăierile au fost făcute de Ocolul Silvic Lacu Sărat, prin intermediul unei firme private, care a licitat pentru cumpărarea copacilor când aceştia încă mai erau în picioare. Pentru unii brăileni, dispariţia acelei păduri este un lucru inacceptabil. De exemplu, politicianul Gheorghe Chiru, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Brăila şi actual preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat (PNŢCD) a criticat în termeni duri decizia de a tăia copacii la umbra cărora mergeau brăilenii la iarbă verde de atâţia ani. “Toată zona arată inimaginabil! Vreme de decenii, brăilenii au mers la umbra pădurii ce a dispărut, de-a lungul căreia există o plajă naturală cu nisipul adus de fluviu. Singura zonă din Brăila unde puteai ieşi la aer a fost ştearsă din peisaj. Nişte demenţi, incompetenţi (dovadă cum distrug flora şi fauna din Rezervaţia Insula Mică), cei care decid la Direcţia Silvică au făcut un lucru greu de crezut, distrugând o frumuseţe de pădure aflată pe domeniul comunei Chiscani. Aşa ceva nu îmi puteam imagina că se poate întâmpla! Mă întreb dacă cei din Ministerul Public au cunoştinţă de dimensiunea prăpădului şi de prejudiciul adus comunei, oraşului, brăilenilor şi naturii. Chiar aşa, judeţul ăsta este «sat fără câini»? Am ajuns bătaia de joc a unor neisprăviţi, care distrug mediul înconjurător cu sprijin de la partid?”, a scris Gheorghe Chiru, în urmă cu câteva zile, pe o reţea de socializare.
Direcţia Silvică Brăila explică, însă, că decizia de tăiere a plopilor euramericani care formau respectivul parchet de pădure, pe o suprafaţă de 1,22 hectare, a fost pe deplin justificată, deoarece aceştia atinseseră vârsta de exploatare. “Plopii euramericani se exploatează când au între 25 şi 30 de ani. Cei din parchetul de lângă Chiscani aveau 27 de ani. Exploatarea lor era programată pentru anul acesta, iar Ocolul Silvic Lacu Sărat a urmat procedura legală, având toate avizele necesare tăierii. S-a obţinut inclusiv avizul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei, întrucât respectiva suprafaţă de pădure se afla în zona tampon a zonei protejate”, ne-a declarat ing. Vasile Dumitraşc, responsabil de fond forestier în cadrul Direcţiei Silvice Brăila.
Exploatarea parchetului de pădure de lângă Chiscani a fost scoasă la licitaţie, fiind adjudecată de firma brăileană “Sigenis Com” SRL, care s-a oferit să plătească Ocolului Silvic Lacu Sărat 96 lei per metru cub de material lemnos. În total, s-au obţinut 349 metri cubi, pe care firma “Sigenis Com” i-a putut valorifica după finalizarea tăierilor.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei Silvice, terenul în cauză urmează să fie reîmpădurit tot cu plop euramerican. Operaţiunea va fi scoasă la licitaţie, iar dacă nu se vor găsi firme interesate ar putea fi executată în regie proprie de Ocolul Silvic Lacu Sărat, până cel târziu în toamna anului viitor.
Dispariţia pădurii de plop de la marginea comunei îi încurcă planurile primarului din Chiscani, Costică Cojea, care spune că intenţiona să facă acolo un loc de picnic amenajat oficial, cu toate avizele legale. Primarul nu ia prea în tragic, totuşi, faptul că s-a tăiat pădurea, recunoscând faptul că arborii erau deja destul de bătrâni şi exista riscul să fie doborâţi de vânt, în timpul unor furtuni mai puternice. “Plopii ăia aveau aproape 30 de ani şi probabil de-aia i-au tăiat cei de la Ocolul Silvic, ca să nu se întâmple vreo nenorocire. Ce-i drept, eu mă gândeam să amenajez acolo un loc de picnic, dacă tot obişnuia să vină lumea la iarbă verde, însă acum trebuie să mă reorientez spre altă zonă, până la primăvară”, ne-a declarat primarul Cojea.
Social
Tinerii cu salarii de până la 4.000 de lei ar putea primi bani pentru chirie
Tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani, care câștigă cel mult 4.000 de lei net pe lună, ar putea primi de la stat bani pentru chirie. Un proiect de lege depus în Parlament propune acordarea unui sprijin lunar de până la 600 de lei, în funcție de orașul în care se află locuința închiriată.
Pentru tinerii care locuiesc în Brăila, ajutorul propus ar putea ajunge la 400 de lei pe lună, dacă inițiativa legislativă va fi adoptată și va intra în vigoare.
Proiectul îi vizează pe tinerii angajați cu vârste între 18 și 29 de ani, care au un venit salarial net lunar de cel mult 4.000 de lei.
Până la 600 de lei pentru chirie
Valoarea sprijinului ar urma să fie stabilită în funcție de localitatea în care se află locuința închiriată.
Astfel, proiectul prevede:
- 600 de lei pe lună pentru chiriașii din București și Cluj-Napoca;
- 500 de lei pe lună pentru cei din Constanța, Brașov, Sibiu, Craiova, Târgu Mureș, Iași, Timișoara și Oradea;
- 400 de lei pe lună pentru locuințele din celelalte localități, categorie în care intră și municipiul Brăila.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii ar trebui să aibă un contract de închiriere încheiat pentru cel puțin șase luni și înregistrat conform prevederilor legale. De asemenea, beneficiarul ar trebui să aibă domiciliul sau reședința în locuința închiriată.
Ce alte condiții ar trebui îndeplinite
Potrivit proiectului, beneficiarii nu ar trebui să dețină o locuință în proprietate și nu ar putea locui într-o locuință socială, de serviciu sau destinată tinerilor.
De asemenea, locuința nu ar putea fi închiriată de la soț, soție sau de la rude, inclusiv rude prin alianță, până la gradul al IV-lea.
Inițiativa prevede și o reducere de 50% pentru transportul public local, metropolitan și integrat, precum și pentru abonamentele feroviare nominale de navetă. În anumite condiții, de aceste facilități ar putea beneficia și tinerii care lucrează part-time și urmează cursurile unei instituții de învățământ acreditate.
Măsurile ar putea fi acordate pentru o perioadă cumulată de cel mult 36 de luni.
Deocamdată, însă, este vorba doar despre un proiect de lege depus în Parlament. Tinerii nu pot solicita în prezent aceste ajutoare, deoarece inițiativa trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să fie adoptată înainte de a putea intra în vigoare.
Social
Părinții care revin mai devreme la serviciu ar putea primi indemnizația de creștere a copilului în continuare
Un proiect de lege depus în Parlament de patru parlamentari PNL propune majorarea stimulentului de inserție acordat părinților care se întorc la serviciu înainte de încheierea concediului pentru creșterea copilului. Dacă inițiativa va fi adoptată, aceștia ar putea primi un stimulent egal cu indemnizația de creștere a copilului pe care ar fi încasat-o dacă rămâneau în concediu.
În prezent, părinții care revin la serviciu înainte ca bebelușul să împlinească șase luni beneficiază de un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Cei care se întorc ulterior primesc 650 de lei, în condițiile în care indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei.
Inițiatorii proiectului consideră că diferența dintre cele două sume îi determină pe mulți părinți să amâne revenirea în activitate, chiar dacă și-ar dori să se întoarcă mai devreme la muncă.
Ce prevede proiectul de lege
Propunerea legislativă urmărește modificarea articolului 7 din OUG 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor.
Astfel, părinții care obțin venituri impozabile în perioada în care ar fi avut dreptul la concediul de creștere a copilului ar urma să primească un stimulent de inserție egal cu indemnizația lunară.
Proiectul mai prevede menținerea stimulentului de 650 de lei după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități. Plata ar continua până când copilul împlinește trei ani, respectiv patru ani în cazul celor cu dizabilități.
Inițiativa a fost depusă de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan.
Când ar putea intra în vigoare noile prevederi
Inițiatorii susțin că măsura ar putea încuraja revenirea părinților pe piața muncii și ar reduce perioada în care aceștia întrerup activitatea profesională pentru a-și crește copiii.
Potrivit comunicatului PNL, România se confruntă cu o scădere accentuată a natalității. În 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai mic număr înregistrat din 1930 până în prezent.
Proiectul prevede că noile reguli ar urma să se aplice începând cu anul următor publicării legii în Monitorul Oficial. Până atunci, părinții beneficiază de stimulentele stabilite de legislația actuală.
CELE MAI CITITE
