Politică
Noi cu cine votăm?
• pe 8 mai Biroul Electoral Județean (BEJ), respectiv, Biroul Electoral Municipal (BEM) au publicat listele cu candidaturile care au rămas definitive pentru Alegerile Locale din 9 iunie • de asemenea, încă din luna aprilie, Biroul Electoral Central (BEC) a publicat lista cu candidații la Parlamentul European, scrutin care se va desfășura în aceeași zi cu Localele în acest an • opt candidați se luptă pentru șefia Consiliului Județean Brăila, șapte pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila, opt partide propun echipe pentru CJ Brăila, nouă și un candidat independent au intrat în cursa pentru CLM Brăila • totodată 12 formațiuni politice/alianțe electorale și patru candidați independenți au rămas în cursa pentru Parlamentul European
Campania electorală a demarat în data de 10 mai și reprezentanții partidelor politice au început deja să se înghesuie și să își promoveze proiectele cu care vor să îi convingă pe alegători să le acorde voturile la Alegerile Locale, respectiv, Alegerile Europarlamentare ce se vor desfășura simultan, pe 9 iunie. Cu doar două zile înainte de startul campaniei, pe 8 mai, Biroul Electoral de Circuscripție Județeană Nr. 9 Brăila (BEJ) a publicat procesul-verbal pentru constatarea rămânerii definitive a candidaturilor la Alegerile Locale din 9 iunie pentru șefia și pentru componența Consiliului Județean. De asemenea, Biroul Electoral de Cricuscripție Nr. 1 Municipiul Brăila (BEM) a publicat candidaturile definitive pentru funcția de primar și pentru Consiliul Local Municipal. Totodată, în data de 29 aprilie și Biroul Electoral Central (BEC) a publicat lista candidaturilor rămase definitive pentru Alegerile Europarlamentare. Cu alte cuvinte, avem tabloul complet al celor care au reușit să strângă numărul suficient de semnături și care s-au înscris oficial în aceste două curse electorale importante pentru viitorul României în următorii patru ani. Pe scurt, opt candidați se luptă pentru conducerea Consiliului Județean Brăila și șapte pentru fotoliul de primar al Municipiului Brăila. De asemenea, opt partide propun echipe (mai mult sau mai puțin complete) pentru CJ Brăila, în timp ce pentru CLM Brăila sunt nouă propuneri de liste din partea partidelor și una din partea unui candidat independent. În ceea ce privește cursa pentru Parlamentul European, sunt 12 formațiuni politice/alianțe electorale înscrise și patru candidați independenți. Și interesant de precizat la acest capitol este faptul că, așa cum se știe, PSD și PNL au decis să se alieze doar pentru Alegerile Europarlamentare, iar lista pe care o propun este deschisă de un brăilean, actualul europarlamentar PSD Mihai Tudose. Iată așadar ce opțiuni vor avea brăilenii la vot în data de 9 iunie.
Cine vrea frâiele Consiliului Județean Brăila
Astfel, în ordinea publicării de către BEJ, candidaturile rămase definitive pentru președinția Consiliului Județean Brăila sunt următoarele: Francisk Iulian Chiriac din partea PSD (actual președinte al CJ Brăila și șef al organizației județene a social-democraților); Alexandru Popa din partea PNL (deputat și lider al liberalilor brăileni); Antoneta Ioniță din partea Alianței Dreapta Unită USR-PMP-Forța Dreptei (Dreapta Unită) – fost deputat de Brăila, medic; Marian Simion din partea AUR (pensionar MAI); Corneliu-Adrian Răureanu din partea SOS România (antreprenor, fost candidat în trecut din partea PRM); Gela Gavrilă din partea Partidului Umanist Social Liberal (PUSL) – antreprenor; Neculai Fătu din partea Partidului Socialist Român (PSR) și Valentin – Ionuț Andrei din partea Partidului Național Conservator Român (PNCR).
De asemenea, precizăm că listele tuturor partidelor celor menționați mai sus au fost acceptate, însă nu toate au numărul maxim de candidați. Mai exact, PSD a prezentat o listă completă cu 38 de candidați, deschisă de Francisk Iulian Chiriac, urmat pe locul doi de actualul vicepreședinte Ionuț-Ciprian Dobre și de Vasilică Priceputu. Lista social-democraților conține în mare parte actuali consilieri județeni în funcție, însă și câteva nume noi pe locuri eligibile. Și PNL Brăila a propus tot 38 de candidați. Aici lista este deschisă de Alexandru Popa, urmat pe 2 de Alexandru Bucălău și pe 3 de Mihaela- Cici Bolovan. PNL-iștii au mizat, de asmenea, pe o parte dintre actualii consilieri județeni, însă au venit și cu câteva nume noi, însă se pare că le-au mai dat o șansă și câtorva foști consilieri din mandatele trecute, precum Marian Sîrbu sau Ovidiu Nechita. La Dreapta Unită lista propune doar 36 de persoane și este deschisă de Liliana Niță, Ionel Adetu și abia pe locul 3 de Antoneta Ioniță. La AUR lista este completă și este deschisă de actualul consilier județean (ex-PMP) Viorel Botea și pe locul al doilea de Marian Simion. SOS România Brăila are doar 32 de candidați pe listă, în frunte cu Adrian Răureanu și Viorel-Cristian Mîndreanu. PUSL propune o listă de doar 11 candidați deschisă de Enrenst-Gheorghe Mocanu, Gela Gavrilă pe locul 2 și Elena Minciună pe 3. PSR are o listă de 17 candidați, deschisă de aspirantul la șefia județului, Neculai Fătu. PNCR a propus o listă cu doar 4 candidați, primul fiind chiar candidatul la șefia CJ, Valentin-Ionuț Andrei.
Municipiul Brăila, râvnit de mai multe partide
Tot în ordinea publicării de către BEM, pentru funcția de primar candidații care au fost acceptați sunt următorii: Cătălin Canciu din partea PNL (profesor și actual Inspector Școlar General); Marian-Viorel Dragomir din partea PSD (economist, jurist și primarul în funcție al Municipiului Brăila); Nicușor Ciocan din partea Dreapta Unită (inginer, manager de proiect și actual președinte al USR Brăila); Florin-Eugen Cîrligea din partea AUR (inginer mecanic, om de afaceri și actual președinte interimar al AUR Brăila); Gabriel-Monu Musceleanu din partea SOS România (inginer, fost consilier județean PPDD, fost președinte PRU Brăila); Marcel Gurgu din partea PSR (inginer) și Dorin Bucă din partea PNCR (inginer nave și manager de proiect).
În ceea ce privește listele de consilieri municipali, tot în ordinea publicării de BEM, PNL Brăila a prezentat și aici o listă completă de 29 de consilieri, deschisă de Canciu, urmat pe locul al doilea de Nicoleta Ivașcu (avocat) și de Ștefănuț Radu (cadru didactic universitar, jurist și inginer). Liberalii propun șase nume noi, urmate abia pe poziția 8 de actuali consilieri municipali. PSD Brăila are, de asemenea, o listă completă (29 de consilieri) deschisă de primarul Marian Dragomir, urmat de actualii viceprimari Ciocan Doinița, Alexandru Crican-Jantea și de Sorin-Eugen Boșneag pe 4. Lista este compusă din actuali consilieri municipali pe pozițiile eligibile. SOS România Brăila deschide lista de consilieri municipali cu prof. dr. Ionel Alexandru (profesor, pensionar, fost senator și actual președinte al organizației județene), urmat de Gabriel Musceleanu și de Elena Dascălu pe 3. Partidul senatoruluI Diana Șoșoacă a prezentat o listă completă pentru Municipiul Brăila. Dreapta Unită are, la rândul său, o listă cu 29 de propuneri, deschisă de Nicușor Ciocan (liderul USR), urmat pe doi de Coman Sarafolean (liderul PMP Brăila și actual consilier municipal). AUR Brăila s-a înscris tot cu o listă completă de candidați, în frunte cu Florin Cîrligea, urmat pe locul 2 de Elena-Daniela Rădulescu (economist, fost consilier municipal). Partidul România Puternică are o listă formată din doar patru candidați, deschisă de Dan Păun (inginer, administrator și fost președinte PUSL Brăila). PSR propune o listă formată din 15 candidați, deschisă de inginerii Neculai Fătu și Marcel Gurgu. Partidul Național Conservator Român propune o listă formată din cinci persoane, în frunte cu Cristian Techiu (administrator, manager, fost candidat la primărie la alegerile trecute). Partidul Umanist Social Liberal s-a înscris la CLM Brăila cu o listă cu zece propuneri, deschisă de Mirela-Laura Iusein.
Pentru poziția de consilier municipal candidează și un independent în acest an: Sorin Gălbinaș (tehnician veterinar, administrator de firmă, fost membru și consilier municipal PNL).
Menționăm că, în prezent, Consiliul Județean Brăila este format din 31 de consilieri județeni: 18 PSD (inclusiv președintele și cei doi vice), 10 consilieri PNL și 3 PMP (care au trecut în barca AUR). Consiliul Local Municipal Brăila este format din 27 de membri: 18 PSD (inclusiv cei doi viceprimari), 7 PNL și 2 PMP.
Opțiunile pentru Parlamentul European
Așa cum am precizat, la finele lunii aprilie și BEC a publicat lista candidaturilor rămase definitive pentru Alegerile Europarlamentare, care se vor desfășura tot în data de 9 iunie, simultan cu Alegerile Locale. Concret, au rămas definitive candidaturile depuse de: Alianţa Electorală PSD- PNL, unde lista este deschisă de actualul europarlamentar PSD Brăila Mihai Tudose, urmat de Rareș-Ioan Bogdan din partea PNL și de senatorul Gabriela Firea, pe 3, tot de la PSD. Lista Alianţei Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei este deschisă de Dan-Ilie Barna (deputat USR) de Vlad Vasile-Voiculescu și de Eugen Tomac (europarlamentar PMP). Totodată lista România Socialistă este deschisă de Lucia Stanciu. Alianţa AUR propune o listă unde pe locul 1 se află Vasile Tehereș-Cristian, urmat de Claudiu-Richard Târziu. Partidul S.O.S. România mizează pe senatorul Diana Iovanovici Șoșoacă și pe jurnalistul Vicențiu Luis Lazarus pe primele poziții. Partidul Alternativa Dreaptă o propune pe prima poziție pe Dorina-Adela Mîrza (specialist marketing). Partidul Umanist Social Liberal merge pe mâna lui Cristian Barbu (profesor universitar). Partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER) propune o listă cu Dacian-Julien Cioloș pe prima poziție (actual europarlamentar), urmat de Victoria-Ramona Strugariu și Dragoș-Nicolae Pîslaru (de asemenea europarlamentari). Lista Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) este deschisă de Iuliu Winkler (actual europarlamentar). Partidul România Mare își încearcă norocul cu Dorel-Constantin Onaca pe prima poziție (lector universitar). Partidul Patrioţilor îl propune pe Iulian Surgiu pe prima poziție (administrator), în timp ce Partidul Diaspora Unită merge pe mâna lui Florin Călinescu (fermier). Au rămas definitive și candidaturile independente ale Paulei-Marinela Pîrvănescu, Vlad-Dan Gheorghe, Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă şi Dumitru-Silvestru Şoşoacă.
Menționăm că în prezent România are 33 de europarlamentari: 8 de la PSD, 10 PNL, 2 PMP, 1 USR, 5 REPER, 1 Pro România, 1 AUR, 2 UDMR, 1 PNCR și 2 independenți.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
