Economie
Modulele de colectare selectivă, înecate de gunoaie
• operatorul de salubritate care deserveşte zona Viziru – Radu Negru a uitat să golească noile pubele achiziţionate de Primărie, iar în jurul acestora s-au format mormane de deşeuri • fotografiile realizate de un brăilean şi postate pe reţelele de socializare sunt edificatoare • SUPAGL a notificat Poliţia Locală, care i-a aplicat operatorului “Braicata” o amendă de 2.000 lei • conducerea Poliţiei Locale ne-a informat că toate cele trei firme de salubritate care activează pe raza Brăilei – “Braicata”, “Eco” şi RER – au primit câte un avertisment pentru că nu ridică deşeurile la timp, iar “Braicata” a recidivat, astfel că a fost sancţionată cu amendă • “Din acest moment, se vor da direct amenzi pentru nerespectarea graficului de ridicare a deşeurilor”, avertizează directorul Poliţiei Locale
Achiziţionate în ideea ca deşeurile să poată fi depozitate în condiţii civilizate, modulele de colectare selectivă amplasate în anumite zone ale oraşului nu prea îşi dovedesc utilitatea, fie din cauza operatorilor de salubritate care nu le golesc la timp, fie din cauza unor brăileni certaţi cu bunul simţ, care aruncă gunoaiele pe jos, chiar şi atunci când pubelele sunt goale. În urmă cu câteva zile, un brăilean a fotografiat un modul de colectare selectivă înconjurat ce un maldăr de gunoaie. Din poză reiese faptul că pubelele din interiorul modulului sunt încărcate la maximum, motiv pentru care locatarii blocurilor din jur s-au văzut obligaţi să îşi lase deşeurile pe caldarâm. Imaginea a fost surprinsă în data de 9 decembrie, în cartierul Viziru 1, după cum a menţionat autorul acesteia.
Conducerea Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală (SUPAGL) din cadrul Primăriei Brăila ne-a declarat că a primit sesizări pe această temă de la cetăţeni şi că i-a pus în vedere operatorului de salubritate care deserveşte zona, “Braicata” SA, să ridice deşeurile în cel mai scurt timp. “Operatorul s-a conformat, însă în ziua următoare, deşi pubelele din interiorul modulelor de colectare selectivă erau goale, pe jos erau din nou gunoaie aruncate de cetăţeni. Incidentul a fost consemnat pe strada Petroliştilor din cartierul Viziru, în punctul gospodăresc situat lângă un transformator electric. Vom face o notificare şi către asociaţiile de proprietari din zonă, pentru a le atrage atenţia că deşeurile trebuie depozitate în interiorul modulelor de colectare selectivă, nu pe spaţiul de lângă acestea. În ceea ce priveşte modul cum îşi face treaba operatorul de salubritate, există întârzieri în activitatea de golire a pubelelor din interiorul modulelor recent achiziţionate. Noi am făcut notificări către Poliţia Locală, care i-a şi aplicat deja o amendă operatorului respectiv. Dacă situaţia se repetă, vor fi sancţionaţi din nou”, ne-a declarat Dumitru Munteanu, directorul SUPAGL Brăila.
Sancţiunea primită de firma “Braicata” se ridică la 2.000 lei şi a fost aplicată de Poliţia Locală în data de 10 decembrie. “Amenda s-a dat în conformitate cu Hotărârea Consiliului Local Municipal nr. 54 din 2016, pentru nerespectarea graficului de ridicare a deşeurilor. Au fost identificate nereguli în cartierele Radu Negru şi Viziru, în zona de activitate a operatorului de salubritate Braicata”, ne-a informat Georgică Tănase, directorul Poliţiei Locale Brăila. Acesta ne-a spus că şi pe sectorul de activitate al celorlalţi doi operatori de salubritate – “Eco” şi RER – s-au constatat întârzieri la activitatea de golire a modulelor de colectare selectivă sau a pubelelor, acolo unde încă nu au fost amplasate module. “Toate cele trei firme de salubrizare au primit câte un avertisment pe această temă, cu menţiunea că la următoarea abatere vor fi sancţionate cu amendă, ceea ce s-a şi întâmplat în cazul Braicata. Pentru toate abaterile constatate de acum încolo, se va trece direct la amenzi”, a atras atenţia directorul Tănase.
Peste 1 milion de lei pentru o colectare mai civilizată a deşeurilor
Montarea modulelor pentru colectarea selectivă a deşeurilor a început în luna august, când Primăria a achiziţionat 100 de bucăţi, de la firma “Lavitex Prod” SRL din Breaza, judeţul Prahova. Primăria a alocat un buget de 1,5 milioane de lei pentru achiziţionarea celor 100 de module, iar firma prahoveană a câştigat licitaţia, cu oferta de preţ cea mai bună: 1,24 milioane de lei. Modulele au fost amplasate, în primă instanţă, doar pe sectoarele operatorilor de salubritate “Braicata” şi RER, pe sectorul “Eco” fiind pus doar unul. Primăria a explicat că “Eco” este în prezent în plin proces de dotare cu utilaje, autogunoeiere şi containere noi şi că urmează să se amplaseze şi pe sectorul său module pentru colectare selectivă. Concret, Primăria intenţionează să mai achiziţioneze, la începutul anului viitor, încă 200 de module, dintre care circa 100 vor ajunge pe sectorul “Eco”, iar celalţi doi operatori de salubritate vor mai primi încă 50 de fiecare. În acest mod, pe sectorul fiecărui operator se vor afla câte 100 de module de colectare selectivă.
Reamintim că, în luna noiembrie, “Eco” SA a achiziţionat, cu bani primiţi de la bugetul local, 600 de tomberoane noi, dintre care 350 sunt pentru deşeuri menajere, fiind dotate cu capac şi pedală, iar 250 sunt pentru deşeuri reciclabile – 125 pentru deşeuri de hârtie, 125 pentru PET-uri. Noile tomberoane urmează să fie amplasate în interiorul modulelor pentru colectare selectivă, astfel încât oamenii străzii sau câinii fără stăpân să nu mai aibă acces la deşeuri. După cum se ştie, în luna octombrie, au fost situaţii când oamenii străzii, supăraţi că nu mai pot aduna PET pe care să le vândă firmelor de reciclare, au incendiat mai multe module de colectare selectivă care, fiind din plastic, au ars aproape în întregime. Au ars în total şapte module, paguba produsă prin distrugerea acestora ridicându-se la 86.800 lei (868 milioane de lei vechi).
Economie
Poșta Română anunță un profit record. Câți bani a câștigat compania în primele zece luni din 2026
Compania Națională Poșta Română a înregistrat un profit brut record de 117 milioane de lei în primele zece luni ale anului 2026, un rezultat care depășește cu mult performanța financiară raportată în ultimii ani. Compania spune că rezultatele sunt efectul unui proces de modernizare, al investițiilor în infrastructura de curierat și al unei mai bune administrări a cheltuielilor.
Anunțul a fost făcut duminică, 15 noiembrie, iar datele prezentate arată că operatorul poștal de stat a reușit să își diversifice sursele de venit, într-o perioadă în care serviciile tradiționale de corespondență și distribuirea pensiilor prin intermediul poștașilor se află sub presiunea schimbărilor din piață.
Pentru comparație, în 2024, Poșta Română a raportat un profit brut de 85,3 milioane de lei, considerat la momentul respectiv cel mai mare din istoria recentă a companiei.
Veniturile Poștei Române au crescut cu aproape o treime în cinci ani
Potrivit datelor prezentate de companie, veniturile totale au crescut de la 1,43 miliarde de lei în 2021 la aproximativ 1,91 miliarde de lei, cât este estimarea pentru întregul an 2026.
Creșterea este de aproximativ 33%, iar compania susține că rezultatele au fost obținute prin dezvoltarea mai multor activități, nu doar prin serviciile poștale tradiționale.
În prezent, principalele surse de venit sunt convențiile încheiate cu instituțiile statului, serviciile de corespondență, transportul și livrarea coletelor, serviciile financiare și valorificarea patrimoniului imobiliar.
Unul dintre segmentele care au contribuit la creșterea veniturilor este cel al coletelor. Pentru 2026, compania estimează o creștere de aproximativ 17% față de anul precedent, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa 18 milioane de lei.
De asemenea, veniturile obținute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei în 2026, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul din 2025.
Investiții de zeci de milioane de lei în centrele de sortare
Un factor important în dezvoltarea activității de curierat a fost modernizarea infrastructurii logistice.
În perioada 2024-2025, Poșta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au permis automatizarea unei părți importante a operațiunilor desfășurate anterior manual.
Au fost modernizate șase centre logistice, în București, Cluj, Oradea, Timișoara, Galați și Craiova. Alte două centre sunt programate pentru modernizare: cel din Brașov, cu finalizare estimată în decembrie 2026, și cel din Roman, în 2027.
Compania a investit și în echipamente digitale pentru angajații care distribuie corespondența și coletele. În 2023, au fost achiziționate terminale mobile de tip PDA, în valoare de aproximativ 14,5 milioane de lei.
Aceste dispozitive permit înregistrarea digitală a operațiunilor, încasarea facturilor și procesarea plăților direct la domiciliul clienților.
Poșta câștigă mai mult și din închirierea spațiilor
O altă direcție prin care compania și-a majorat veniturile este valorificarea patrimoniului imobiliar.
Poșta Română deține numeroase clădiri și spații comerciale în zone importante ale orașelor din țară. O parte dintre acestea nu mai erau utilizate eficient pentru activitățile logistice, astfel că societatea a început să închirieze spațiile disponibile și să mute anumite activități în centre mai moderne, amplasate în zone cu costuri mai reduse.
Veniturile din chirii au crescut de la 8,2 milioane de lei în 2021 la aproximativ 22 de milioane de lei, cât estimează compania pentru 2026.
Potrivit conducerii, noua strategie permite atât reducerea cheltuielilor de funcționare, cât și obținerea unor venituri suplimentare din proprietățile care nu mai sunt necesare activității poștale.
Nu toate activitățile Poștei Române sunt însă pe creștere
În ciuda rezultatului financiar anunțat, compania se confruntă și cu dificultăți în unele domenii tradiționale.
Distribuirea pensiilor și a altor prestații sociale prin intermediul rețelei poștale înregistrează un declin important. Numărul mediu lunar al prestațiilor a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026.
Poșta Română estimează că veniturile obținute din relația cu Ministerul Muncii vor fi cu aproximativ 47 de milioane de lei mai mici în 2026 față de anul precedent.
Această evoluție arată că societatea trebuie să compenseze diminuarea activităților tradiționale prin dezvoltarea unor servicii noi, în special în domeniul coletelor, al serviciilor financiare și al administrării patrimoniului.
Ce urmează pentru compania de stat
Rezultatul de 117 milioane de lei reprezintă profitul brut raportat pentru primele zece luni ale anului, nu profitul net și nici rezultatul financiar definitiv pentru întregul an 2026.
Conducerea Poștei Române susține că modernizarea infrastructurii și controlul cheltuielilor vor continua, obiectivul fiind transformarea companiei într-un operator competitiv pe piața serviciilor poștale și de curierat.
Pentru o societate cu o rețea extinsă în toată țara și cu un rol important în distribuirea pensiilor și a prestațiilor sociale, provocarea următorilor ani va fi menținerea profitabilității într-o piață în care corespondența tradițională pierde teren, iar serviciile digitale și comerțul online devin tot mai importante.
Economie
Inflația continuă să crească în România. Ce produse și servicii s-au scumpit cel mai mult și ce prognozează BNR
Românii continuă să resimtă presiunea scumpirilor, iar cele mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că inflația a revenit pe o traiectorie ascendentă. În octombrie 2026, rata anuală a inflației a ajuns la 6,9%, față de 6,6% în septembrie, aceasta fiind a doua lună consecutivă de creștere.
Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate în sectorul serviciilor și la mărfurile nealimentare. În plus, combustibilii, energia și anumite produse alimentare continuă să pună presiune asupra bugetelor gospodăriilor.
Situația este cu atât mai importantă cu cât Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza privind inflația pentru sfârșitul anului. Potrivit celui mai recent raport asupra inflației, publicat în noiembrie, rata anuală ar putea ajunge la 7,4% în decembrie 2026.
Prețurile au crescut din nou în octombrie. Ce arată datele INS
Potrivit comunicatului publicat de Institutul Național de Statistică pe 12 noiembrie, rata anuală a inflației a ajuns la 6,94% în octombrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
În același timp, prețurile de consum au crescut cu 0,82% față de septembrie 2026. De la începutul anului, majorarea cumulată a prețurilor a ajuns la 6,3%.
Analiza pe categorii arată diferențe importante între produsele și serviciile cumpărate de populație.
Astfel, față de octombrie 2025:
- Serviciile s-au scumpit cu 11,23%;
- Mărfurile nealimentare au înregistrat o creștere de 7,66%;
- Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 3,07%.
Datele arată că, deși alimentele au avut o creștere mai redusă decât celelalte categorii, cheltuielile pentru servicii și bunuri nealimentare continuă să fie afectate de majorări importante.
Combustibilii, energia și chiriile, printre cele mai mari scumpiri
Printre cele mai importante creșteri de prețuri înregistrate în ultimul an se numără cele din categoria combustibililor.
Potrivit INS, combustibilii s-au scumpit cu 22,46% față de octombrie 2025. Benzina a înregistrat o creștere de 32,91%, în timp ce motorina s-a scumpit cu 43,45%.
Și alte cheltuieli importante pentru gospodării au crescut considerabil. Energia termică s-a scumpit cu 9,61%, iar energia electrică cu 4,09%.
O creștere semnificativă se observă și în cazul chiriilor, care au ajuns să fie cu 38,46% mai mari decât în octombrie anul trecut.
În sectorul alimentar, cafeaua s-a scumpit cu 12,48%, ouăle cu 10,50%, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Aceste evoluții arată că presiunea asupra bugetelor familiilor nu vine dintr-o singură direcție, ci din cumulul unor cheltuieli tot mai mari pentru transport, locuire, utilități și consumul zilnic.
BNR se așteaptă la o nouă creștere a inflației până la sfârșitul anului
Banca Națională a României a publicat pe 16 noiembrie noul raport asupra inflației, iar estimările sunt mai puțin favorabile decât cele din prognoza precedentă.
Potrivit scenariului de bază, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 7,4% în decembrie 2026, față de prognoza anterioară de 6,1%.
Pentru sfârșitul anului 2027, BNR estimează o inflație de 3,7%, față de 3,4% cât anticipa în raportul precedent.
Guvernatorul Mugur Isărescu și reprezentanții BNR indică mai mulți factori care pot influența evoluția prețurilor: scumpirea energiei, tensiunile de pe piețele internaționale ale materiilor prime, evoluția cursului de schimb și efectele secetei asupra anumitor produse.
Totuși, banca centrală estimează că, începând din primul trimestru al anului 2027, inflația va intra pe o traiectorie descendentă.
Revenirea în intervalul țintei de inflație al BNR este anticipată abia în primul trimestru din 2028.
De ce nu înseamnă o inflație mai mică faptul că prețurile cresc mai lent
O precizare importantă pentru consumatori este diferența dintre reducerea inflației și scăderea efectivă a prețurilor.
Chiar dacă rata inflației ar coborî în perioada următoare, acest lucru nu înseamnă automat că produsele și serviciile vor deveni mai ieftine.
De exemplu, dacă un produs s-a scumpit cu 10% într-un an, iar în anul următor prețul său mai crește cu 3%, inflația a încetinit, dar produsul nu s-a ieftinit. Prețul său este în continuare mai mare decât în urmă cu doi ani.
Pentru gospodăriile din România, problema rămâne astfel una importantă: chiar dacă ritmul scumpirilor se va tempera în 2027, nivelul prețurilor deja majorate nu va reveni automat la cel din anii precedenți.
Următoarele luni vor arăta dacă estimările BNR se confirmă și în ce măsură încetinirea inflației va putea reduce presiunea asupra bugetelor familiilor.























