Adaugă ca sursă preferată în Google

• judeţul nostru nu excelează la capitolul afaceri de anvergură şi este nominalizat cu o singură firmă în TOP 300 Companii realizat de revista Capital • este vorba despre arendaşul din IMB, SC “Agricost”, ale cărui afaceri, deşi consistente la nivel local, pălesc în faţa unor coloşi precum “OMV Petrom”, “Romgaz”, “Kaufland”, “Carrefour”, ori “Arcelor Mittal” • Constantin Duluţe însă nu este brăilean, el este născut la Cotnari şi stabilit în Bârlad încă de la începutul anilor ’80
 
Brăila, pe loc codaş în clasamentul “TOP 300 Companii” 2018 realizat de revista Capital. Cu o singură prezenţă în această ierarhie realizată la nivel naţional, este vorba despre business-ul celor de la “Agricost”, dar fără vreun acţionar brăilean, afacerea nominalizată din judeţul nostru pare o joacă de copii prin raportare la dimensiunile colosale ale celorlalte companii din ţară, precum şi din regiunea de dezvoltare din care facem parte. Ca idee, Cifra de Afaceri raportată de “Agricost” nu reprezintă nici măcar 3% din totalul businessului celor de la OMV Petrom, ocupanta primului loc în TOP 300 Capital din acest an, şi circa 1,3% din totalul CA la nivelul companiilor regionale nominalizate în clasamentul amintit. De altfel, suntem chiar pe ultimul loc la nivel de regiune în rândul firmelor care au intrat în “TOP 2018 300 Companii”, iar cele 359 milioane lei – cifra de afaceri în 2017 a companiei din Insula Mare a Brăilei – pălesc în faţa celor 15,78 miliarde lei cumulate de cele 4 firme din Constanţa, ocupanta primului loc pe regiune, din care aproape 11,2 miliarde generate numai de “Rompetrol Rafinare”.
 
Regulile jocului
În acest an echipa de analişti ai revistei Capital a venit cu o propunere interesantă, ca alternativă a clasicului TOP 300 Cei mai bogaţi oameni de afaceri din România cu care ne-a obişnuit deja. Practic, au realizat o analiză multilevel focusată acum pe companiile din România. “Realizarea unui clasament în care să fie ierarhizate firmele din ţara noastră nu este o misiune uşoară. În România, asemenea topuri sunt făcute pe baza unui singur indicator financiar (de obicei cifra de afaceri). Bineînţeles, rezultatul este destul de departe de realitate. Prin urmare, în clasamentul pe care l-am realizat am luat în calcul şi cifra de afaceri dar şi profitul şi numărul de angajaţi. Mai mult, s-a ţinut cont de evoluţia din ultimul an a indicatorilor financiari. Dovada cea mai bună că am folosit o metodologie viabilă este că cele 300 de companii din top reprezintă jumătate din PIB-ul României”, se arată în materialul introductiv al analizei. Punctaj maxim a fost acordat firmelor din ţara noastră care au realizat cifră de afaceri în 2017 (cel mai recent an de raportare financiară) de peste 10 miliarde lei, profit mai mare de 1 miliard lei, peste 10.000 de angajaţi, precum şi celor care au reuşit să-şi dubleze CA comparativ cu 2016, ori chiar să-şi tripleze profitul net. Ca privire de ansamblu asupra acestui clasament, se poate observa că majoritatea firmelor nominalizate în TOP 300 Companii sunt din Bucureşti (131 firme) şi judeţul Ilfov (27 de firme), urmate de Timiş – 16 companii, Prahova – 14 companii, Argeş – 10 companii, Braşov – 9 companii, Arad şi Sibiu cu câte 8 companii, plus Bacău şi Cluj cu câte 7 firme.
 
Brăila, o singură prezenţă în clasament
În ce priveşte regiunea de dezvoltare din care facem parte, pe primul loc s-a clasat Galaţiul cu 5 firme, urmat de Constanţa – 4 firme, Buzău şi Vrancea cu câte două firme şi la final Tulcea şi Brăila.
Dacă ne raportăm însă la valoarea CA aferentă lui 2017, ierarhia de mai devreme se schimbă: Constanţa este acum pe primul loc cu un business total de 15,78 miliarde lei, urmat de Galaţi – 8,43 miliarde lei, Buzău – 2 miliarde lei, Tulcea – 0,63 miliarde lei, Vrancea – 0,4 miliarde lei şi Brăila – 0,36 miliarde lei.
Lucrurile se schimbă în clasament prin prisma profitului net raportat, în sensul că Brăila (73 milioane lei) nu mai este totuşi pe ultimul loc devansând Buzăul (11 milioane lei), Tulcea (13 milioane lei) şi Vrancea (42 milioane lei). Pe primul loc rămâne însă Constanţa cu un profit net de 618 milioane lei, reprezentând mai mult de jumătate din tot profitul regiunii, în timp ce Galaţiul are doar 84 milioane lei profit dar şi 153 milioane pierdere generată de “Arcelor Mittal”. De precizat că Galaţiul nu este singurul judeţ unde companiile nominalizate au ieşit pe minus, Buzăul fiind un al doilea exemplu: firma “Bunge România” SRL are o pierdere de 107 milioane lei (la o cifră de afaceri de 1,72 miliarde lei) în creştere faţă de 80 milioane lei – pierderea din 2016. 
Ca număr de salariaţi, pe primul loc este Galaţiul cu 11.514 salariaţi, din care mai mult de jumătate de la “mamutul” “Arcelor”, apoi Constanţa cu aproape 3.300 de salariaţi, Vrancea – aproape 1.100 angajaţi (numai “Vrancart” are 1.072 salariaţi), Brăila – 834 salariaţi, Tulcea – 725 salariaţi şi Buzău – 491 salariaţi.
 
“Premiantele” din regiunea SE
Iată şi care sunt premiantele fiecărui judeţ din regiunea noastră, precum şi principalii indicatori financiari raportaţi.
În Constanţa “vedeta” incontestabilă este “Rompetrol Rafinare” (locul 4 la nivel naţional cu un scor general de 410 puncte) care a raportat CA de aproape 11,2 miliarde lei, profit de 418 milioane lei şi 1.061 salariaţi. Pe un loc bun (73 la nivel naţional) s-a plasat şi şantierul naval “Daewoo – Mangalia”.
În Galaţi, cea mai tare firmă este “Marion Galaţi” SA (locul 63 la nivel naţional cu un scor general de 240 puncte – Comerţ cu ridicata al metalelor şi miniereurilor metalice) cu CA de 1,01 miliarde lei, profit de 52 milioane lei şi 379 salariaţi. Ca o paranteză, combinatul metalurgic din judeţul vecin s-a poziţionat pe locul 102.
Din Buzău, cel mai bine s-a clasat SC “Bunge România” SRL (locul 149 cu un scor de 175 puncte – Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor) cu CA de aproape 1,73 miliarde lei, pierdere de 107 milioane lei şi 313 salariaţi.
Din Tulcea avem firma “Alum” SA (locul 155 la nivel naţional cu un scor de 170 puncte – Metalurgia aluminiului) cu CA de 636 milioane lei, profit de 13 milioane lei şi o echipă de 725 salariaţi.
Din Brăila singura nominalizată este compania “Agricost”, cea care deţine în arendă cea mai mare suprafaţă agricolă compactă din România, mai precis terenurile din Insula Mare a Brăilei. Firma s-a poziţionat pe locul 237 în clasamentul celor de la Capital cu un scor general de 135 puncte obţinut din nivelul cifrei de afaceri – 359 milioane lei, profitului de 73 milioane lei şi echipei de salariaţi de 834 persoane.
Din Vrancea, cel mai bine, dintre cele două firme nominalizate, s-a poziţionat fabrica de hârtie, carton şi ambalaje “Vrancart” SA (locul 269 la nivel naţional cu un scor de 130 puncte) care a raportat în 2017 o cifră de afaceri de 260 milioane lei, profit net de 22 milioane lei cu o echipă de 1.072 salariaţi.
 
Cârligea, Andreev, Stăncic, bogaţii absenţi din Topul 2018
Deşi anul acesta Revista “Capital” a schimbat regulile “jocului”, realizând topul, pentru prima dată, în funcţie de profitabilitatea firmelor şi nu averile oamenilor de afaceri, e bine să menţionăm că, dacă la capitolul companii mari judeţul nostru nu are cu ce se lăuda în afară de afacerea din IMB, când vine vorba de averi personale lucrurile se schimbă puţin. De exemplu, anul trecut, în Topul “Capital” cei mai bogaţi 300 de români, Brăila s-a regăsit cu 3 poziţii: 86 – Constantin Duluţe, cu o avere estimată de cei de la Capital undeva la 60 milioane euro, 252 – Florin Cîrligea, cu  o avere estimată undeva la circa 23 milioane euro, şi 280 – Mircea Andreev, cu o avere estimată la 23 milioane euro.
Constantin Duluţe, arendaşul Insulei Mari a Brăilei, după cum se cunoaşte, nu este brăilean, dar cum afacerea sa se derulează pe raza judeţului nostru, realizatorii clasamentului l-au trecut şi anul trecut tot în contul Brăilei. Ceilalţi doi multi-milionari în euro care au intrat în TOP 300 Capital din 2017 sunt Florin Cîrligea, proprietarul afacerii „Comision Trade”, unul dintre actorii importanţi ai pieţei naţionale de comerţ cu combustibili, şi Mircea Andreev, deţinătorul unui lanţ de firme cu afaceri în mai multe domenii precum comerţul cu maşini, agricultură, hoteluri şi imobiliare.
Cum niciuna dintre firmele celor doi multi-milionari cu adevărat brăileni nu a reuşit să atingă standardele elitiste ale celor mai profitabile 300 de afaceri din România, singurul care se regăseste şi anul acesta în clasamentul “Capital” rămâne “adoptatul” Constantin Duluţe. Şi fiindcă vorbim de marii absenţi din 2018, mai trebuie menţionată şi lipsa din acest an a familiei Stăncic, proprietara grupului de firme “Tancrad”, care anul trecut ocupa poziţia 290, cu o avere de 21 – 23 milioane euro. 
 
TOP Profit Brăila 2018
• agricultura rămâne principalul generator de profit în judeţul nostru
Ca şi în trecut, “Agricost” SA este pe locul I la nivelul judeţului nostru ca valoare a profitului net raportat la finele lui 2017. Dacă în 2016 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 387,2 milioane lei, un profit net de aproape 71,1 milioane lei (15,8 milioane euro), cu o echipă de 917 angajaţi, anul trecut  a derulat afaceri însumând 359,22 milioane lei, din care a rezultat un profit net de 73,3 milioane lei, cu o echipă de 834 de angajaţi. Surpriza plăcută din acest an este revenirea spectaculoasă a şantierului naval “Vard Brăila” SA care, după un 2016 încheiat pe pierdere, a urcat în 2017 direct pe locul II. Concret, în anul 2017 a avut o cifră de afaceri de 148,7 milioane lei, cu un profit net de 27,88 milioane lei, având o echipă de 1.559 angajaţi.
Pe locul III s-a poziţionat “Ecologic 3R” care a raportat o cifră de afaceri de 54,1 milioane lei cu un profit net de 18,74 milioane lei (5,2 milioane lei profit în 2016 şi 2,2 milioane lei în 2015). Pe locul IV apare “Serv Class”, firmă care a anunţat că în 2017 a realizat un profit de 14,54 milioane lei în sensibilă creştere comparativ cu 2016 când profitul net a fost de 9,57 milioane lei sau de 9,42 milioane lei în 2015.
Cei de la “Serv Class” sunt urmaţi de “Agri Delta Serv” – 10,84 milioane lei profit net, “Eldomir Impex” – 10,35 milioane lei, CUP Dunărea Brăila – 6,56 milioane lei, “Tracon” – 6,56 milioane lei, “Chimagri Distribution” – 5,59 milioane lei, “Punto Prod” – 5,13 milioane lei şi “Cavmario Trans” – 4,65 milioane lei.
 
Arabii de la “Agricost” au planuri mari de investiţii
• bugetul pentru următorii 5 ani este de circa jumătate de miliard de dolari
“Al Dahra” – multinaţionala din domeniul agroalimentar din Emiratele Arabe Unite care, în vara aceasta, a achiziţionat SC “Agricost”, preluând astfel şi concesiunea Insulei Mari a Brăilei – şi-a anunţat planurile investiţionale care vizează ţara noastră şi, implicit, exploataţia din IMB. Potrivit declaraţiei lui Khedaim Al Derei, vicepreşedintele şi co-fondatorul “Al Dahra”, citat de presa internaţională, bugetul alocat pentru următorii 5 ani este de jumătate de miliard de dolari, pe mai multe sectoare de activitate. Reprezentantul companiei a precizat că “Al Dahra” are în vedere achiziţionarea de terenuri agricole suplimentar în România şi va investi în modernizarea portofoliului existent de maşini şi tehnologii agricole. Obiectivul constă în atingerea unei producţii anuale de un milion de tone de cereale şi furaje combinate până în anul 2022. În paralel, multinaţionala va dezvolta un punct de colectare a cerealelor cu silozuri, cu o capacitate de două milioane de tone de cereale de diferite tipuri, provenind atât de la fermele româneşti operate de “Al Dahra”, cât şi de la cele din afara companiei. În plus vor fi implementate cinci instalaţii de deshidratare şi de granulare a furajelor. “Al Dahra” va investi şi în modernizarea instalaţiilor de încărcare din portul din IMB, pentru a creşte capacitatea de procesare a mărfurilor şi a îmbunătăţi traficul de nave. De asemenea, are în plan investiţii şi în sectorul creşterii animalelor, prin înfiinţarea unor ferme agricole cu o capacitate de 150.000 de capete, din diferite specii de animale. Compania mai intenţionează să achiziţioneze un punct de operare în portul Constanţa şi are în plan constituirea unei companii prin intermediul căreia ar urma să se facă importul de îngrăşăminte în România şi comercializarea pe pieţele vecine.
 
TOP 10 companii valorează circa 10% din PIB-ul României
• prima şi cea mai mare este “OMV Petrom”
Cele mai bune 10 companii la nivel naţional au o valoare de piaţă totală situată între 14,9 miliarde euro şi 16,7 miliarde euro, reprezentând cam 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Iată şi care sunt aceste 10 companii.
Pe primul loc este “OMV Petrom” cu un scor general de 480 puncte, având o valoare de piaţă evaluată de realizatori între 3,47 şi aproape 4,1 miliarde euro, urmată de “Automobile-Dacia” cu 440 puncte şi o valoare de piaţă între 2,14 şi 2,38 miliarde euro, în timp ce locul III este ocupat de “Kaufland România” cu 430 de puncte şi o valoare de piaţă între 1,94 şi 2,14 miliarde euro.
Cu 240 de puncte, pe locul IV este “Rompetrol Rafinare” 435 – 503 milioane euro valoare de piaţă, apoi “Dedeman” cu 380 de puncte cu o valoare de piaţă între 2,52 – 2,9 miliarde euro şi producătorul de gaz “Romgaz” – 370 puncte cu o valoare estimată între 2,58 – 2,69 miliarde euro. De asemenea, printre cele mai mari 10 companii de la noi se numără “Carrefour Romania” SA cu o valoare de piaţă între 727 – 820 milioane euro, “Star Assembly” SRL (fabricant de cutii de viteză şi elemente de transmisie) între 600 şi 717 milioane euro, “OMV Petrom Marketing” SRL între 580 şi 639 milioane euro, precum şi “Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie” SA cu o valoare de piaţă evaluată undeva la 492 milioane euro.