Politică
Noua politică a PNL Popa. Brăila ”se va face bine” cu traseiștii
• Petrea Dorin, votat de brăilenii Dianei Șoșoacă, plecat repede la PACE, a aterizat direct în PNL Brăila pe postul de președinte al organizației municipale • ”obraznicul” Marius Mitescu a fost ”retrogradat”, după ce a spus adevărul despre ce se întâmplă în PNL Popa • sigur, nu comentăm cum a făcut același Mitescu înregistrări în BPJ, nu comentăm nici ce-a făcut Mitescu când era pe ”cai mari” lângă Popa Alexandru
Nici nu a apucat Marius Mitescu să ofere publicului câteva înregistrări sugestive cu privire la ”democrația” din PNL Popa, că a și fost ”executat”, miercuri fiind schimbat din funcția de președinte al organizației municipale a liberalilor.
Reamintim că Mitescu a reproșat că Biroul Permanent Județean este de decor, câtă vreme Alexandru Popa face ce vrea el la București, fără a ține cont de mandatul primit. Mitescu s-a referit la ultima trădare a lui Popa când, deși primise mandat de la BPJ să voteze guvernul Veștea, șeful liberalilor s-a fofilat când a văzut că AUR nu votează, de frică să nu-l ”execute” și pe el Ilie Bolojan.
Astfel că ”bărbatul” Popa a ieșit pe furiș din sală. La fel de insignifiant este BPJ și când vine vorba despre numiri, a punctat același Mitescu, asta pentru că în PNL-ul lui Popa banul face legea. Bineînțeles că s-au găsit imediat contestatari care au cerut excluderea lui Mitescu din partid, deși până de curând acesta era foarte apropiat de Popa.
Inșii supărați pe Mitescu care au fost ”intransigenți” și cu Mihaela Ciorășteanu par siguri că lor nu li se poate întâmpla. Fals! Mulți liberali, de fapt membri PNL este mai corect spus, au fost ”executați” sau trași pe linie moartă, deși la un moment dat ai fi zis că sunt ”la cataramă” cu actualul ”big boss”.
Apropo de ”meritocrația” din PNL, nici nu s-a uscat cerneala pe adeziunea traseistului Petrea Dorin, că senatorul SOS – PACE, care-a pornit ”de jos” din PSD, a și fost urcat pe scaunul lui Mitescu. Adică acest Petrea, care numai liberal nu este, a ajuns președintele organizației municipale a PNL!
Dacă Ovidiu Dimofte nu-și dădea demisia din funcția de prim-vicepreședinte tot la municipiu, cu siguranță o făcea acum. Sincer, nu știu în ce hal a ajuns statutul PNL, dar câtă vreme Ilie Bolojan a putut ”posta” pe funcții de conducere proaspeți intrați în partid – Oana Gheorghiu și Dragoș Păslaru – Popa de ce n-ar putea?!
Diferența este calitatea oamenilor, dar în rest, e total aiurea să-l cocoți pe unul proaspăt intrat în PNL doar pentru că a fost ales senator de brăilenii votanți ai Dianei Șoșoacă. Dar ia ascultați aici ce zice senatorul Petrea, alesul mai nou de către ”liberalii” din BPJ:
”Un nou început pentru PNL – Organizația Municipală Brăila”
”În ședința din dată de 1 iulie 2026 am fost ales președinte interimar al Organizației Municipale PNL Brăila, în urma votului exprimat de colegii liberali.
Le mulțumesc tuturor colegilor din Partidul Național Liberal pentru susținerea acordată și pentru încrederea exprimată. Această responsabilitate mă onorează și mă obligă. Voi depune toate eforturile pentru a nu dezamăgi membrii PNL care cred în reconstrucția, consolidarea și dezvoltarea organizației liberale din municipiul Brăila.
PNL Brăila are nevoie de un nou început, de unitate, de muncă serioasă și de un proiect politic solid, construit în jurul oamenilor, al comunității și al viitorului acestui oraș. Împreună cu echipa liberală, îmi propun să construim un proiect special pentru municipiul și județul Brăila: un proiect liberal de dezvoltare, administrație eficientă și recâștigare a încrederii publice.
Obiectivul nostru politic este clar: ca în anul 2028, PNL Brăila să câștige Primăria Municipiului Brăila, Consiliul Local Municipal, Președinția Consiliului Județean Brăila și Consiliul Județean Brăila.
Brăila merită mai mult. Merită să își recapete demnitatea, forța economică și locul pe care l-a avut cândva. Îmi doresc să readucem strălucirea pe care județul și orașul nostru au cunoscut-o în perioada interbelică, atunci când la Brăila se dicta prețul grâului mondial, când Portul Brăila era unul dintre cele mai importante porturi ale Europei și când peste 14 etnii conviețuiau în armonie socială, dezvoltare economică și respect reciproc.
Aceasta este direcția în care vreau să mergem. Luptăm pentru o comunitate puternică, respectată, modernă, cu administrații liberale capabile să construiască.
Voi munci cu seriozitate, cu determinare și cu respect față de fiecare membru PNL și față de fiecare brăilean care crede că orașul și județul nostru pot renaște”.
Îi dorim ”succesuri”, ce să mai zicem! Cum era PNL Brăila pe vremea lui Constantin Cibu, își mai aduce aminte cineva? Trist!
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















